Introducerea unui sistem de garantare a creditelor contractate
de catre firme private pentru proiecte UE a fost discutata in
sedinta de miercuri a Guvernului, iar premierul a cerut
institutiilor implicate sa gaseasca o formula juridica potrivita in
interval de o saptamana, au aratat sursele participante la
sedinta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Comisia apreciaza ca Romania nu indeplineste criteriul de
stabilitate a preturilor. Dupa un maxim de 9,1% in iulie 2008,
inflatia medie s-a mentinut in ultimele 12 luni (martie 2009-martie
2010) la 5%, peste valoarea de referinta a zonei euro de 1%. Mai
departe, inflatia este asteptata sa scada in 2010 si 2011, ca efect
al activitatii economice slabe si al disparitiei efectelor produse
de majorarile de accize, mentinandu-se insa peste valoarea de
referinta a zonei euro. In 2010, inflatia va atinge 4,3%, iar in
2011 va fi de 3%, considera autorii raportului.
In privinta factorilor care ar influenta inflatia, riscurile tin
mai mult de preturile externe la energie si de viitoare majorari
ale preturilor administrate la gaze si alte utilitati. “Nu sunt de
asteptat schimbari majore in privinta impozitelor indirecte in
urmatorii cativa ani, desi nu pot fi excluse anumite majorari in
contextul eforturilor de consolidare fiscala”, noteaza
raportul.
Preturile de consum au reprezentat in 2008 circa 58% din nivelul
mediu al zonei euro, asa incat exista potential de convergenta
(crestere) pe termen lung, mai ales in sectorul serviciilor, avand
in vedere ca si nivelul real al veniturilor, situat la 44% din
media zonei euro in 2008, are tendinta de a urca treptat spre cel
din tarile zonei euro. Pentru a asigura competitivitate si o
performanta solida in materie de inflatie, Comisia apreciaza ca
este esential ca Romania sa mentina cresterea salariilor in linie
cu productivitatea, sa practice o politica fiscala prudenta si sa
stimuleze concurenta, in special in sectorul comertului si al
serviciilor.
Romania nu indeplineste nici criteriul situatiei
bugetare, fiind atentionata vara trecuta pentru deficit
excesiv. In februarie, Bruxellesul a recomandat Romaniei sa-si
reduca deficitul excesiv pana in 2012, prin intarirea politicii
fiscale si reforma sistemului de pensii, dupa ce in toti anii
anteriori a depasit 3% din PIB, ajungand la 5,4% in 2008 si 8,3% in
2009. Estimarea Comisiei este ca anul acesta deficitul bugetar va
fi de 8% din PIB si de 7,4% in 2011.
Autorii precizeaza ca estimarea de deficit este mai mare decat
cea din programul de convergenta cu zona euro, prezentat de Romania
in martie, in special din cauza cresterii economice mai slabe, a
efectelor deficitului bugetar din 2009 si a “faptului ca Guvernul
se asteapta sa incaseze doar jumatate din datoria de rambursat de
la Rompetrol, care ar fi reprezentat 0,5% din PIB pentru acest an”.
Datoria publica este asteptata sa creasca de la 30,5% in 2010 la
35,8% in 2011.
Nici criteriul de variatie a cursului valutar si cel al
convergentei dobanzilor pe termen lung nu sunt indeplinite,
apreciaza Comisia. In ultimii doi ani, leul s-a depreciat fata de
euro cu 12,9%, iar rata dobanzii pe termen lung in perioada martie
2009-martie 2010 a fost de 9,4%, peste valoarea de referinta de 6%
considerata de Comisie. Autorii noteaza insa ca in 2009, “leul s-a
stabilizat, reflectand temperarea aversiunii globale la risc si o
imbunatatire a balantei de cont curent”. In plus, nivelul rezervei
valutare a ramas “robust” in 2009, respectiv circa 120% din datoria
externa pe termen scurt pana la sfarsitul anului.
Raportul recunoaste integrarea crescanda a economiei
romanesti cu cea a UE, la nivelul comertului, al investitiilor
straine si al integrarii financaire, “in special prin intermediul
controlului strain asupra sistemului bancar”. Trei sferturi din
comertul exterior se deruleaza cu celelalte state din UE, in
special cu Germania, Italia si Franta; in privinta calitatii
exporturilor insa, daca volumul marfurilor cu valoare adaugata
slaba (textile) s-a injumatatiti intre 2000 si 2008, locul acestora
a fost luat insa doar in mica masura de exporturi tehnologice cu
valoare adaugata mare, “ceea ce sugereaza ca restructurarea
economica in Romania este inca intr-o faza incipienta”.
