BusinessMagazin

Blog

  • Şase noi spitale incluse în reţeaua unităţilor finanţate prin programul „Plămân artificial”

    Ministerul Sănătăţii a anunţat marţi continuarea dezvoltării programului naţional „Acţiuni Prioritare – ECMO”, care permite preluarea şi susţinerea artificială a funcţiilor vitale, oferind pacienţilor critici o şansă în plus la viaţă atunci când aceste funcţii nu mai pot funcţiona singure.

    Marţi a fost aprobată includerea unor noi unităţi sanitare în lista reţelei AP-ECMO.

    Este vorba de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timişoara.

    Potrivit ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, extinderea acestui program reprezintă un pas important pentru creşterea capacităţii sistemului sanitar de a răspunde eficient în situaţii de urgenţă majoră, salvând vieţi prin acces rapid la tehnici moderne de suport vital avansat.

  • Trump s-a răzgândit: Acum spune că este posibil ca Putin să nu vrea încheierea războiului din Ucraina. „Nu poţi şti niciodată”

    Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că speră ca Vladimir Putin să facă paşi înainte pentru a pune capăt războiului din Ucraina, dar a recunoscut că liderul de la Kremlin ar putea să nu dorească deloc să încheie o înţelegere, adăugând că acest lucru ar crea o „situaţie dificilă” pentru Putin, scrie Reuters.

    Într-un interviu pentru Fox News, Trump a spus că este de părere că direcţia pe care o va urma Putin va deveni clară în următoarele câteva săptămâni.

    Trump a exclus din nou trimiterea de trupe americane pe teren în Ucraina şi nu a oferit detalii despre garanţiile de securitate pe care a spus anterior că Washingtonul le-ar putea oferi Kievului în cadrul oricărei înţelegeri postbelice.

    „Nu cred că va fi o problemă. Cred că Putin s-a săturat. Cred că toţi s-au săturat, dar nu poţi şti niciodată”, a spus Trump.

    „Vom afla despre preşedintele Putin în următoarele câteva săptămâni… Este posibil să nu vrea să facă o înţelegere”, a mai spus Trump, care anterior a ameninţat cu sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei şi a ţărilor care îi cumpără petrolul, dacă Putin nu face pace.

  • Nazare s-a răzgândit: cele 698.000 de firme fără cont bancar sunt de fapt 500.000, dar nu sunt firme active cum a zis iniţial, ci inactive, după cum spune acum

    Alexandru Nazare, ministrul finanţelor, a reuşit, în doar câteva zile, să transmită două statistici care ridică semne de întrebare asupra coerenţei ministerului pe care îl conduce.
    Pe 13 august, Nazare declara că România are aproape 700.000 de companii active fără cont bancar. „Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă, iar multe dintre acestea au datorii cumulate de peste 1,7 miliarde lei către stat (…) „Ponderea companiilor care nu au relaţii cu nicio bancă şi nu fac niciun rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic aproape jumătate din companiile active nu au un card bancar.”, spunea atunci ministrul.”, spunea atunci ministrul.
     
    La doar câteva zile distanţă, acelaşi oficial vine cu o altă cifră: aproape 500.000 de firme inactive, dintre care 300.000 zac „în adormire” de peste cinci ani şi au datorii de miliarde de lei.
     
    „Aproape o jumătate de milion de firme inactive azi, în România. Peste 120.000 dintre acestea au datorii de 3,5 miliarde lei, iar aproape 300.000 stau inactive de peste 5 ani. Nu putem construi o economie corectă cât timp aceste firme blochează piaţa şi creează competiţie neloială pentru antreprenorii care muncesc şi îşi plătesc taxele la zi”, a scris ministrul pe Facebook.
     
    Pentru antreprenori, care se confruntă zilnic cu birocraţia fiscală şi bancară, mesajele contradictorii nu fac decât să întărească percepţia de haos instituţional. Există, simultan, sute de mii de firme inactive şi alte sute de mii de firme active fără cont bancar sau ministrul a băgat în aceeaşi oală firmele inactive cu cele active care nu au un cont bancar? 
     
