BusinessMagazin

Blog

  • La ce ne-am uitat in 2004

    La un consum de TV mai mic fata de 2003, oferta de programe a anului trecut a fost mare si diversa. Cert este ca televiziunile „mari“ au mai pierdut din spectatori in favoarea statiilor „de nisa“, insa ierarhia a ramas neschimbata: Pro TV in pozitia de lider, urmata de Antena 1 si TVR 1.

     

    Pe segmentul publicului activ din mediul urban, cu varsta cuprinsa intre 18 si 49 de ani cotele medii de audienta inregistrate de Pro TV atat in prime time (orele 19 – 23) cat si pe durata unei zile au fost in fiecare luna cele mai mari de pe piata. Pe de alta parte, decalajul de audienta dintre Antena 1 si postul public s-a micsorat in 2004,  apropiind TVR 1 periculos de mult de locul doi ocupat de televiziunea din Baneasa. „Postul public este un jucator important pe care celelalte statii trebuie neaparat sa-l ia in calcul. Un exemplu ar fi aici tendinta de suprapunere a Antenei 1, prin „productii proprii“ dar si prin target, ceea ce creeaza un avantaj Pro TV-ului“, este de parere Cristian Parvan, research manager la agentia de media Zenithmedia.

     

    La nivelul ofertei de programe, grila postului din Pache Protopopescu a reusit cel mai bine sa se mentina intre primele optiuni ale telespectatorilor, avand in vedere cresterea ofertei mai ales din zona televiziunilor „de nisa“. In acelasi timp, Antena 1 a pierdut mai mult teren, pentru ca programele din grila postului din Baneasa au oscilat intre o crestere a audientei generale la nivel urban, iar aici varful de lance a fost emisiunea „Din dragoste“ si tintirea unor grupe de public mai tinere.

     

    „Pro TV a suportat cu mai mult succes decat Antena 1 aceste schimbari de pe piata, scaderea cotei sale de piata fiind mai slaba, cel putin in parte datorita constructiei unei grile de programe care este extrem de stabila si bazata pe programe mature si sigure pe piata romaneasca precum «Teo» si «Vacanta Mare»“, afirma Liviu Boitan, research manager la agentia de media Media Direction.

     

    In ceea ce priveste audienta atrasa de grila TVR 1, criteriile de masurare sunt mai nuantate, avand in vedere numeroasele surse de finantare ale postului public, care ii confera un anumit avantaj in achizitia de programe, fie ele filme, emisiuni de divertisment sau transmisiuni sportive. Formatele traditionale „Surprize, surprize“ si „Iarta-ma“ au reprezentat si in 2004 varfurile de audienta ale TVR 1 la care s-au adaugat transmisiunile de la cele doua evenimente sportive ale anului trecut, respectiv Campionatul European de Fotbal si Olimpiada de la Atena.

     

    De altfel, in luna iunie, cota de piata pe durata unei zile, a postului public la nivel urban pe segmentul 18-49 ani a depasit-o pe cea a Antenei 1, astfel incat 13,1% din persoanele care s-au uitat la televizor in acea perioada au ales programele TVR 1, fata de 10,9% care le-au preferat pe cele difuzate de Antena 1. „Cresterea provocata de aceste evenimente a permis si promovarea celorlalte emisiuni din grila, si chiar daca TVR 1 respecta tendinta de scadere a statiilor mari, situatia sa in raport cu competitorii s-a ameliorat fata de a doua jumatate a lui 2003“, spune Liviu Boitan de la Media Direction.

     

    In categoria emisiunilor de stiri, oferta Pro TV a atras cei mai multi telespectatori cu „Stirile diminetii“, care au fost lider de audienta pe publicul urban 18-49 de ani in toate editiile sale si „Stirile de la ora 17:00“, care pe acelasi public au condus audientele in 98,4% din editii. „Stirile de la ora 19:00“ au castigat teren in fata „Observatorului“ Antenei 1, avand un avantaj de 3,1 puncte de rating si un leadership de 93,2%. „Valorificarea unei perioade mai mari din timpul telespectatorului, in conditiile in care celelalte statii s-au centrat pe prime time, prin formate gen stirile de dimineata, «Teo», serialul «Tanar si nelinistit» si «Stirile 17» este unul din motivele pentru care Pro TV a reusit sa se mentina in fata celorlalte statii“, afirma Cristian Parvan de la Zenithmedia.