In privinta cresterii economice, raportul considera posibila o
crestere de 0,8% in 2010 si 3,5% in 2011, “reflectand in principal
o redresare a unor componente ale cererii interne, cu exceptia insa
a cheltuielilor publice”. Dupa o cadere a productivitatii cu 6,2%
in 2009, Comisia estimeaza ca pentru 2010 este posibila o redresare
limitata, la 2,5%, pe care o vor face posibila restructurarile si
concedierile.
Este de asteptat si reducerea costului unitar al muncii cu 0,2%,
dupa majorari de peste 15% in 2007-2008, din cauza impactului
prelungit al recesiunii. Cresterea salariului nominal este
asteptata sa scada, de la mai mult de 20% in 2007-2008 si apoi 3%
in 2009, incetinirea cresterii urmand sa continue in acest an.
Raportul Comisiei ia in calcul noua tari – Bulgaria, Cehia,
Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia,
concluzia fiind ca, pe baza criteriilor de convergenta considerate,
Estonia este singura tara care indeplineste conditiile de aderare
la zona euro. Ministrii de finante ai UE vor lua o decizie asupra
candidaturii Estoniei la aderare la summitul din luna iulie.
In aprilie, guvernatorul BNR a declarat ca obiectivul Romaniei
ramane aderarea la zona euro in 2014-2015, precizand insa ca gradul
de pregatire a tarii pentru adoptarea monedei unice este mai putin
importanta decat o eventuala amanare cu un an sau doi a momentului.
In urma cu cateva zile, agentia de rating Fitch a publicat un
raport in care apreciaza ca Romania ar putea adera la zona euro in
2015, laolalta cu Bulgaria, Polonia, Ungaria si Letonia, in timp ce
Estonia va fi integrata inca din 2011.
“Am convocat reuniunea Comitetului Executiv pentru ca avem o
situatie exceptionala, declansata prin anuntul lui Traian Basescu
de saptamana trecuta. O consider o situatie de criza extraordinara
intrucat Romania nu s-a mai confruntat din 1997 – 1998 cu asa
ceva”, a spus Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ziarul Financiar a inceput o seriei de articole in care incearca
sa analizeze paradoxurile din economie si societate ca rezultat
al politicilor guvernantilor si a cerut cititorilor sa trimita
exemple de risipa a banilor publici, precum si opinii cu privire la
cum ar trebui stopate.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
ANA – Informatia trebuie sa coste
Este foarte complicat sa intelegi ca trebuie sa platesti pentru
niste lucruri, atunci cand o perioada buna de timp ai avut impresia
ca ele vin de la sine, ca se creeaza din neant, si taxarea lor, sub
o forma sau alta, nu ar reprezenta altceva decat o dovada de tupeu
si escrocherie. Cu toate acestea, la o analiza rece a lucrurilor,
concluzia nu este decat una – orice bun sau serviciu pe care il
folosesc a costat bani pentru a fi creat, deci trebuie sa coste
bani si pentru a fi utilizat.
1. Presa este un business, nu o fundatie caritabila. Drept
urmare, nu este niciun motiv pentru care produsul finit pe care il
livreaza in mediul online – stiri, analize, materiale video,
comentarii – sa fie accesibil fara vreun cost din partea
beneficiarului.
2. Mitul lui “gratis” trebuie sa dispara. Nimic nu este gratis –
nici internetul, nici painea de la brutarie, nici tutunul de la
tutungerie, nici hainele de la croitorie, nici benzina de la
benzinarie. Sigur, nu cere nimeni sa platim aerul pe care il
respiram sau ploaia care ne ploua, dar informatia care ne
informeaza (ca sa continuu sirul inceput) nu este un dat firesc si
discretionar pentru toata lumea. Cine vrea sa fie informat trebuie
sa isi asume costurile implicite. Cine nu, la fel. Ar trebui sa
incetam sa ai asteptam sa primim lucruri gratis sau sa ne imaginam
ca le meritam. Pentru stirile online muncesc oameni – depun un
efort intelectual si sacrifica timp. Din acest motiv, produsul
muncii lor nu poate fi distribuit decat contra cost. Pana la urma,
este si o forma de respect pentru munca acestor oameni.