    Declaraţiile lui Nazare lasă mai multe semne de întrebare decât răspunsuri: câte firme există, de fapt, în România? Câte sunt inactive, câte au cont bancar şi câte sunt înregistrate doar pe hârtie? Şi, mai ales, cum poate Ministerul Finanţelor construi politici fiscale coerente dacă nu are o imagine clară a realităţii economice?
     
    Potrivit Registrului Comerţului, în România există aproximativ 900.000 de firme (SRL şi SA) cu bilanţ depus, dintre care circa 200.000 au cifră de afaceri zero. Într-o altă statistică, RECOM vorbeşte despre „profesionişti activi din punct de vedere juridic”: 1,27 milioane de persoane juridice şi încă 434.000 de PFA-uri şi întreprinderi individuale sau familiale, ceea ce ridică totalul la 1,7 milioane de profesionişti.
     
    Dacă luăm de bună declaraţia ministrului, rezultă că aproape jumătate din companiile active din România nu au cont bancar, adică 698.000 de firme. Ceea ce ar însemna, în logica lui Nazare, că România ar avea circa 1,4 milioane de firme active.
     
    Problema este că bancherii, antreprenorii şi consultanţii se raportează, în mod real, la un univers de circa 700.000 de firme – cele care depun bilanţuri, raportează an de an şi creează locuri de muncă. Orice altă cifră vehiculată fără explicaţii suplimentare nu face decât să adâncească ceaţa din jurul economiei româneşti şi să arunce îndoieli asupra credibilităţii instituţiei care ar trebui să ofere cele mai clare statistici: Ministerul Finanţelor.
     
    Ziarul Financiar a scris încă de atunci despre această neclaritate din declaraţiile ministrului finanţelor chiar de pe 13 august, de prima dată când Alexandru Nazare a vorbit despre companiile care nu au un cont bancar sau un card, în acest articol.
     

  • Un restaurant lansează primul meniu pe bază de apă din Marea Britanie

    Începând de vineri, clienţii vor putea alege între trei tipuri de apă plată şi patru tipuri de apă minerală carbogazoasă, pe lângă apa de la robinet, oferită gratuit.

    La Popote se aliniază unei tendinţe globale de renunţare la alcool. Potrivit unui sondaj Gallup realizat anul trecut, 58% dintre adulţii americani consumă alcool, faţă de 67% în 2022. Tot mai mulţi americani renunţă la alcool, fie definitiv, fie temporar, în timp ce restaurantele introduc mai multe mocktailuri, iar barurile „sober” şi magazinele cu băuturi fără alcool câştigă popularitate.

    Chef Joseph Rawlins, care a fondat şi conduce La Popote împreună cu partenera sa franceză, Gaalle Radigon, a spus că ideea i-a fost sugerată iniţial de furnizorul lor de apă.

    „Am râs atunci”, a declarat Rawlins pentru CNN. „Mi s-a părut o idee ridicolă”.

    Restaurantul este primul din Marea Britanie care oferă un meniu de ape, şi unul dintre puţinele din lume. Binder a selectat pentru meniul La Popote ape din întreaga Europă, inclusiv din Marea Britanie, Franţa, Spania şi Portugalia. Preţurile variază între 5 lire pentru şi 19 lire.

    Meniul de ape le oferă clienţilor „o nouă dimensiune,” a spus Rawlins, subliniind că „tot mai mulţi oameni consumă mai puţin alcool acum”.

  • Guvernul a adoptat OUG privind proiectele din PNRR: Există o supracontractare de la 27,5 mld.euro la 47,4 mld.euro. Ministerele vor prezenta o listă cu proiectele care au un grad de realizare sub 30%, dar pot fi finalizate până pe 31 august 2026 şi justificarea lor

    Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi Ordonanţa de Urgenţă privind instituirea unor măsuri pentru prioritizarea şi monitorizarea investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi din fonduri publice naţionale. 

