Ideea: Mai tentant decat orice Client: Vel Pitar Brand: Roll4Ever Agentie: Grey Worldwide Canale: TV, presa scrisa, Internet, POSM (materiale la locul de vanzare) Timp de aproape o luna si jumatate, mai exact intre 17 octombrie si 30 noiembrie 2006, ruleaza Pornind de la un concept creativ cat se poate de simplu – Roll4Ever e mai tentant decat orice -, spotul vine sa dramatizeze intr-un mod umoristic una din posibilele situatii in care alegerea e numai una, indiferent de contextul in care te afli, povesteste pe scurt ideea spotului Sorin Predescu, Creative Director al Grey Worldwide
Blog
-
IN THE SPOTLIGHT
-
Acceleratia pe servicii
Numarul masinilor noi vandute in Romania s-ar putea tripla in cinci ani, iar diferenta intre dealerii auto o vor face serviciile; si chiar daca cele mai mari cresteri se inregistreaza pe extreme ale pietei, grosul vanzarilor va veni tot din mass-market, cred invitatii editiei de saptamana trecuta a Club BUSINESS, desfasurata la Alexandra Café.
HORATIU MOLDOVAN: In primul rand serviciile. Pachetele de servicii. Surprinzator poate, la inceput probabil nu ne-am dat seama. Cand comercializezi un autovehicul de ocazie, sub un anumit brand (cum este Weltauto), spre deosebire de vanzarile de masini noi, unde vinzi un produs, si mai putin servicii, autovehiculele de ocazie vand mai mult servicii, spre 80%, si mai putin un produs in sine. Daca ai ajuns sa convingi clientul de serviciile pe care le pui la dispozitie, alegerea produsului este atat de relativa incat plaja se poate invarti de la Fabia,
BUSINESS MAGAZIN: Dar ce inseamna servicii in cazul masinilor second hand?
HORATIU MOLDOVAN: Practic, pachetul intreg de servicii pe care il oferim: pornind de la garantia tehnica, cu referire la capacitatea functionala, garantia morala, istoricul masinii (de cand a fost masina noua). Promitem celor care cumpara sau intentioneaza sa o faca ca le punem la dispozitie istoricul masinii: de cate ori a fost in service, ce fel de incidente a avut.
MIKE COSTACHE: In Statele Unite iti arata pana si factura din care reiese cu cat a cumparat-o dealerul de la fabrica.
HORATIU MOLDOVAN: Nu poti sa-ti dai seama din factura nici in
MIKE COSTACHE: Nu vorbeam de masini second hand. La masina noua, ai dreptul sa ceri, de exemplu, factura emisa de Ford catre dealerul din
ALEXANDRU SEREMET: Da, e normal.
MIKE COSTACHE: Este o informatie foarte importanta, pentru ca multi oameni cred ca dealerul ii pacaleste. Lumea crede ca eu la Maserati am 30% marja. Si eu am 14%, plus inca 4% daca facem targetul. Lumea crede ca ai 30% si cer reducere de 10 procente, fara sa-si dea seama ca daca ii dau reducerea, aceea mi-a mancat tot profitul.
BUSINESS MAGAZIN: Ce va insemna 2007 din punct de vedere al importului de second hand pe alte cai? Nu va concureaza?
HORATIU MOLDOVAN: Noi nu am importat autovehicule de ocazie. (Nu ne place sa le zicem masini second hand.) Inca de la inceput, am promovat serviciile de buy-back, lease-back si trade in. Sunt practic cele trei lucruri asupra carora ne concentram. Respectiv piata pe care deja o avem, vanzand initial masina noua, pe care o cumparam, dand astfel posibilitatea clientului sa-si schimbe masina cu una noua. Piata interna este destul de mare, astfel incat sa facem ceea ce ne-am propus, fara a fi nevoiti sa importam autovehicule. In ceea ce priveste 2007, importul de autovehicule de ocazie din afara nu reprezinta o concurenta majora, pentru ca noi oferim genul de servicii pe care nu le poti oferi in cealalta varianta.
BUSINESS MAGAZIN: De ce?
HORATIU MOLDOVAN: Spuneam de garantia tehnica si garantia morala. Pe langa cele doua mai sunt: de exemplu, ai posibilitatea ca in 7 zile sa returnezi autovehiculul daca consideri ca nu ai facut alegerea dorita. Cu conditia sa-ti alegi altceva din parcul nostru, plecand de la ideea ca nici un client de-al nostru nu se joaca de-a cumparatul masinii. Cel mai bine iti dai seama cand vorbesti cu el. La inceput este foarte batos, fie ca a auzit de la prieteni, fie ca a patit-o chiar el intr-un targ. Pe masura ce stai de vorba cu el, incepe sa se relaxeze. Incepand de la garantia tehnica, pe care i-o dai in scris, si garantia morala, pe care i-o garantezi prin istoric.
BUSINESS MAGAZIN: Aveti si marci care nu sunt aduse de firmele grupului?
HORATIU MOLDOVAN: Da. Poate sa fie absolut orice model sau marca.
BUSINESS MAGAZIN: Va intreb pentru ca, in general, sunteti asociati cu Porsche.
ALEXANDRU SEREMET: Se face o confuzie intre dealer si importator. Suntem firma cu cele mai mari confuzii, cu firma Porsche
BUSINESS MAGAZIN: In conditiile in care aveti toate aceste servicii, adaosul pentru o masina de ocazie nu poate fi considerat prea mare? Diferenta fata de masina noua nu devine astfel prea mica? Nu sunt prea scumpe pentru second hand?
ALEXANDRU SEREMET: Cred ca asta e o intrebare la care trebuie dat un raspuns foarte clar. E un lucru care nu se intelege in general, apropo de afectarea vanzarilor. Weltauto este un serviciu creat tocmai pentru a sustine vanzarile, sa creeze vanzari, sa creeze diferite oportunitati pe piata…
HORATIU MOLDOVAN: Altfel spus, sa reimprospatezi piata.