3. Dincolo de argumentele pro sau contra, un lucru este cert –
ne indreptam cu pasi mari si siguri catre momentul in care
cititorii din mediul online vor trebui sa plateasca pentru acest
tip de continut media. Este o tendinta nu locala sau regionala, ci
globala. Este vorba de o aliniere pe care vor fi nevoiti sa o faca
si furnizorii locali de media, nu o negociere cu publicul. Mai mult
decat atat, intr-o perioada in care toata lumea incearca sa-si
optimizeze costurile si sa caute noi surse de venit, pare putin
ciudat sa oferi servicii gratuite, iar revolta cititorilor nu este
justificata. Este ca si cum de maine ar trebui sa fim cu totii
nemultumiti ca la piata platim si pentru rosii si pentru
castraveti. Pai, de ce sa platim si pentru una si pentru cealalta,
cand din ambele facem o singura salata? Platim doar rosiile, iar
castravetii ii vrem gratis.
4. Sigur ca odata ce strile online vor fi platite, va avea loc o
filtrare a cititorilor. Vor poate mai putini, dar nu vor mai fi
cititori conjuncturali. Nu este neaparat un lucru rau –
publicatiile online vor avea un public mai bine definit, vor sti
mai clar cine sunt cititorii lor si ce vor cu adevarat si le va fi
mai usor sa se plieze pe cerintele lor.
IULIANA – De ce sustin informatia gratuita
Daca accesul la informatie ne face mai puternici, cred ca
sansele de a avea informatia trebuie sa fie egale pentru toata
lumea. Cel putin deocamdata.
Este adevarat ca a face presa presupune costuri foarte mari –
jurnalistii trebuie platiti, logistica necesara este scumpa
(chirie, transport, servicii de telecomunicatii), tiparul este
scump. Cu toate acestea si mai ales in vremuri in care economia
merge, presa tiparita poate fi profitabila. Presa online costa cam
tot atat de mult, mai putin costul de tipar. Dar bugetele de
publicitate merg din ce in ce mai mult si catre online si cred ca
la un moment dat echilibrul se va putea crea.
De ce nu as plati eu pentru stirile online:
1. Nu am nevoie decat de stiri online scurte. Atat cat sa aflu
informatia pura, de baza. Daca vreau analiza, cumpar
ziarul/revista/produsul tiparit.
2. Pentru acest minim de informatie, de multe ori nici nu am
nevoie sa ajung pe un site de stiri, le pot vedea si pe facebook
sau in newslettere (evident, si newsletterele ar putea ajunge sa
coste)
3. Cred ca internetul este, cel putin momentan, singura sansa a
multor oameni de a avea acces la informatie. Nu trebuie sa le luam
aceasta sansa. Mai ales ca modalitatile de plata online nu sunt
foarte dezvoltate si chiar ar limita accesul multor oameni la
informatie.
4. Generatia noastra, a celor care am fost obisnuiti ca
internetul si ca tot ce gasim pe internet este gratis, va fi greu
de convins sa plateasca pentru continut online. Dar poate fi
convinsa si mai ales generatiile urmatoare pot fi convinse – daca
astazi un baiat de 20 de ani plateste ca sa primeasca o arma mai
puternica intr-un joc online, peste 5 ani, cand il vor interesa
alte lucruri, va plati cel putin la fel de mult pentru informatie.
Va fi noua lui arma
5. As reactiona negativ daca atunci cand vreau sa deschid o
stire sa imi apara o fereastra in care mi se cere sa platesc. Dar
as fi de acord cu ideea ca in abonamentul meu de internet sau in
abonamentul de la telefonul mobil sa existe o “taxa de stiri” sau
ceva de genul acesta. Mi-as activa aceasta optiune. Oricum platesc
taxa radio si nu ascult radio. Si veti spune ca vedem informatia
gratis la TV – nu e chiar gratis, platim cablul
6. Jurnalismul cetatenesc infloreste pe internet; in online
exista multa informatie neverificata. Consider ca cititorii au
nevoie de alternativa corecta, echilibrata si mai ales gratuita a
jurnalismului profesionist. Cel putin deocamdata, aceasta ar trebui
sa fie gratuita.
7. Mai e nevoie de timp pana cand internetul sa devina
indispensabil cat mai multor oameni. Atunci cand mai mult de
jumatate din oamenii cu acces la internet nu vor mai putea sa isi
inceapa ziua fara a rasfoi online presa va fi momentul cand
informatia online ar putea sa coste.