     

    Evolutia cea mai interesanta in peisajul televiziunilor „mari“ apartine postului Acasa TV, care nu numai ca nu a pierdut din cota de piata, dar a reusit sa o si mareasca in timp. Teoretic, Acasa TV este o televiziune de nisa, numai ca aceasta nisa este din ce in ce mai mare, iar Acasa reuseste sa o capteze tot mai bine. Mai mult, in ultimul an audienta medie zilnica inregistrata de Acasa TV pe segmentul publicului urban 18-49 ani a fost foarte aproape de cele inregistrate de Antena 1 si TVR 1, respectiv la o diferenta de 0,4 si 0,1 puncte de audienta. „Acasa este singura statie care si-a crescut cota de piata, prin dezvoltarea si mentinerea unui public extrem de fidel, la care s-a adaugat si extinderea grilei, de la programe orientate exclusiv pe un target feminin la emisiuni dedicate intregii familii“, comenteaza Liviu Boitan.

     

    Desi a doua editie a „Big Brother“ nu a cunoscut succesul inregistrat de lansarea din 2003, Prima TV si-a mentinut cota de piata, intre un minim de 4,9% in ianuarie si un maxim de 7,1% in aprilie pe segmentul de public urban 18-49 ani, insa la distante semnificative de grupul televiziunilor „mari“. Fluctuatiile din audienta postului se datoreaza in mare parte si schimbarilor repetate din grila de programe, care au tatonat diferite segmente de public. „In a doua parte a anului am avut parte de o redresare, prin programele de vara, o stabilitate mai mare a grilei si formate mai reusite. Probabil acestea sunt premise de crestere in 2005, dar ambitiile de televiziune mare va trebui temporizate“, spune Cristian Parvan.

     

    Din zona televiziunilor „de nisa“, postul de stiri Realitatea TV a inregistrat cresterea cea mai semnificativa la nivelul audientei, reusind chiar sa se apropie la sfarsitul anului de cota de piata a postului Prima TV, in randul publicului din mediul urban. Cele doua scrutine electorale din Romania, alegerile prezidentiale din SUA, cazul Mutu si nu in ultimul rand cutremurul din Asia sunt doar o parte din multitudinea de evenimente din 2004 care au alimentat cresterea unei statii specializate in difuzarea de stiri.

     

    „Realitatea a avut o pozitie sensibil diferita in campania electorala, ceea ce i-a adus si beneficii de imagine dar si avantaje concrete“, spune Cristian Parvan. Astfel, primul interviu al presedintelui Basescu intr-un studio de televiziune a adus pentru prima data Realitatea in pozitia de lider de piata pe un interval orar semnificativ, adauga Parvan.

     

    Evolutia pietei de televiziune din Romania ar trebui sa cunoasca schimbari semnificative in acest an, avand in vedere dorinta statiilor „mari“ de a creste considerabil preturile la publicitate, cat si intentiile de a lansa noi posturi anuntate de diferite grupuri. Cert este ca deja la sfarsitul anului trecut cota de piata cumulata a statiilor de nisa ajunsese la aproape 40% la nivel urban. Cu cat va mai creste felia „ceilalti“ din placinta audientelor sau cum se vor „apara“ statiile „mari“, ramane sa aflam in lunile urmatoare.

  • Topuri digestive

    Au trecut. Gata. Chiar daca mai auzi cate un „La multi ani razlet“, acum telefoanele mobile nu mai suna cu urari, ci cu probleme de serviciu. Iar daca suntem nascuti intr-o zodie norocoasa, atunci suna cu idei si solutii.

     

    Orice s-ar intampla, suntem pregatiti pentru noul an pentru simplul motiv ca stim tot. Am facut bilanturi pentru 2004 si chiar mult mai mult decat atat: am facut topuri.

     

    La sfarsit de ianuarie, stim cine ne sunt femeile, cine ne sunt barbatii, cine sunt cei mai frumosi, cei mai sexy, cei mai bogati, cei mai bine cotati, gafeurii, divele, personalitatile si toate combinatele de trei luate cate patru. Stim ce-a fost, deci stim ce va fi.