ALEXANDRU SEREMET: Clientul roman ia masina si o pastreaza sapte, opt, zece ani. Noi vrem sa obisnuim clientul ca poate sa schimbe masina mai des.
HORATIU MOLDOVAN: La urma urmei, nu vorbim de masini pe care le iei astazi, le dai drumul in piata si apoi nu ii mai vezi pe acei clienti. Oferim o garantie care, incepand de la anul, poate merge spre 12 luni pentru o masina cu o vechime de patru-cinci ani. Iar garantia costa cu siguranta. Este o siguranta pe care o oferim si cu asta ne diferentiem de cei care vand masina in coltul strazii, sa dam un exemplu. Si acesta este insa un segment care va ramane, fara indoiala.
BUSINESS MAGAZIN: Cum credeti ca se vor schimba lucrurile de la anul, odata cu reglementarile de importuri second hand?
MIKE COSTACHE: Foarte simplu. Este o formula A plus B plus C plus D.
HORATIU MOLDOVAN: Lucrurile nu stau chiar asa. Este: A ori B ori C ori D…
MIKE COSTACHE: Va dau un exemplu. Un Maserati Quattroporte de 100.000 de euro actual are 11% accize. Incepand cu 1 ianuarie, va avea 3.248 de euro, conform acestei formule. Maserati Quattroporte din 2004, care a fost 100.000, sa zicem ca acum e vreo 82.000 de euro, are 7.838 de euro accize, daca l-ar aduce cineva din afara in Romania.
BUSINESS MAGAZIN: Nu va va afecta, incepand din 2007? Chiar si cu aceste taxe, nu poate fi mai ieftin?
MIKE COSTACHE: Nu. Un autoturism vamuit in
HORATIU MOLDOVAN: Ma rog, nu se numeste acciza, se numeste taxa pentru prima inmatriculare in
BUSINESS MAGAZIN: Si nu e asa?
HORATIU MOLDOVAN: Stim foarte bine ca marea majoritate a masinilor care ajung in
BUSINESS MAGAZIN: Daca la Weltauto e important sa-i vinzi omului increderea, la marcile exclusiviste ce trebuie sa atingi in om, ce resorturi trebuie sa-i activezi?
MIKE COSTACHE: Nimic. Omul stie aproape mai multe detalii tehnice decat ii poti da tu. Omul vine deja vandut de imagine. Poate a mai condus masina, dar majoritatea nici macar nu au condus-o. Ceea ce pot sa spun este ca mie imi plac aceste doua marci (Maserati si, in viitorul apropiat, Ferrari – n.r.), pentru ca nu trebuie sa le vinzi. Eu nu ii consider pe Porsche, Tiriac si ceilalti importatori ca pe niste competitori. Sunt alte optiuni. Am un client cu care m-am intalnit odata sa discut alte afaceri, care si-a adus aminte ca la cinci ani statea la bloc si langa bloc era o curte, in care proprietarul tinea un Maserati. Si el – un copil sarac – era chiar de la varsta aceea fascinat de aceste masini. Si se gandea de atunci ca isi va lua odata neaparat un Maserati. Acum are afaceri serioase, are masini scumpe, un Mercedes, un BMW… Si dupa ce am incheiat discutia, m-am gandit sa-i fac o oferta, sa-i aduc un catalog, dar m-am gandit ca nu e genul de om caruia trebuie sa-i vand o masina. El era deja vandut de cand era mic. Mai tarziu a venit in show-room, nu mi-a cerut nimic, a spus pe-asta o vreau si intr-o saptamana era a lui.
BUSINESS MAGAZIN: Cu alte cuvinte, toate masinile vandute sunt cumparate de oameni care intr-adevar si le doresc. Dar nu trebuie sa-i si abordezi, sa-i aduci la tine?
MIKE COSTACHE: Nu trebuie sa-i chemi. Ce a trebuit eu sa fac a fost sa creez conditii mai primitoare in show-room pentru oamenii care isi permit si isi doresc o masina scumpa. Inainte se formase o imagine atat de exclusivista, incat aproape ca nu mai venea nimeni. Astfel ca eu am creat diverse evenimente astfel incat sa aduc oamenii in show-room…
BUSINESS MAGAZIN: Astfel incat sa nu mai para un privilegiu…
MIKE COSTACHE: Da. Sunt, dupa parerea mea personala, 10.000 de oameni care isi permit masini de peste 100.000 de euro. Daca anul asta se vand intre 10.000-15.000 de piscine si jacuzzi, de peste 25.000 de euro, m-am gandit ca aceasta ar fi clientela, pentru ca inseamna ca isi permit si masini mai scumpe. Pe de alta parte, multi dintre executivii nu-si permit, nu pentru ca nu ar avea bani, ci pentru ca angajatii lor ar putea judeca ca seful lor si-a luat o masina scumpa.
BUSINESS MAGAZIN: Un om care isi ia Maserati este un om care are 100.000 de euro sau este un om care isi ia in rate?
MIKE COSTACHE: In America, majoritatea oamenilor care isi cumpara masina peste 80.000 de euro platesc cash. Niciodata nu m-am intrebat de ce. Aici cand m-am uitat pe lista de vanzari – erau cam 30 de masini vandute, acum sunt 44 – toate erau in leasing. Nu are sens sa-ti iei masina cu banii jos, cand costul finantarii este mic, dobanzi de 5-7%.
BUSINESS MAGAZIN: Dar automobilul este un cost sau o investitie?
MIKE COSTACHE: Pentru anumite modele, cum ar fi cele scoase in serii mici, masini de colectie, pretul poate merge numai in sus.
BUSINESS MAGAZIN: Adica o investitie, in acest caz, dar de cele mai multe ori, masina este perceputa ca o cheltuiala.