CONCURS:
Spune-ne daca ai plati pentru stirile online si poti
castiga una dintre cartile:
|
Cartea de povesti a unui economist de George |
Constiinta unui liberal de Paul Krugman |
Viata mea in publicitate de Claude Hopkins |
Perioada de desfasurare a concursului: 17 – 21 mai 2010
Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia
BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.
Castigatorii vor fi publicati in revista BUSINESS Magazin care
va aparea in 24 mai.
Castigatorii editiei anterioare sunt: Cristina D, Dragos Simion,
Radvan Remus
Ii asteptam sa ne contacteze la 0318 256 314 sau pe e-mail la
marketing@businessmagazin.ro pentru a revendica premiile.
“Vizam prima pozitie pe piata polistirenului expandat in
Romania, dar si o prezenta in zonele limitrofe” a declarat Ioan
Titeiu, directorul general al Arcon.
Noua investitie a fost demarata in 2008 prin extinderea halelor
de productie si depozitare. In 2009 echipamentele au fost
contractate de la producatorul italian Nuova Idropress, iar in 2010
au urmat fazele de instalare, testare si, in cele din urma,
demarare a productiei.
Arcon a fost infiintata in anul 1994 la Sfantu Gheorghe, avand
la baza capital integral romanesc. In prezent compania are 160 de
angajati specializati in sectorul industrial si de constructii.
Prima linie de polistiren expandat a fost inaugurata in octombrie
2005, iar investitia totala a companiei in acest sector se ridica
la peste opt milioane de euro.
Pure Health and Fitness a semnat un contract de inchiriere
pentru o suprafata de peste 1.800 de metri patrati, unitatea urmand
sa fie deschisa pana la finalul lunii august. Pure Health and
Fitness are in acest moment opt cluburi de profil in Polonia,
urmand sa isi creasca reteaua la 20 de unitati, dupa mai multe
deschideri care urmeaza sa aiba loc in Romania, Bulgaria si
Cehia.
Jones Lang LaSalle a mai semnat pentru AFI Palace Cotroceni
contracte de cu Inditex, C&A, Mango, Koton, Reserved,
Deichmann, Humanic, LC Waikiki sau Diverta. AFI Palace Mega Fun a
fost deschis la finalul anului trecut si este unul din cele mai
mari mall-uri din tara, cu aproximativ 76.000 de metri patrati
inchiriabili.
Magazinul Decathlon Sports va avea o suprafata de 4.100 de metri
patrati si o zona dedicata practicarii sporturilor (fitness si alte
sporturi de interior, tenis si fotbal, badminton si tenis de masa),
pe o suprafata de 2.000 de metri patrati. Decathlon a achizitionat
de curand o suprafata de 2,2 hectare in cadrul Era Shopping
Park.
“Faptul ca un retailer de talia Decathlon-ului intra acum in
proiectul Era Shopping Park Iasi intareste ceea ce déjà am inceput
prin deschiderea Mobexpert anul trecut.(…) Mai mult, in acest
moment ne aflam in negocieri avansate pentru Era Shopping Mall cu
mai multi retaileri importanti. Inaugurarea centrului comercial
este planificata pentru vara anului viitor”, a declarat Graham
Kilbane, general manager Omilos Group.
In acest moment, Era Shopping Park este compus din unitati ale
Carrefour, Practiker, Altex, Mobexpert, precum si o galerie
comerciala. Grupul Omilos a dezvoltat un proiect similar si in
Oradea.
“Sesizam o reducere semnificativa a numarului celor care aleg sa
renunte la contractele de asigurari dar si o apetenta mai ridicata
pentru produse care ofera beneficii multiple”, spune Cornelia
Aurelia Coman, director general ING Asigurari de Viata. Astfel, la
ING numarul total de contracte reziliate si rascumparate in
intervalul ianuarie-martie 2010 s-a redus cu 13% comparativ cu
sfârsitul anului 2009 si cu 21% comparativ cu trimestrul intai din
2009.
Pe segmentul de asigurari de viata valoarea activelor financiare in
administrare a ajuns la peste 1,9 miliarde de lei la sfaristul
primului trimestru din 2010, in crestere cu 28,3% fata de aceeasi
perioada a anului precedent
Volumul primelor brute subscrise de ING in primele trei luni ale
anului se situeaza la nivelul de 136 milioane de lei, comparativ cu
130 milioane de lei in intervalul similar din 2009, marcând o
crestere de 4,5% in aceasta perioada.