     

    Logica topului sustine din spate o retorica a succesului si, ocazional, a insuccesului. Ea nu are intotdeauna la baza o analiza in profunzime a pietei, probata de rezultate cuantificabile. Logica topului este logica imaginii. Si aproape ca sunt tentata sa cred ca aceasta semi-superficialitate este salvatoare de multe batai de cap pentru digerarea anevoioasa a realitatii.

     

    Nici in publicitate lucrurile nu sunt cu mult diferite. Avem repere indeajuns de coerente care sa ne indice clasamentele si sa ne dezvaluie tendintele. Studiile de piata au facut valuri si aici. Festivalurile, la fel. Bugetele, asijderea.

     

    Am aflat care sunt cele mai vizionate si cele mai apreciate spoturi romanesti. Am aflat care sunt marcile internationale cu cel mai mare impact in Romania. N-am aflat insa care sunt cele mai solide brand-uri romanesti. In fapt, n-am aflat „verdictul exact“ pentru logica suprema a existentei agentiilor de publicitate: capacitatea de a fi creatori de brand-uri.

     

    Poate de aceea, pentru 2005, mi-as dori niste instante care sa vorbeasca mai des despre brand-uri puternice decat despre spoturi proaste si spoturi bune. Care sa ia in calcul notorietatea brand-urilor, dar si credibilitatea lor.

     

    De altfel, acest lucru nu este deloc departe de a se intampla deoarece evolutia in profunzime a pietei de publicitate a permis o continua profesionalizare a agentiilor.

     

    Astfel, sub amprenta acestei tendinte, boutique-urile de creatie care isi cladisera pana acum o faima doar din a da periodic „tunuri“ incep sa rosteasca tot mai des cuvintele eficienta, strategie si viziune pe termen lung pentru proiectele pe care le dezvolta pentru clienti.

     

    De aceea, pentru 2005, sa ne dorim mai putin joc de glezna in afaceri si mai multe lovituri fulgeratoare. Mai putine topuri de frumusete si mai multe studii de profunzime trecute cu brio.

     

    Mihaela Nicola este matematician si lector universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice „David Ogilvy“.

  • IN THE SPOTLIGHT

    Ideea: Masajul care face diferenta

    Client: Allianz Asigurari pentru Asigurarea RCA

    Agentie: Leo Burnett

    Numar difuzari TV in perioada 20 dec. 2004 – 12 ian. 2005: 271 de difuzari (1.153.690 de euro – rate card), conform Alfacont Mediatrack.

     

    Pe o masa de masaj un tanar cam slabanog, imbracat in salopeta si tricou framanta sarguincios spatele grasut al clientului, care traieste din plin deliciile masajului. In incapere intra un alt barbat in salopeta dar mai in varsta, care aplica demonstrativ cateva lovituri cu muchia palmei pe spinarea clientului. Maseurul face semn ca a inteles „tehnica“, si isi reia munca. Colegul mai varstnic pleaca si atunci descoperim ca sala de masaj este amenajata in hala unui service auto, iar „specialistul“ in masaj este unul din mecanicii care lucreaza acolo.

     

    Dotarea salonului de masaj pare destul de completa, insa cum se relaxeaza clientul in zgomotul specific unui service auto? Ema Prisca, senior copywriter la agentia de publicitate Leo Burnett, raspunde: „Daca ne amintim de fata clientului – imagine cu care debuteaza de altfel spotul -, avem deja raspunsul la aceasta intrebare. La cat e de relaxat, nu cred ca-si pune problema“.

  • Steroizi pentru Internet

    WiMax, o tehnologie nou aparuta si destul de controversata, ar putea sa ne aduca Internetul la nas, fara nici un fir, oriunde am fi. A intra pe www va fi la fel de simplu ca a prinde un post de radio.

     

    Laptop cu vaci. Va pare titlul unui tablou suprarealist? Si totusi, in doi-trei ani combinatia poate deveni cat se poate de banala, pentru ca tehnologia WiMax se pregateste sa aduca Internetul pana in cel mai indepartat catun. In pregatire sunt o serie de surprize si pentru citadini.