HORATIU MOLDOVAN: Sunt multe exemple. Si la Porsche, de exemplu, cu cat este mai vechi modelul, cu atat e mai valoros automobilul. Daca se poate sa ai un garaj mai mare, cu diferite modele, este extraordinar.
MIKE COSTACHE: Ce-i drept, in majoritatea cazurilor, masina este o cheltuiala, dar una necesara. Am clienti care si-au cumparat Maserati – i-am citit, nu mi-au zis ei – numai pentru ca lucreaza la anumite tranzactii importante si trebuie sa dea bine cand merg undeva si pentru asta si-au cumparat masini scumpe. Este vorba de investitori turci, greci etc., care au poate o istorie si un renume enorm in regiunea din care vin. Dar aici poate nu s-au simtit tratati la nivelul cu care sunt obisnuiti. Au facut o investitie care o sa-i ajute in procesul de negociere.
BUSINESS MAGAZIN: Este
ALEXANDRU SEREMET: Cred ca nu este corect sa vorbesti de o evolutie pe piata de lux, pentru ca e o chestiune de statistica. Nu ai esantion. Toti clientii nostri la acest nivel sunt exceptii. Fiecare are povestea lui, fiecare e diferit. Nu poti vorbi de o tendinta, despre o tipologie a lor. Fiecare in felul lui e diferit, au foarte putine elemente comune, au obiceiuri, comportamente si atitudini diferite. Fiecare are o alta motivatie. Intr-adevar exista cresteri, sunt mai spectaculoase in procente pe segmentul de lux – e justificat, cand cresti de la zero -, dar cresteri foarte bune sunt peste tot in piata auto din
HORATIU MOLDOVAN: Iar la autovehiculele de ocazie se observa cresterile pentru ca sunt primii ani in care se cuantifica undeva. Nu poti cuantifica vanzarile din targ, sunt importurile care au fost si vor ramane. Dar abia recent au aparut firmele care comercializeaza sub un brand autovehicule de ocazie.
BUSINESS MAGAZIN: Cate masini estimati ca ati putea vinde anul acesta?
HORATIU MOLDOVAN: Spre 1.000, fata de anul trecut, cand s-au vandut cam 300 si ceva, dar era un singur dealer. Noi am pornit in 2004 cu un proiect pilot, pentru a vedea daca brandul Weltauto functioneaza bine si se pliaza pe piata din
MIKE COSTACHE: Deci sunt dealeri pe care scrie Weltauto?
HORATIU MOLDOVAN: Nu. Acum avem 80 de dealeri pe care scrie VW, Audi, Seat si Skoda, cu o baza de date completa, cu service cu dotare si tot ce e necesar pentru a avea grija de masina. Ei importa prin Porsche. Toti acestia s-au confruntat cu probleme de cumparat inapoi autovehicule de ocazie de la clienti care si-au cumparat de-acolo masina noua in urma cu cativa ani si vor acum
sa-si ia un nou automobil.
BUSINESS MAGAZIN: Exista anumite criterii in functie de care cumparati?
HORATIU MOLDOVAN: Le cumperi daca exista un business.
MIKE COSTACHE: La ce preturi?
BUSINESS MAGAZIN: Chiar, in
HORATIU MOLDOVAN: Se lucreaza acum. Nu exista inca, dar se folosesc cele din afara, cel putin cu caracter orientativ. Incerci sa vezi in ce
BUSINESS MAGAZIN: Care e cel mai bun sezon la masinile de ocazie?
HORATIU MOLDOVAN: Luat pe trimestre, toate sunt la fel. Difera cel mult de la o luna la alta. Ianuarie-martie sunt cele mai bune, surprinzator, dar si noiembrie-decembrie. Perioada dinainte de concediu e iarasi buna si cea imediat dupa, sa zicem august. Spre deosebire de masinile noi, in cazul carora, in luna august, nu se intampla mare lucru.
MIKE COSTACHE: Mi-au spus ca in iulie si august nu o sa vand nimic, dar in august am semnat sapte contracte. Dupa ce in primele sapte luni s-au vandut cinci, iar in mai si iunie zero. Dar eu nu ma uit la ce-a fost atunci. Eu stiu ca poate am generat intr-o luna 10 clienti potentiali, chiar daca nu am semnat chiar atunci contractul. Nu vand masini, eu creez relatii. Avand afacerea mea, in SUA pot vorbi cu ei despre afaceri intai si apoi despre masini. Multi se mira de acest lucru.
BUSINESS MAGAZIN: A nu bate clientul la cap poate fi si o tactica, nu?
MIKE COSTACHE: Exact. Si cand stiu ca o sa ma mai vad cu el, atunci nu-l bat la cap. Cand merg la un pranz cu un potential client, eu nu ii vand lui masina. Daca se uita la ea, atunci o vand ca o vede, dar daca suntem la un pranz, eu ii vand – ce zicea Horatiu la inceput – servicii. Asta vor oamenii care cumpara un Porsche, un Maserati, ei nu vor un produs. Ei sunt deja vanduti de imagine
HORATIU MOLDOVAN: Clientul se duce acolo ca sa cumpere.
MIKE COSTACHE: Da. asa e. El e deja in show-room ca sa cumpere.
HORATIU MOLDOVAN: Practic, stie ce vrea sa cumpere. Poti sa-l ajuti intre un buton in plus sau unul in minus. Sa-i spui daca chiar are nevoie de el sau nu.
BUSINESS MAGAZIN: 2007 e privit ca o piatra de hotar pentru romani, vorbind din perspectiva industriei auto? Sau lucrurile vor continua sa mearga in ritmul lor?