“Asa cum am mai declarat, ne asteptam ca si anul 2010 sa resimta
efectele perioadei dificile din anii 2008-2009 la nivel
international, astfel ca masurile luate de Guvern ca urmare a
acordului cu FMI ne determina sa pastram o atitudine rezervata cu
privire la evolutiile imediat urmatoare”, mai spune Coman.
O tendinta interesanta se evidentiaza si in privinta
categoriilor de produse situate in topul preferintelor
consumatorilor in aceasta perioada. Astfel, daca in cursul anului
trecut s-a remarcat o accentuare constanta a apetitului pentru
produse ce ofer protectie si randamente garantate, in portofoliul
de contracte noi incheiate la ING in primul trimestru din 2010 se
observa o revenire a interesului pentru asigurarile unit linked.
“In totalul politelor noi din primele trei luni, asigurarile de
acest tip detin o pondere de 40%, comparativ cu 22% la finele
anului 2009”, precizeaza Cornelia Aurelia Coman.
Valoarea beneficiilor platite de ING Asigurari de Viata in
primul trimestru din 2010 pentru evenimente asigurate si contracte
ajunse la maturitate a fost de 12,82 milioane de lei.
Dintre acestea, pentru portofoliul de contracte incheiate, ING
Asigurari de Viata a platit in intervalul ianuarie-martie beneficii
pentru evenimente asigurate de 4,13 milioane de lei, cu peste 5%
mai mult fata de perioada similara a anului precedent.
In portofoliul de contracte subscrise in primele trei luni ale
anului, ponderea planurilor financiare pentru copii este de 28%,
urmata de planurile financiare cu componenta de investitie si
planurile cu componenta de economisire.
“In 2009 am avut un nivel similar de afaceri ca in 2008 iar in
primele trei luni ale acestui an am inregistrat deja o crestere de
30% fata de perioana similara a anului trecut. In 2009, majoritatea
clientilor au avut o reactie de protectie si precautie, dupa un
2008 foarte dinamic, dar in 2010 lucrurile sunt un pic mai sigure”,
a declarat Valentin Vasilescu, director general al Yalco Romania,
companie membra a grupului grecesc Yalco.
Potrivit acestuia, piata de unelte de bricolaj, segment pe care
Yalco activeaza prin importul marcilor Black&Decker si DeWalt,
s-a cifrat anul trecut la 30 – 35 de milioane de euro, in scadere
cu 20% – 23% fata de anul precedent. Pentru 2010, Valentin
Vasilescu estimeaza o crestere de 8% – 10% a acestui segment,
argumentand estimarea sa prin cresterea numarului de persoane care
isi vor face singuri lucrarile de reparatii.
Parte a Grupului Yalco, subsidiara din Romania a fost infiintata
in iulie 2006, devenind distribuitorul unic oficial al
Black&Decker in ianuarie 2007. Din cifra de afaceri de patru
milioane de euro inregistrata anul trecut, un procent de circa 65%
a fost reprezentat de vanzarea celor doua marci de unelte de
bricolaj, prin canale de distributie precum magazinele de bricolaj,
hipermarketuri si magazine cash & carry. In acelasi an,
compania a pus bazele diviziei pentru distributia produselor pentru
menaj (Household) si divizia Horeca, solutii si echipamente pentru
hoteluri, restaurante si catering, iar in 2008 si-a extins
portofoliul de marci distribuite cu DeWalt, gama de scule electrice
si accesorii profesionale.
“Printre cele mai bine vandute produse din gama Black&Decker
regasim sculele electrice, compresoarele si aparatele de spalat cu
presiune, precum si aspiratoarele auto. Anul acesta, dorim sa ne
extindem gama de produse in paralel cu extinderea retelei de
distributie. Principala noutate de anul acesta va fi gama de
electrocansice mici, inclusiv aspiratoarele cu acumulator pentru
casa”, a declarat Valentin Vasilescu, Director General Yalco
Romania”, a mai declarat Valentin Vasilescu.
Produsele Black&Decker disponibile in Romania sunt cele din
categoria scule si accesorii pentru bricolaj, care reprezinta 30%
din oferta actuala a companiei. Portofoliul este completat de
aparatele de spalat cu presiune, compresoarele de aer si aparatele
electrice pentru gradinarit, aparate electrice si accesorii auto,
aparatele electrocasnice mici.
La nivel international, grupul Yalco a inregistrat anul trecut
afaceri de 60 de milioane de euro in timp ce Black&Decker,
companie americana care in acest an implineste 100 de ani de
existenta, a avut, pentru segmentul de bricolaj, vanzari de peste
1,2 miliarde de dolari.