     

    WiMax este cea mai fierbinte tema de discutie vehiculata in cercurile specialistilor IT. Si pe buna dreptate. Poreclita „Wi-Fi indopat cu steroizi“, WiMax are in maneca doua atuuri unice: acces la Internet fara fir, la viteze de pana la 75 Mbps (de cateva ori mai rapid decat orice tehnologie wireless oferita astazi) si arie de acoperire foarte mare – intre antena emitatoare si utilizator pot exista pana la 50 de kilometri. Spre comparatie, in punctele de acces Wi-Fi – care ne permit acum sa ne conectam, prin unde radio, laptop-ul la Internet in hoteluri sau aeroporturi – ofera conectivitate doar pe o raza de aproximativ 100 de metri. De 500 de ori mai putin.

     

    In afara de potentialul urias care se intrevede pe piata accesului la Internet, despre WiMax se mai spune ca n-ar fi exclus sa schimbe si peisajul industriei de telefonie mobila.

     

    „WiMax da acces liber jucatorilor care nu s-au putut apropia pana acum de piata telefoniei mobile din cauza costurilor mari de licentiere“, spune Dinu Malacopol, director pentru Internet si Date la Astral Telecom. Printre cei interesati se pot numara operatori de cablu sau de retele fixe, adauga el.

     

    Sunt voci in industrie care spun ca in cativa ani este posibil un scenariu ca acesta: va plimbati prin oras si vreti sa dati un telefon. Scoateti din buzunar un dispozitiv care seamana destul de bine cu un telefon mobil. Efectuati apelul si puneti aparatul inapoi in buzunar. In spatele convorbirii nu a stat insa un operator de telefonie mobila, ci o companie telecom care a implementat cateva emitatoare WiMax in tot orasul si ofera servicii mobile de voice-over-IP (vocea este transmisa si receptionata prin Internet).

     

    „Dispozitivul pe care il numim acum telefon mobil va ingloba laptop-ul si organizatorul personal (PDA). Consumatorul va avea acces, folosind un singur dispozitiv, la servicii de voce, date, Internet, multimedia“, spune Dinu Malacopol. Iar caracteristicile tehnice ale WiMax s-ar putea dovedi extrem de utile pentru asa ceva.

    „O statie de emisie-receptie WiMax ar putea sa acopere si o treime din Bucuresti“, spune Malacopol. Ceea ce inseamna ca utilizatorul se poate plimba oriunde in aceasta arie avand acces imediat la un pachet de servicii complete: transfer de date la viteza mare si telefonie mobila ieftina.

     

    Singura problema: WiMax este deocamdata doar o tehnologie de laborator, nefunctionala inca din punct de vedere comercial. Insa Intel, compania care sprijina cel mai tare conceptul, spune ca WiMax va fi gata pentru a intra pe piata chiar de anul acesta. Iar companiile interesate au inceput deja testele.

     

    Inclusiv in Romania. Operatorul Astral Telecom efectueaza deja probe in Bucuresti folosind echipamente „WiMax-ready“. Acestea sunt compatibile cu tehnologia, dar nu au inca integrate cipurile WiMax care maresc substantial largimea de banda a comunicarii, spune Malacopol. Cipurile se afla insa pe liniile de productie ale Intel si vor ajunge in curand pe piata. Iar nu mai tarziu de anul viitor, Astral ar putea sa atace deja piata romaneasca cu prima oferta de comunicatii fixe si mobile integrate, adauga oficialul Astral Telecom.

     

    Acest scenariu mai are insa de trecut cateva hopuri. Iar cel mai important este ca pentru utilizarea WiMax guvernele sa nu impuna licente costisitoare, asa cum s-a intamplat cu telefonia 3G. „Semnalele care exista momentan in industrie arata ca WiMax va fi un standard liber“, spune Malacopol.

     

    Teoretic, spun unii analisti, orice companie de comunicatii va putea oferi servicii de telefonie mobila fara prea mari investitii, pe baza WiMax… 3G, tehnologia de ultima generatie in telefonia mobila, in care operatorii au investit pana acum cel putin 100 de miliarde de euro, ar putea fi pusa la pamant in sens literal de catre WiMax. De ce? Pentru ca WiMax permite transferul datelor cu o viteza de 20-30 de ori mai mare si in plus, in cativa ani, WiMax va deveni o tehnologie mobila, sustin avocatii acestei variante. Cu alte cuvinte, utilizatorul se va putea plimba intre „celulele“ WiMax fara sa se intrerupa conexiunea de date sau convorbirea telefonica, situatie care nu va fi posibila in prima faza. Conform Intel, varianta mobila a WiMax va fi gata in 2006.