HORATIU MOLDOVAN: Va fi o schimbare. In primul rand, iti largesti aria de a privi ca om peste hotarele Romaniei. Era o granita psihologica. De la 1 ianuarie pot sa ma uit dincolo. Sa vad ce face ala in stanga, in dreapta, sa invat. Si atunci omul va vedea statistici si va observa ca gradul de motorizare in
MIKE COSTACHE: Cate masini credeti ca circula la aceasta ora in
HORATIU MOLDOVAN: Aproape patru milioane in circulatie, inclusiv autovehicule usoare, si peste 350.000 sunt peste 20 de ani. Iar media de varsta a autovehiculelor care circula pe strada este de 13,5 ani, lasand la o parte cele 350.000 de masini.
MIKE COSTACHE: Anul trecut au fost circa un sfert de milion de masini noi? I-am intrebat la inceputul anului, cand eram nou in bransa, pe cei din conducerea grupului la ce nivel vom fi peste 5 ani. Iar ei mi-au zis ca estimarile merg spre 750.000, deci de trei ori mai mult. Mi se pare enorm, dar nu raportat la potentialul populatiei, ci avand in vedere cat de greu se modifica strazile in
BUSINESS MAGAZIN: Eu nu cred ca vom ajunge la aceasta cifra, pentru ca ritmul de crestere s-a temperat. Anul trecut a fost de 40%, acum in primele noua luni doar 14%.
ALEXANDRU SEREMET: Asta si pentru ca
HORATIU MOLDOVAN: E clar ca, daca stai sa te gandesti la varsta medie a masinilor, plecand de la ipoteza absurda ca nu s-ar intampla nimic, tocmai intinerirea acestui parc auto este un fenomen absolut normal.
BUSINESS MAGAZIN: Puse cap la cap, ce noutati credeti ca va aduce 2007?
MIKE COSTACHE: Vor avea loc schimbari, e clar. Care vor fi acelea, am putea scrie o carte! Acum fiecare ar putea sa dea cateva pareri despre ce ne-am dori.
HORATIU MOLDOVAN: Sau putem spune ce nu ne dorim. De exemplu, nu ne dorim sa se intample ca in Polonia. Tocmai de aceea exista taxa de inmatriculare. Polonia inainte de a intra in comunitate importa 30.000 de masini second hand pe an. In 2004, imediat dupa aderare, s-au importat 850.000 de masini. Asta nu ne dorim sa se intample. Este un caz in care a aparut o portita de scapare. Legea suna clar si la ei. Taxa de import inseamna de la 20% pana la 60% din valoarea facturii pe masina importata. O valoare de factura insa poate sa fie de 100 de euro. La peste 800.000 de masini, pretul mediu era de 125 de euro in acel an.
BUSINESS MAGAZIN: Se vor schimba ponderile in randul cumparatorilor de autovehicule din
ALEXANDRU SEREMET: Probabil ca anul trecut, cam 20-30% din vanzari au fost, cum le spunem noi, flote (mai multe autovehicule la pachet). Sunt multe lucruri care intervin. O crestere interesanta e cea a autovehiculelor comerciale, care e mult mai relevanta pentru economie, decat cresterea vanzarilor de autoturisme. Poti sa faci comparatie si cu ce inseamna piata de leasing si ce o-portunitati deschide ea. Arata si puterea economica a firmelor care activeaza pe piata romaneasca. Practic, firmele din
HORATIU MOLDOVAN: Relevant este si ca multe firme foarte mari, care au nevoie de foarte multe autovehicule, in momentul cand si-au dezvoltat foarte mult businessul, nu-si mai doresc sa le cumpere, ci doar sa le inchirieze. Si atunci aleg o firma care sa le administreze parcul de masini.
BUSINESS MAGAZIN: Credeti ca se vor extinde aceste tipuri de servicii?
HORATIU MOLDOVAN: Piata o cere. Si daca nu reactionezi, ratezi oportunitati.
BUSINESS MAGAZIN: Revenind la planuri de viitor, domnule Costache, cand incepeti sa livrati Ferrari in
MIKE COSTACHE: Oficial nu pot sa spun acum. Nu ca nu as vrea sau ca este ceva strict confidential, dar problema a fost legata de show-room. A fost o presiune a dealerilor din cele peste 50 de tari, care nu voiau sa mai deschida si in alte zone si sa reduca numarul de automobile livrate. Pe scurt, nu a fost o problema legata strict de
BUSINESS MAGAZIN: Cate Ferrari estimati ca veti vinde in
MIKE COSTACHE: Mie, cand am semnat contractul cu AutoItalia, mi s-a spus ca voi primi vreo 10, poate 12 bucati.
BUSINESS MAGAZIN: Pe an?
MIKE COSTACHE: Nu neaparat pe an. La orice marca exclusivista, in primul an te astepti la mult mai multe vanzari. Probabil ca la inceput vom vinde 8-10, poate chiar dublu, dar apoi va merge in jos, iar dupa cativa ani vanzarile se vor stabiliza la un anumit plafon. De ce nu au cumparat oamenii Ferrari pana acum in
BUSINESS MAGAZIN: Am inteles ca in urmatorii ani serviciile vor avea o pondere din ce in ce mai mare, chiar daca nu neaparat in venituri, cat in atragerea clientilor.
MIKE COSTACHE: Eu raman la ideea ca relatia ramane cea mai importanta, cand lucrezi pentru marci exclusiviste.
HORATIU MOLDOVAN: Sunt convins ca pe primul loc se vor afla serviciile.
MIKE COSTACHE: Exista serviciu si produs. Noi nu vindem produse. In trecut se vindeau produse. Acum diferentierea nu se mai face pe produs, pentru ca e o masina. OK, avem marca, istorie, imagine, dar acesta pana la urma definesc tot un produs. Dar serviciile vor avea o pondere tot mai importanta.
HORATIU MOLDOVAN: Exact, in cazul serviciilor calitatea lor va conta esential.
MIKE COSTACHE: Ce-i drept, asta se intampla pe partea de vanzari. Pentru ca, de cealalta parte, inginerii se chinuie sa ne fie noua usor sa oferim servicii. Sa nu uitam ca sunt oameni care au lucrat pentru ca noi sa vindem o noua inovatie, un nou gadget.