    Conform ordonanţei, proiectele finanţate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziţie vor fi denunţate, iar cele aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizaţii, vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv.

    Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobare a Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depăşit pragul de 30% vor fi menţinute numai dacă există garanţia finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE.

    ”Suntem în situaţia în care, prin această ordonanţă, clarificăm în următoarele două săptămâni proiectele care vor rămâne în program şi, după clarificarea tuturor aspectelor care ţin de aceste proiecte, printr-o altă ordonanţă care va fi publicată vom reglementa asigurarea finanţărilor şi a fluxurilor financiare, în aşa fel încât cea mai mare parte a acestor proiecte, care sunt începute atât prin autorităţile locale, dar şi prin ministere, să poată fi continuate şi până în a doua jumătate a anului viitor să închidem aceste proiecte”, a declarat premierul Ilie Bolojan în deschiderea şedinţei.

    La rândul lui, ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pâslaru a explicat că pe PNRR există o  supracontractare de la 27,5 miliarde de euro la 47,4 miliarde de euro. 

    În acest context, OUG vizează identificarea proiectelor care sunt implementabile până la data de 31 august 2026.

    ”Ordonanţa  prevede că acolo unde nu ai contractat până acum, nu are sens să mai contractezi, mai ales dacă e o supracontractare de nivelul pe care l-am menţionat. Acolo unde ai contractat, dar nu ai început nimic, nu ai făcut nimic pe contract, nu ai avut niciun fel de atribuire de contracte de achiziţie, acestea ar trebui denunţate unilateral şi închise”, a mai spus Dragoş Pâslaru.

    Ministrul a subliniat că dacă lucrările dintr-un anumit proiect sunt sub 30% progres fizic al obiectului de investiţii există un risc fundamental să nu poată fi finalizat la timp şi ar urma să fie suspendat. 

    În acest sens, fiecare minister va prezenta în termen de 15 zile o listă cu proiectele care sunt mai puţin de 30% progres fizic şi pe care ministerele consideră că le pot termina până pe 31 august 2026, costul proiectulului, bugetul, care este componenta rambursabilă sau nerambursabilă, cât costă din bani publici TVA-ul şi toate celelalte cheltuieli, justificarea proiectului, graficul de lucrări şi care sunt indicatorii şi jaloanele îndeplinite prin acel proiect.

    ”Pentru toate acele proiecte care, altfel, conform ordonanţei de urgenţă, s-ar opri, ministerele au o ultimă şansă, o ultimă ocazie să zică, da, aceste proiecte noi le păstrăm în PNRR, sunt contracte care ne ajută la îndeplinirea ţintelor şi pe ele trebuie să ne concentrăm până anul viitor”. 

    Vedeţi aici textul integral al OUG 

    În paralel, MIPE va identifica surse alternative de finanţare pentru proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026 sau care nu se mai încadrează în plafonul bugetar, astfel încât investiţiile utile să nu fie pierdute. 

    Pentru proiectele care sunt peste 30% progres fizic, ministerele vor prezenta de asemenea datele privind bugetul şi sursele de finanţare.

    ” Şantierele nu se închid ca urmare a acestui OUG, ceea ce facem este doar ne uităm la sursa de finanţare şi stabilim că dacă avem o sumă de bani, pe suma respectivă de bani trebuie să ne concentrăm ca să putem să o folosim.”

    Ministrul a mai spus că OUG clarifică fluxurile financiare, inclusiv pentru autorităţile locale, ce se întâmplă cu proiectele care începuseră deja pe PNRR, cum sunt mutate pe alte surse de finanţare, cum se poate activa o rezervă de proiecte pentru PNRR.

     În ceea ce priveşte programele naţionale de investiţii – PNDL 1 şi 2, „Anghel Saligny”, dar şi alte programe gestionate de Compania Naţională de Investiţii –, actul normativ introduce reguli speciale pentru anul 2025 privind asumarea de noi angajamente şi atribuirea de noi contracte. Aşadar, se instituie o limitare strictă a sumelor exprimate în euro pentru toate programele naţionale de investiţii în anul viitor, în conformitate cu prevederile art. 15 din OUG nr. 133/2021.