     

    Insa exista numeroase alte opinii in industrie care spun ca WiMax nu va fi o aplicatie „ucigasa“ pentru 3G. Inclusiv Intel, compania care sprijina cu cea mai mare hotarare tehnologia WiMax, sustine ca cele doua tehnologii nu vor intra in competitie directa, ci mai degraba se vor completa. „WiMax este solutia ideala pentru a aduce Internetul in zonele rurale, intrucat un transmitator poate acoperi o arie de aproximativ 50 de kilometri“, spune Irinel Burloiu, reprezentantul Intel in Romania. „Insa nu cred ca 3G si WiMax sunt competitive, ci complementare.“ 3G a fost creata pentru a permite cel mai inalt nivel de mobilitate pentru dispozitivele care au ca functie principala vocea, cu acces suplimentar la unele aplicatii de transfer de date. In schimb, WiMax se adreseaza in special echipamentelor folosite masiv pentru transfer de date, la volume si viteze foarte mari, cum sunt laptop-urile, a adaugat Burloiu.

     

    Si alte pareri din industrie sunt mai degraba circumspecte cu privire la un posibil razboi intre 3G si WiMax. „Mobilitatea intre celule nu este inca o realitate pentru WiMax“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Martin Blades, director de marketing al diviziei de retele a companiei finlandeze Nokia. „WiMax nu este inca optimizata pentru a oferi utilizatorului o mare libertate de miscare sau accesul din orice punct al unei cladiri, caracteristici pe care sistemele de telefonie mobila, cum este 3G, le au prin definitie“, a adaugat oficialul Nokia.

     

    Si Bogdan Constantinescu, directorul Cisco Romania, crede ca 3G sta bine infipta pe picioare. Faptul ca operatorii au investit deja foarte multi bani in licentele 3G si unii au si lansat servicii comerciale face improbabila varianta in care ei sa faca „o schimbare brusca de directie in perioada urmatoare“, crede Constantinescu.

     

    „WiMax este intr-adevar o alternativa interesanta pentru accesul la Internet in orase, dar si ca acces broadband pentru comunitatile rurale“, mai spune oficialul Cisco.

     

    Discutia este insa departe de a fi incheiata. De pilda, BBC anunta ca regiunea Kent va fi scena primei retele nationale WiMax din Marea Britanie, programata sa intre in functiune in cursul acestui an si care va oferi in premiera acces la Internet satelor din regiune. Mai mult, compania de analiza Telecom View prezice ca WiMax va „fura“ o parte semnificativa din cota de piata a telefoniei 3G si ca va fi chiar castigatoare. O rentabilitate mai mare a investitiilor in WiMax ar putea sa taie din veniturile aduse de 3G, a spus Bob Larribeau, analist principal la Telecom View, citat de BBC.

  • Anul WiMax

    In 2005 se vor desfasura aproximativ 150 de programe de testare WiMax, multe fiind comandate de operatorii de telefonie mobila care cauta noi strategii de micsorare a costurilor. Multi analisti cred ca tehnologia WiMax ar putea schimba radical, in urmatorii ani, peisajul industriei de telefonie mobila.

     

    NUME DE COD: Tehnologia WiMax, cu numele de cod 802.16-2004, a fost aprobat toamna trecuta, iar primele echipamente compatibile vor fi gata in a doua jumatate a acestui an. Exista unele companii care deja vand echipamente „WiMax-ready“, pentru testare.

     

    NOUL STANDARD: Standardul initial se refera numai la comunicarea wireless fixa. Urmatoarea versiune, numita 802.16e, va adauga mobilitate (posibilitatea de deplasare intre celule fara a intrerupe conexiunea) si se estimeaza ca standardul va fi aprobat in iunie sau iulie, anul acesta. Echipamentele compatibile cu versiunea mobila a Wi-Max sunt asteptate pe piata spre finalul lui 2006 sau in 2007.

     

    AFACERI WIMAX: Numarul companiilor care vand echipamente din sfera WiMax a crescut de la 46, anul trecut, la 244 in prezent.

  • Razboi intre 3G si WiMax?