-
INVITATII CLUB BUSINESS
La dezbaterea Club BUSINESS de saptamana trecuta, sponsorizata de BRD si Mobexpert, au participat:
- Horatiu Moldovan – manager Weltauto, divizia de masini de ocazie a grupului Porsche
- Mike Costache – country manager al Maserati, marca importata de AutoItalia (companie ce mai importa marcile Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Ssangyong, Honda, Segway)
- Alexandru Seremet – PR Executive, Porsche
-
-
INTERNET: Noua ordine digitala
Internetul este cel mai democratic mediu cu putinta, pentru ca ofera fiecaruia dintre noi o platforma pentru distributia globala a propriilor idei si creatii. Consecinta: volumul continutului media creste exponential.
Totodata, o seama de echipamente electronice sunt capabile – si se vor perfectiona si mai mult in acest sens – sa receptioneze si sa ne aduca sub ochi oricand si oriunde aceasta avalansa nemaivazuta de informatie. Pe baza acestor doua realitati, OgilvyOne a realizat un studiu care releva cateva dintre tendintele mondiale cu impact deosebit asupra mass-media si comunicarii in urmatorii cativa ani.
Pe masura ce media trece pe suport digital, o cantitate din ce in ce mai mare de informatie va fi pompata pe conductele digitale. Furnizorii de servicii de date vor fi capabili sa ne livreze un volum imens de media intr-un singur pachet: televiziune, radio, Internet rapid si sigur, telefonie etc. Efectul acestei abundente este ca utilizatorul va primi din ce in ce mai mult continut, dar va plati mai putin pentru acesta. Aceasta combinatie mai mult, dar mai ieftin sta – in opinia analistilor OgilvyOne, la baza fiecarei tendinte pe piata mijloacelor de informare in masa.
Din acest motiv, viteza si gradul de accesibilitate al Internetului broadband sunt doi factori esentiali in aprecierea nivelului de dezvoltare si a potentialului unei piete new media. Iar diferentele intre regiunile geografice sunt deja imense: de la viteza de 54 Kbps (cea a depasitului dial-up din tarile mai putin dezvoltate) la 1 Mbps (viteza medie a Internetului in banda larga in SUA); de la 25 Mbps (media din Coreea de Sud) la 1.000 Mbps (viteza valabila in Japonia pentru mai putin de 40 de dolari pe luna). O a doua observatie a analistilor citati este aceea ca televiziunea va trece definitiv de la standardul analog la cel digital.
Deja exista zone – cum ar fi Berlinul – in care semnalul TV analog a incetat total. Proliferarea televiziunii digitale (DTV) a produs insa confuzie in randul consumatorilor care se simt derutati de noile tehnologii si terminologii, mai ales in ceea ce priveste acronimele: IPTV (televiziune pe suport Internet), iTV ( televiziune interactiva), DTT (televiziune digitala terestra), HDTV (televiziune de inalta definitie) sau VOD (video la cerere).
Televiziunea digitala nu inseamna neaparat si interactiva insa, iar calitatea acesteia depinde esential de numarul de pixeli pe care ii poate afisa monitorul utilizatorului, de la uriasele televizoare cu plasma, la foarte micul ecran al telefonului mobil. Totodata, pe masura ce televiziunea digitala va castiga teren, consumatorii vor avea din ce in ce mai multe cai de a interactiona cu continutul.
Un exemplu: PVRs/DVrs (personal/digital video recorders) permit deja utilizatorilor sa stocheze continut si le ofera libertatea de a alege cand si la ce sa se uite datorita posibilitatii de a inregistra emisiunile TV si cand nu sunt acasa, pe baza de programare.
De asemenea, proliferarea Internetului de mare viteza fara fir va modifica substantial modul in care consumatorii utilizeaza echipamentele electronice mobile. Deja numarul celor care comanda si incarca continut (muzica, jocuri sau informatii) pe telefonul mobil a devenit semnificativ si astfel se coaguleaza un segment important de public-tinta. Internetul de mare viteza a schimbat substantial obiceiurile de consum media in Europa. In proportie de 40% abonatii continentali la broadband recunosc ca se uita din ce in ce mai putin la televizor si prefera sa guste entertainmentul si informatia oferite de world wide web.
Schimbarea de comportament devine si mai evidenta in cazul presei scrise: segmentul de varsta 15-24 de ani petrece pe Internet aproape un sfert (24%) din timpul total alocat mass-media, mult mai mult decat in cazul ziarelor (10%) si al revistelor glossy (8%). Per total, in medie, un european consuma 20% din timpul total petrecut in compania mijloacelor de informare in masa cu navigarea pe site-uri. Totusi, daca ne intoarcem la consumatorii de 15-24 de ani, televiziunea continua sa isi taie cea mai importanta felie din tortul mass-media (31%), ca si radioul, care are o cota cu 3% mai mare decat timpul acordat Internetului (27%).
Muzica domina in Europa activitatea online a acestui grup de varsta. Un sfert dintre tinerii de 15-24 de ani cumpara muzica online, iar mai mult de jumatate asculta melodii difuzate pe Internet. Aceasta este una dintre explicatiile faptului ca, din cele 300 de magazine online de muzica in format digital care functioneaza la nivel mondial, 190 sunt in Europa. Jocurile pentru computer sunt de asemenea o piata semnificativa pentru segmentul tinerilor; 40% dintre ei viziteaza site-uri de jocuri cel putin o data pe saptamana. Blogurile (jurnalele personale online) tind sa devina o alternativa populara la media traditionale. In lume, la fiecare secunda este creat un nou blog.