  • Marian Godină, plângere penală împotriva deputatului AUR Dan Tănasă

    „Ca să nu las pe alţii ceea ce pot face şi eu, am formulat o plângere penală împotriva deputatului aur Dan Tanasă pentru săvârşirea infracţiunii de incitarea la violenţă, ură sau discriminare”, prevăzute de art 369 din Codul Penal”, spune Marian Godină, pe Facebook.

    „Formulez prezenta: PLÂNGERE PENALĂ Împotriva numitului TĂNASĂ DAN, membru al Parlamentului României, din partea partidului AUR pentru săvârşirea infracţiunii de Incitarea la violenţă, ură sau discriminare” faptă prevăzută şi pedepsită de art. 369 din Codul Penal. Motivele plângerii: În data de 19.08.2025, pe pagina dumnealui de Facebook, domnul TANASA DAN a postat următorul text: „Refuzaţi comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajaţi importul de muncitori necalificaţi din Asia şi Africa. Treziţi-vă!!!”. Prin textul de mai sus, dl Tanasa incită în mod clar la discriminarea muncitorilor din Asia şi Africa”, este plângerea depusă de Godină.

    Poliţistul vine în susţinerea plângerii sale cu probe şi dovezi: „În susţinerea celor afirmate, indic următoarele mijloace de probă: capturi de ecran de pe pagina de Facebook a d-lui Dan Tănasă”.

    El solicită ca instanţa să dispună cercetarea penală a faptei semnalate şi tragerea la răspundere penală a persoanei responsabile.

  • Trump afirmă că îşi doreşte negocieri de pace mai rapide decât unii lideri europeni

    Întrebat recent de Fox News despre planurile sale de a organiza o întâlnire bilaterală între preşedintele rus şi preşedintele ucrainean, Trump a spus că unul dintre liderii europeni aflaţi la Casa Albă i-ar fi recomandat să se întâlnească „într-o lună sau două”. El nu a precizat despre cine era vorba.

    Trump i-a adus ca argument liderului european, că prea mulţi oameni vor muri până atunci şi că trebuie să înceapă planificarea „în această seară”.

    „Unul dintre domni, care este un tip grozav – sper că nu l-am jignit – a spus: ‘Ei bine, să ne întâlnim într-o lună sau două şi să vedem’”, a afirmat Trump, descriind aparent o conversaţie cu un lider european.

    „Eu am spus: ‘O lună sau două? Vor mai muri încă 40.000 de oameni într-o lună sau două. Trebuie să o facem în această seară’”, a adăugat Trump. „Şi chiar am făcut-o. L-am sunat pe preşedintele Putin şi încerc să aranjez o întâlnire cu preşedintele Zelenski”.

  • Trump: Am simţit „căldură” între mine şi Putin la summitul din Alaska

    Preşedintele american Donald Trump spune că există o „căldură” între el şi preşedintele rus Vladimir Putin şi că aceasta s-a simţit în timpul summitului desfăşurat la Anchorage, Alaska, potrivit CNN.

    „Aţi văzut asta când el a coborât din avion, eu am coborât din avion, există o căldură acolo pe care nu poţi, ştiţi, există un sentiment decent… şi este un lucru bun, nu un lucru rău”, a declarat preşedintele Americii.

    Întrebat despre convorbirea telefonică de luni dintre el şi Putin, care a avut loc în timp ce şapte lideri europeni şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se aflau la Casa Albă, Trump a spus că nu a vorbit cu liderul rus în faţa celorlalţi lideri mondiali, pentru că a considerat că ar fi „o lipsă de respect” faţă de Putin.

    „Nu am făcut-o în faţa lor, am crezut că ar fi lipsit de respect faţă de preşedintele Putin, ştiţi că nu aş face asta, pentru că ei nu au avut cele mai calde relaţii şi, de fapt, preşedintele Putin nu ar vorbi cu oamenii din Europa. Adică, asta a fost de fapt o parte a problemei”, a adăugat preşedintele.