    Exista voci care sustin ca telefonia 3G, in care operatorii au investit pana acum cel putin 100 de miliarde de euro, ar putea fi „pusa la pamant“ de catre WiMax. BUSINESS Magazin a incercat sa afle ce cred cativa oameni de afaceri romani:

     

    ACCES LIBER: „WiMax da acces liber operatorilor de comunicatii  care nu s-au putut apropia pana acum de piata telefoniei mobile din cauza costurilor mari de licentiere“ – Dinu Malacopol, Astral Telecom

     

    AVANTAJ 3G: „WiMax nu este inca optimizata pentru a oferi utilizatorului o mare libertate de miscare sau accesul din orice punct al unei cladiri, caracteristici pe care sistemele de telefonie mobila, cum este 3G, le au prin definitie“ – Martin Blades, Nokia

     

    INTERNET LA SATE: „WiMax este intr-adevar o alternativa interesanta pentru accesul la Internet in orase, dar si ca acces broadband pentru comunitatile rurale“ – Bogdan Constantinescu, Cisco

     

    COMPLEMENTARE: „3G si WiMax nu sunt competitive, ci complementare“ – Irinel Burloiu, Intel

  • Brevete pentru software?

    Spre sfarsitul anului 1999 compania de comert online Amazon.com a primit brevetul pentru o „inventie“ care avea sa devina celebra sub numele de „one-click ordering“.

     

    Celebritatea nu avea sa se datoreze insa meritelor tehnice, ci faptului ca inventia era total triviala. E vorba despre un procedeu software care permite unui magazin virtual sa identifice (printr-un cookie) un client, astfel incat acesta sa nu mai fie nevoit sa-si introduca datele personale, ci doar sa le confirme pe cele deja existente. Odata inarmat cu brevetul in cauza, primul lucru pe care l-a facut Amazon a fost sa cheme in instanta pe principalul sau concurent, Barnes and Noble, pentru incalcarea patentului. Si astfel a izbucnit scandalul.

     

    Numerosi programatori s-au simtit amenintati iar reactia lor – sustinuta si de Free Software Foundation – a fost sa initieze o actiune de boicotare a sitului Amazon. Potentialii clienti erau indemnati nu doar sa cumpere cartile dorite de la alte librarii virtuale (care s-au grabit sa ofere reduceri de pret), ci si sa scrie celor de la Amazon ce carti au cumparat si de unde, astfel incat pierderile sa fie clar evidentiate. Rezultatul nu s-a lasat asteptat: Amazon si-a retras plangerea si nici nu a mai atacat pe nimeni de atunci pe baza patentului „one-click“.

     

    Boicotul a incetat, dar incidentul nu a fost uitat. Dimpotriva, a iscat o discutie ampla despre utilitatea patentelor software. Miza disputei era multipla. Pe de-o parte, partizanii patentelor software afirmau ca acestea incurajeaza inovatia, pentru ca protejeaza investitiile in cercetare, in vreme ce adversarii accentuau asupra faptului ca avantajeaza doar firmele mari si descurajeaza firmele mici, care nu-si pot permite sa plateasca o armata de avocati care sa se descurce prin hatisul legislatiei.

     

    Mai mult, au fost puse in evidenta numeroase patente software comparabile cu „one-click“, care riscau oricand sa fie „re-descoperite“ fara nici o intentie de frauda. In subteran insa mai functionau niste motivatii. Ofensiva miscarii open source, in frunte cu Linux, incepea sa fie resimtita de marile firme de software, iar patentele software reprezentau un mijloc de aparare redutabil. Totodata era vorba si despre Europa, o imensa piata de desfacere pe care firmele americane au incercat mereu sa o subordoneze din punct de vedere tehnologic.

     

    De altfel, Europa este la ora actuala principalul front in disputa privind patentele software. In 1991, Comunitatea Europeana a adoptat o directiva privind protectia juridica a programelor pentru calculator (91/250/ CEE) care nu doar ca excludea brevetarea si admitea doar protectia prin copyright, ci mergea pana acolo incat admitea chiar „decompilarea“ (reverse engineering) pentru obtinerea interoperabilitatii in cazurile in care producatorii nu publicau specificatiile necesare. Aceasta prevedere – care urmarea sa protejeze producatorii europeni, garantandu-le o nisa intr-un peisaj dominat sever de produse americane – i-a nemultumit pe americani, iar patentele software pot fi considerate o reactie.