In Europa, Franta se situeaza pe primul loc al freneziei blogging-ului, cu circa 3 mil. site-uri personale. Polonia vine pe locul doi cu 1,3 milioane de bloguri, urmata de Spania (1,08 milioane) si Marea Britanie, cu 900.000. Pe baza analizei acestor observatii ale pietei, OgilvyOne trage concluzia ca potentialul de dezvoltare a afacerilor in mediul digital, in new media, este infinit. Si aceasta pentru ca totul va functiona in retea, iar consumul de continut digital personalizat oriunde si oricand va deveni o realitate banala.
-
Modelul american
Relevante pentru viitorul new media s-ar putea dovedi si evolutiile din Statele Unite,
ALGORITM: Sunt inventariate toate noile forme de manifestare a furnizorilor amatori: blogurile, posturile radio de pe Internet, portalurile de fotografie sau de gazduire a productiilor video.
TRANZACTII: Si sirul de achizitii din ultima vreme ilustreaza pariul pe care media traditionale par sa-l puna pe productia amatorilor: News Corp. a achizitionat MySpace.com (un foarte cunoscut portal care combina retelele sociale online cu distributia de muzica si video) si IGN Entertainment (o importanta companie de jocuri); Al Gore a lansat un canal experimental de televiziune (Current) care difuzeaza material video realizat de amatori; cel mai mare motor de cautare din lume, Google, a achizitionat portalul YouTube, specializat in gazduirea de clipuri video.
COSTURI MICI: Totodata, studiul Ogilvy mentioneaza inca un avantaj adus de trecerea media pe suport digital: acelasi continut poate fi livrat fara mari cheltuieli si eforturi pe diferite platforme, simultan. Este adus in discutie CNN, post de televiziune la origine, dar care produce acum, rapid si usor, continut pentru TV, Internet, radio, PDA, telefoane mobile si print.
Sursa: Ogilvy
-
Dar in Romania?
Pe masura ce in Romania creste numarul de persoane conectate la Internet si al celor care folosesc telefonul mobil, precum si timpul alocat navigarii pe Net, piata mediilor digitale devine mai atractiva pentru advertiseri, este de parere Adrian Alexandrescu, One-to-One Communications director al Ogilvy Romania.
REALOCARE: Advertiserii incep sa scoata Internetul din categoria altele din buget.
PROVOCARI: Daca acum cativa ani, in Romania, comunicarea one-to-one insemna in principal direct mail, astazi este «a must» ca responsabilii de astfel de comunicari sa se gandeasca sa includa si Internetul si telefonul mobil pe lista de activitati si canale de comunicare 121 si sa dezvolte mecanisme atractive care sa exploateze aceste posibilitati.
EXEMPLE: Bannere tot mai inovative, tool-uri interactive, videoclipuri pe e-mail si pe mobil, aplicatii interactive trimise pe telefonul mobil etc.
-
Marul mobil
Steve Jobs, directorul executiv al gigantului IT Apple, este din nou in centrul atentiei. Asul din maneca? Ei bine, Jobs are, de fapt, o pereche de asi: doua modele de telefoane mobile iPhone.
Informatiile despre faptul ca Apple urmeaza sa faca, dupa o lunga perioada de asteptare, primul pas pe piata telefoniei mobile au fost confirmate de Jesse Tortora, analist in cadrul Prudential Equity Group, si sustinute de Zippy Aima, un alt analist de la Frost & Sullivan.
Din punct de vedere al strategiei de business, confirmarea acestui fapt arata ca Apple a trecut in asteptare lansarea unor noi versiuni de playere digitale, de noi generatii de computere Mac sau chiar ambitioasele planuri de a le oferi clientilor sai continut video online pe televizor – iTV, urmarind un deziderat si mai ambitios, si anume sa concureze direct cu giganti din domeniul telefoniei mobile precum Nokia, Sony Ericsson sau Motorola. Investitorii companiei sunt interesati de o astfel de miscare de mai multa vreme, iar Steve Jobs nu a facut nimic sa descurajeze posibilitatea lansarii unor modele de telefoane mobile.
In plus, setea de informatii a analistilor care au speculat aceasta posibilitate a fost alimentata in aceasta vara si de Peter Oppenheimer, directorul financiar al companiei, care a anuntat ca Apple nu sta cu bratele incrucisate in ceea ce priveste piata de echipamente wireless. La scurt timp dupa acest anunt, codul sursa al aplicatiei software iTunes a inceput sa sufere diferite modificari, dovada clara a faptului ca se pregateste o varianta compatibila si cu telefoanele mobile. Modelul de business la care s-a gandit Apple este greu de anticipat deocamdata, considera Tortora, dar deja se vad primele semne ale planurilor companiei. Cert este ca Apple va lucra cu operatorul american de servicii de telefonie mobila Cingular in noul proiect, iar mai multi analisti considera ca si divizia T-Mobile a Deutsche Telekom este un posibil partener pentru astfel de servicii.
Apple ar putea vinde in prima faza 10 milioane de telefoane mobile, este de parere Shaw Wu, analist in cadrul American Technology Research. Pentru inceput, ambele modele vor fi produse in numar mic, pentru a-i permite companiei sa testeze piata, spune Tortora. Dar ce anume va vinde Apple mai exact? Diverse speculatii cu privire la detaliile tehnice ale celor doua modele de telefoane mobile Apple, cat si diferite imagini despre care s-a spus ca ar prezenta posibile prototipuri ale acestora au ocupat pagini intregi in presa internationala de saptamana trecuta. Totusi, inca nu a venit nimic oficial din directia Apple. Jesse Tortora sustine ca unul dintre modele va fi un smartphone, iar celalalt un model fashion, ultrasubtire, cu functii multimedia concentrate in principal pe muzica. Oricum ar sta lucrurile, analistii sunt unanimi in a exclude varianta ca Steve Jobs ar mai repeta greseala pe care a facut-o cu ROKR E1 – un telefon mobil lansat anul trecut in parteneriat cu Motorola si Cingular, dar care a fost primit cu rezerva atat de specialisti cat si de public. Conform documentelor de inregistrare a iPhone depuse de Apple la Far Eastern luna trecuta, telefoanele mobile iPhone le vor permite clientilor Apple sa trimita faxuri sau e-mail-uri, sa transfere continut digital precum melodii in format MP3 si sa urmareasca clipuri video sau sa se joace diferite joculete. Practic, noile iPhone vor fi o combinatie intre un telefon mobil, un PDA si un player de continut digital, cu puternice influente de la playerele iPod.