  • Peste 80 de milioane de euro investiţi în unităţile de cazare din Sovata

    Potrivit Visit Sovata, platforma oficială de promovare a staţiunii, tot în această perioadă, trei hoteluri de trei stele au fost modernizate, iar numeroase pensiuni, vile şi alte unităţi de cazare au fost construite sau renovate, transformând oferta turistică într-una diversă şi actuală.

    „Valoarea totală a investiţiilor depăşeşte 80 de milioane de euro, sumă care a schimbat radical imaginea staţiunii şi a dus la creşterea capacităţii de cazare. În prezent, numai hotelurile cu spa pot găzdui aproximativ 2.000 de turişti, iar planurile de dezvoltare includ încă trei hoteluri de patru stele aflate în diferite etape de proiect”, se arată într-un comunicat de presă.

    Prin aceste investiţii şi modernizări, Sovata îşi consolidează poziţia de staţiune balneoclimaterică de referinţă, capabilă să ofere servicii la standarde ridicate şi să atragă turişti în căutarea relaxării, a tratamentelor de specialitate şi a experienţelor autentice într-un cadru natural deosebit.

    „Hotelierii din Sovata practică preţuri competitive raportat la calitatea serviciilor oferite. Pachetele includ cazare, acces la centre SPA şi tratamente balneare, dar şi mese în restaurantele hotelurilor sau facilităţi de wellness. Bugetul mediu pentru o vacanţă de 4–5 zile pentru o familie cu 2 adulţi şi 1 copil se situează între 3.000 şi 4.500 lei, în funcţie de sezon, tipul de unitate şi serviciile alese. Tot mai mulţi turişti optează pentru pachete integrate, ceea ce contribuie la creşterea atractivităţii staţiunii”, se menţionează în comunicat.

    Sovata este o destinaţie unică în România datorită combinaţiei dintre SPA & wellness, natură şi tradiţie. Staţiunea a fost aleasă Destinaţia Anului 2025 la categoria Staţiuni balneo climaterice, în cadrul competiţiei „Destinaţia Anului”, desfăşurate în Sibiu, pe data de 9 aprilie 2025. Distincţia confirmă recunoaşterea naţională a calităţii serviciilor şi a eforturilor de dezvoltare ale staţiunii.

  • SoftBank investeşte 2 miliarde de dolari în Intel, acţiunile companiei americane cresc cu peste 5%

    Conform The Guardian, SoftBank a confirmat marţi că va investi 2 miliarde de dolari în Intel, într-un moment dificil pentru producătorul american de cipuri, care se confruntă cu vânzări lente şi pierderi constante.

    Tranzacţia îi oferă grupului condus de Masayoshi Son o participaţie de circa 2% şi consolidează prezenţa sa pe piaţa americană.

    „Această investiţie strategică reflectă încrederea noastră că producţia avansată de semiconductoare se va extinde în SUA, cu Intel jucând un rol esenţial,” a declarat Son, directorul executiv al SoftBank.

    Anunţul a fost bine primit de investitori: acţiunile Intel listate la New York au crescut cu peste 5% în tranzacţiile după închidere, în timp ce titlurile SoftBank, listate la Tokyo, au scăzut cu aproximativ 4%.

    Bloomberg scrie că administraţia Trump ia în considerare achiziţia unei participaţii de până la 10% în Intel, ceea ce ar putea transforma guvernul american în cel mai mare acţionar al companiei.

    O astfel de mişcare ar sublinia importanţa strategică a Intel, singurul producător american de semiconductoare de înaltă performanţă la scară largă.

    Intel, cu o valoare de piaţă de peste 100 de miliarde de dolari, este condusă din aprilie de Lip-Bu Tan, un veteran al industriei însărcinat cu redresarea companiei.

    „Suntem foarte bucuroşi să ne aprofundăm relaţia cu SoftBank, un partener de lungă durată,” a spus Tan.