     

    In 2003, cand Uniunea Europeana a inceput procesul de armonizare a legislatiei in privinta brevetelor, povestea parea sa se repete. Propunerea initiala a Comisiei Europene era de inspiratie americana, dar Parlamentul a amendat-o drastic, limitand semnificativ posibilitatile de brevetare in domeniul software. In schimb, Consiliul European – sub influenta grupurilor de lobby ale marilor companii americane – a admis o forma mult mai laxa, ceea ce a condus la situatia ca Parlamentul sa nu o poata respinge decat cu o majoritate absoluta. Situatia a fost pe muchie de cutit si o ploaie de proteste, petitii si demonstratii ale adversarilor patentelor software au sporit suspansul.

     

    Chestiunea a fost transata abia pe 21 decembrie 2004 prin interventia Poloniei care, in ciuda presiunilor, si-a exprimat ferm opozitia si a determinat excluderea directivei din agenda legislativa europeana. Numeroase situri ale organizatiilor de lobby anti-patente software au afisat in zilele urmatoare un banner cu inscriptia „Thank You Poland“.

     

    Insa marea surpriza avea sa vina de la IBM, care a anuntat recent ca pune gratuit la dispozitia proiectantilor de programe open source 500 dintre patentele software pe care le detine si ca acesta este doar „un prim pas“ care marcheaza schimbarea politicii companiei in privinta proprietatii intelectuale. Desi cele 500 de patente reprezinta doar o picatura dintr-un ocean, semnificatia gestului Marelui Albastru nu va trece neobservata.

  • Despre virusi

    Mereu pentru un virus existent apare un program antivirus mai tare, iar pentru acest program antivirus va apare un virus care sa il ocoleasca.

     

    Dictionarul scrie cam asa (www.webster.com) virus (egal) a computer program usually hidden within another seemingly innocuous program that produces copies of itself and inserts them into other programs and that usually performs a malicious action (as destroying data).

     

    Pe romaneste, un virus este un program care executa doua tipuri de actiuni: se reproduce singur-singurel si face ceva rau.

     

    Istoria virusilor (vorbim aici doar de cei de calculator, fireste) incepe undeva in 1990, cand virusi „subtirei“ erau ascunsi prin programe si se inmulteau prin trecerea dischetelor virusate de la un calculator la altul. Timpul a trecut si, o data cu cresterea puterii de calcul si mai ales o data cu extinderea posibilitatilor de comunicare (Internet), virusii s-au dezvoltat.

     

    Au aparut virusi care se modifica de la o generatie la alta, virusi care se raspandesc prin Internet, virusi care apeleaza la psihologie pentru a te convinge sa faci ceva. Mai nou au aparut si virusii care se raspandesc pe telefonul mobil ori care au ca tinta organizatorul personal (PDA-ul).

     

    Desi doar la limita un virus, fenomenul SPAM este si el din aceeasi categorie: se raspandeste (eu primesc cam 500 mail-uri SPAM pe zi) si face ceva rau (imi consuma timp, banda Internet). Au inceput mai nou si SPAM-urile SMS, care imi piuie telefonul si se baga practic in viata mea privata (cum e sa-ti bipaie telefonul la 12 noaptea?). Si tot mai mult se discuta despre notiunea de „casa digitala“. Dar oare cum va fi cand, din cauza unui virus, usile nu se mai deschid (sau nu se mai inchid), apa curge cand vrea ea si la ce temperatura vrea si asa mai departe.

     

    Parca la un moment dat a fost facut si un film simpatic despre acest subiect. Oricum ar fi, fenomenul virusilor este extrem de nociv. Dezvoltati de oameni care fie au un defect psihic, fie sunt neapreciati la locul de munca si doresc sa arate de ce sunt ei in stare, fie au un obiectiv clar (de obicei raspandirea unui mesaj), virusii dau o permanenta lupta cu programele antivirus.

     

    Lupta este „corp la corp“, insa pentru a fi eficiente, programele antivirus trebuie sa fie utilizate corespunzator: actualizate, pornite… (nu radeti, asa este…). De fapt – ce spun eu – am intalnit oameni care spuneau „las’ ca nu mi se intampla tocmai mie“, iar peste doua luni pierdeau. Pierdeau un pariu in care, daca nu te protejezi, nu ai cum sa castigi. Pierdeau date importante, pierdeau toata munca lor sau a companiei lor. De asta zic: e momentul sa apelati la o companie de securitate.