In ceea ce priveste designul telefoanelor mobile Apple, o sursa anonima din cadrul companiei a specificat ca acesta va fi similar cu cel al playerelor digitale, culoarea va fi neagra, iar ceea ce se va remarca de la prima vedere va fi ecranul touchscreen de dimensiuni mari, care le va permite utilizatorilor sa acceseze functiile aparatului. Nu se mentioneaza nimic insa despre o eventuala tastatura numerica. Analistii sunt de parere ca modelele iPhone vor fi disponibile cel putin in trei culori diferite si mentioneaza ca modelul de referinta pentru designul acestora va fi iPod Nano. Altii au lansat teoria ca telefoanele ar putea fi cu slide, ascunzand si tastatura numerica si eventual o camera foto. Totul ramane insa la nivel de speculatie.
Zvonurile si aceste detalii destul de sarace au atras insa atentia utilizatorilor, considera Charlie Wolf, analist in cadrul Needham & Co. Nu va fi o piata uriasa, dar cerere va exista cu siguranta, a mai spus el. Cel putin clientii de pana acum ai Apple, fani ai playerelor iPod, vor fi interesati de noile gadget-uri. Asta inseamna aproximativ 50 mil. utilizatori. Dar chiar si in cazul in care toti acestia ar renunta la playerele digitale, inlocuindu-le cu unul din modelele iPhone, ceea ce este utopic, Apple tot nu ar putea depasi Nokia, liderul pietei, care a vandut peste 78 de milioane de telefoane mobile numai in ultimul trimestru, a explicat Wolf.
Cu toate acestea, este posibil ca Apple sa urmareasca cu totul altceva. Steve Jobs ar putea grabi lansarea iPhone pentru a o lua inaintea celui mai nou concurent pe piata playerelor de melodii digitale, Microsoft, care a anuntat ca pregateste, tot pentru anul viitor, un telefon mobil sub marca Zune.
-
Blog a wiki a bliki
Metodele comunicarii formale din organizatii au fost considerate incompatibile cu metodele informale din spatiul virtual. Tendinta e insa ca diferentele sa se atenueze, iar instrumentele colaborarii sa se unifice.
In mod evident, web-ul a devenit un mediu din ce in ce mai social. Pe de-o parte este vorba de implicarea din ce in ce mai mare a publicului in utilizarea si, mai ales, in dezvoltarea web-ului – fie prin crearea de continut, fie prin etichetare, fie prin dezvoltarea de servicii si aplicatii. Pe de alta parte, caracterul social se refera la capacitatea sporita de a facilita relationarea utilizatorilor, incepand de la vechile sisteme zise matrimoniale (dating systems), trecand prin retele sociale precum LinkedIn sau MySpace si terminand cu paienjenisul blogurilor.
Insa aceasta socializare a web-ului nu a ramas fara urmari in cadrul unor organizatii formale, care au inceput sa adopte metode si softuri care s-au maturizat in spatiul liber al socializarii informale. De multa vreme se foloseau liste de discutii sau forumuri web in cadrul diverselor institutii, dar oarecum mai recenta este raspandirea blogurilor interne, utilizate ca depozitare ale cunoasterii informale a proceselor si relatiilor. Desigur, datorita mecanismelor de comunicare (comentarii sau trackback), blogurile pot suplini intr-o oarecare masura forumurile, cu cateva avantaje, printre care etichetarea postarilor si sindicalizarea – adica posibilitatea utilizatorilor de a fi informati asupra noutatilor aparute pe diverse subiecte de interes.
Un alt mecanism software de colaborare informala care s-a bucurat de succes in multe companii sau institutii administrative este asa-numitul wiki: un sistem online prin care orice utilizator autorizat poate edita pagini web folosind doar un simplu browser. Ca si in cazul blogurilor, atractia principala este data de simplitatea utilizarii. Pentru a folosi un sistem wiki nu e nevoie de cunostinte avansate de tehnologie – un set simplu de marcaje este suficient pentru a face adaugari sau corectii intr-o pagina inceputa de altcineva, pentru a lega o noua pagina de continutul deja existent sau pentru a face referire la o adresa web oarecare. De fapt, un wiki este un fel de world-wide-web in miniatura, ilustrand cat se poate de fidel ideea primordiala a web-ului. Sistemele wiki sunt foarte utile mai ales pentru echipele care trebuie sa elaboreze proiecte complexe, deoarece ele permit atat conlucrarea pe anumite zone comune cat si specializarea unor ramificatii, referintele incrucisate etc. Enciclopedia Wikipedia este, dupa cum denota chiar numele, un imens sistem wiki. La prima vedere, cele doua instrumente servesc unor scopuri diferite si nu prea au multe in comun dincolo de simplitatea utilizarii. Blogurile au un pronuntat caracter personal, desi – mai cu seama intr-un cadru organizational – se intampla adesea ca mai multe persoane (uneori o intreaga echipa) sa aiba dreptul de a posta articole. Functiile de moderare permit un control destul de strict al continutului, astfel incat comentariile publice sa se pastreze la subiect. In plus, blogurile au prin definitie un caracter istoric: ordonare cronologica, arhivare periodica, interventii rare in articole mai vechi etc.
In schimb, sistemele wiki sunt mult mai orientate pe colaborare, sunt mai deschise si mult mai dinamice. Chiar din aceasta foarte succinta trecere in revista se poate constata ca blogurile si sistemele wiki sunt complementare, iar ideea de a le imbina intr-un instrument mai rotund nu este tocmai noua. Mai nou este doar termenul care denumeste aceasta combinatie: bliki – interesant prin faptul ca s-a impus in fata alternativelor de genul WikiLog, Wog sau WikiWeblog, care puneau accentul pe wiki.
Care sunt avantajele combinatiei? In primul rand, blogurile devin mai deschise, pentru ca pe langa obisnuitele comentarii si trackbacks (referinte din alte bloguri la un articol postat), publicul are posibilitatea de a edita direct articolul original – ceea ce poate fi extrem de util atunci cand o echipa colaboreaza la elaborarea un document (de pilda documentatia unui produs). In acest fel se atenueaza si caracterul istoric, deoarece un articol are sanse mai mari sa fie mereu actualizat de cei interesati si folosit in continuare ca referinta. De partea cealalta, sistemul wiki se alege cu o cale alternativa de parcurgere (cea cronologica) si cu un sistem RSS prin care actualizarile pot fi mai usor semnalate celor interesati. Tendinta actuala este de a adauga combinatiei si elementele unei agende (contacte, calendare etc.) sau chiar ale unui sistem de administrare a continutului, facand din bliki o aplicatie colaborativa complexa, dar totusi usor de utilizat si administrat.
-
Amprente pe film
Google a cumparat YouTube, cea mai mare colectie de clipuri video facute de amatori. Provocarea lor este acum sa le organizeze cu rigoarea specifica motorului de cautare.
Cu 65.000 de clipuri noi adaugate zilnic, organizarea YouTube poate fi o munca titanica. Cine a cautat vreodata o secventa video anume stie cat de greu se poate ajunge la rezultate relevante. Google are o reteta de indexare automata a site-urilor, cunoscuta doar de angajatii companiei si care ofera rezultate relevante ale cautarii pe Internet.
Spre deosebire de motorul de cautare, organizarea secventelor video este lasata pe seama celor care au filmat videoclipurile, a cuvintelor cheie din scurta descriere facuta de acestia. De exemplu, cel care a filmat secvente de la nunta lui Elton John a rezumat descrierea doar la aceste informatii. Daca cineva, in schimb, ar fi interesat de barbatul cu care s-a casatorit vedeta britanica, cautarea dupa numele lui nu ar duce la nici un rezultat. Acum, un grup de informaticieni au dezvoltat un sistem care utilizeaza o combinatie intre recunoasterea faciala a personajelor, descifrarea cuvintelor care apar scrise pe fundal intr-un clip video (ex: subtitrarile) si dialogul personajelor (cu ajutorul unui sistem de recunoastere a vocii). Credem ca acesta reprezinta primul pas in a obtine descrieri automate despre ce se intampla intr-un film, a spus, cu ocazia prezentarii sistemului, Mark Everingham de la Universitatea din
Asta pentru ca, de multe ori intr-un film, persoana care vorbeste nu este intotdeauna si cea care apare pe ecran. Camera poate filma, de exemplu, doar reactiile interlocutorului, lasandu-l intr-un cadru mort pe cel care spune replica. Alteori, pot fi mai multi actori intr-o singura scena sau figura artistului nu este indreptata catre camera.
Everingham spune ca sistemul are o acuratete de 80% si poate fi folosit si in industria distributiei de filme. Cu formatele de inalta definitie care incep sa fie folosite, calitatea mai buna a imaginilor inseamna si mai multe sanse pentru calculator de a recunoaste un anumit personaj. De altfel, munca sa acum incepe. El trebuie sa scaneze figurile tuturor actorilor pentru ca sistemul sa functioneze la capacitate maxima.
-
(Nu) Doar de bine
De multe ori, imaginea pe care si-o construieste in exterior o companie nu are nimic de-a face cu sigla luminoasa si frumos colorata sau cu receptionera ireal de amabila de la intrare.
Site-ul desprefirme.com, spun realizatorii, este un proiect web dezvoltat pentru a-i ajuta pe cei care intra in contact cu o anumita companie sa discearna intre ceea ce e real si imaginile de consum, atent cosmetizate. Lansat in septembrie anul trecut, site-ul are deja un portofoliu de peste 200 de experiente, relatate pe larg de diferite persoane care lucreaza sau cu care au intrat la un moment dat in contact cu firmele in cauza. Pana acum, majoritatea companiilor a caror onorabilitate este pusa in discutie sunt din domeniul IT sau al telecomunicatiilor, dar nu exista o limitare a site-ului doar pentru aceste domenii. Printre cele care au beneficiat de cea mai multa expunere se numara pana acum Freescale, Oracle si Softwin.
E adevarat, e putin probabil ca o singura opinie sa fie 100% obiectiva sau sa reflecte integral realitatea. Pe de alta parte, opiniile negative atrag cel mai adesea contraexemple care echilibreaza situatia. Iar acest dialog al contrariilor poate fi util pentru creionarea unui portret al companiei. Pentru a putea citi impresiile, este necesara inscrierea cu un nume de utilizator si parola, dar procesul dureaza doar cateva secunde, iar adresa de e-mail este optionala.
Discretia este principala grija a administratorilor site-ului, semnati un grup de idealisti raspanditi pe mai multe continente, cu functii si activitati din cele mai diferite. Pagina de termeni si conditii pe care trebuie sa le agreezi pentru a-ti crea contul propriu pe site cuprinde, foarte probabil, toate mentiunile posibile pentru a-i exonera de orice responsabilitate. Si tot din motive de siguranta, portalul este gazduit pe un server din SUA. Deocamdata, s-ar putea crede ca administratorii se asteapta la opinii mult mai caustice decat cele de pana acum. Toate articolele sunt trecute initial prin filtrul administratorului care poate decide ca un material nu apare pe site pentru ca nu respecta conditia unui limbaj adecvat.