     

    Radu Georgescu, presedintele grupului GeCAD

  • Visul american, explicat pe Internet

    „Oamenii esueaza in afaceri pentru ca trec cu vederea cateva principii fundamentale“, apreciaza autorii site-ului MyOwnBusiness.org, care isi propune sa sprijine pe toata lumea, gratuit, atunci cand vine vorba de afaceri.

     

    De fapt, articolele de pe site se constituie intr-un ghid in 12 pasi privind inceperea sau relansarea unei afaceri, iar indiciile si sfaturile oferite sunt gratuite, in engleza si spaniola. Mai mult, exista un serviciu care le permite tuturor vizitatorilor sa primeasca „ponturi“ si informatii direct pe e-mail. Vizitatorii pot accesa si un forum de discutii, unde pot dezbate cazuri concrete impreuna cu ceilalti vizitatori si cu administratorii paginii. Si aceasta fara a scoate nici un cent din buzunar. Datele sunt si in format text, si in in format video – 100% interactiv.

     

    Discutiile de pe site sunt sortate in cateva categorii, iar evaluarea afacerii sau a deciziei de a extinde afacerea se face extrem de riguros. Toate categoriile permit contactarea realizatorilor site-ului pentru sfaturi suplimentare. Exista si un ghid practic de realizare a planului de afaceri. Site-ul MyOwnBusiness.org prezinta de asemenea un ghid pas cu pas al deciziilor de afaceri: ce sa faci intotdeauna si ce anume sa nu te incumeti nici macar atunci cand iti permiti sa iesi in pierdere. De asemenea, este si un complex glosar de termeni si un ghid al taxelor si impozitelor, gandit insa pentru companiile din America. Nu lipsesc citatele celebre privind lumea afacerilor sau alte sfaturi oferite de personalitati.

     

    Pentru incepatori care iau primele contacte cu lumea afacerilor, MyOwnBusiness trece in revista cateva puncte esentiale ale business-ului: orice companie are nevoie de un sediu, trebuie sa lucreze cu o firma de asigurari sau cu bancile. O companie trebuie sa aiba cea mai buna solutie de comunicatii posibila, o strategie de comert pe Internet, un sistem de organizare riguros al departamentelor. Site-ul prezinta si informatii privind sistemul de lucru in franciza, dar si solutii de extindere a unei companii.

     

    Informatiile sunt structurate pas cu pas, iar intregul proces decizional este realizat in modul cel mai logic cu putinta. Pentru a vedea daca sunteti un manager de succes sau daca ati ales afacerea corecta, puteti pune pe hartie toti factorii, acordandu-le note intre 1-10 si realizand apoi media pentru a vedea cat de bine a mers respectivul proiect. Nu lipsesc nici povestile de succes, nici exemplele cu oameni care au urmat sfaturile site-ului si au reusit sa puna pe picioare sau sa readuca in profit o afacere.

  • Patrulater cu protocol

    Liderii PNL, PD, UDMR si PUR au semnat in fine, saptamana trecuta, protocolul de functionare a coalitiei guvernamentale, menit sa asigure stabilitatea guvernarii. Protocolul reglementeaza modul de luare a deciziilor in coalitie prin consens, modul de sprijinire a guvernului de catre cele patru partide si repartitia puterii in teritoriu intre partide. Semnarea n-a fost insa de natura sa linisteasca temerile scepticilor fata de soliditatea coalitiei. PNL si PD nu au semnat protocolul in calitate de alianta, ci fiecare in nume propriu, iar o coalitie de patru formatiuni e in mod na-tural mai fragila decat una de trei, nemaivorbind de faptul ca astfel se indeparteaza si mai mult perspectiva unei fuziuni a PNL cu PD.

    Pe de alta parte, neintelegerile privind impartirea puterii in teritoriu nici macar nu s-au incheiat: protocolul nu a fost semnat la data programata de filialele din Covasna ale partidelor, din cauza refuzului PD de a ceda UDMR conducerea Directiei Silvice. In fine, liderii politici continua sa aiba divergente chiar in privinta longevitatii actualei guvernari. In timp ce presedintele Traian Basescu continua sa sustina organizarea de alegeri anticipate cel mai tarziu in vara acestui an, premierul PNL Calin Popescu-Tariceanu si vicepremierul UDMR Marko Bela nu considera oportune alegerile anticipate decat dupa aderarea la UE, in 2007.