Blog

  • Boc: Cel mai bun mesaj pentru 2011 este ca dupa vremea rea vine si vremea buna

    “Dupa vremea rea vine si vremea buna. Asta ar fi cel mai bun
    mesaj pentru 2011. Incetul cu incetul ne ducem spre directia buna,
    dar asta nu inseamna ca in 2011 nu avem nimic de facut. E nevoie de
    continuarea reformelor si de consolidat ceea ce am inceput pentru a
    ne pregati un viitor fara probleme. Daca vom face acest lucru
    Romania va avea prosperitate in cadrul Uniunii Europene. Daca vom
    cadea din nou in patima populismului vom avea iar probleme”, a
    afirmat Boc. Premierul a facut aceste declaratii sambata seara, la
    Predeal, unde a mers pe partie impreuna cu sotia sa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serban Huidu se simte mai bine, s-a ridicat pe pat si a vorbit cu familia si cu medicii

    “E minunat sa Il vad ca poate vorbi. Se poarte ridica, vorbeste,
    comunica bine cu doctorii si cu personalul medical. A Intrebat de
    copii”, a declarat Cristina Huidu, sotia realizatorului TV, Intr-un
    material difuzat sambata, la ora 18.00, de postul de televiziune
    Prima TV.

    “Situatia medicala (a lui Serban Huidu, n.r.) este foarte buna.
    Asteptam rezultatele unor noi analize. Totul trebuie luat treptat”,
    a precizat, sambata, unul dintre medicii care Il trateaza pe
    Huidu.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Ce au in comun Bucuresti Mall, Plaza si Baneasa Shopping City? Cel mai experimentat sef de mall

    “Era director tehnic la constructia Bucuresti Mall si s-a
    dovedit a fi un manager talentat, astfel ca a promovat in cadrul
    companiei.” Descrierea lui Ergen este facuta de omul de afaceri
    turc Tunc Capa, cel care a a fondat in urma cu 13 ani compania
    Anchor Grup, dezvoltatorul primului mall din Romania – Bucuresti
    Mall. Ergen a devenit ulterior seful operatiunilor Bucuresti Mall
    si a fost responsabil pentru dezvoltarea in 2004 a celui de-al
    doilea centru comercial al Anchor Grup, denumit Plaza Romania, in
    urma unei investitii de mai multe zeci de milioane de euro.


    |n plus, sub mandatul lui Ergen, Anchor a obtinut o refinantare
    de 124 de milioane de euro, aceasta fiind una dintre cele mai mari
    tranzactii de profil ale anului 2005. La inceputul anului 2006, in
    contextul in care compania turceasca isi punea problema extinderii
    in Republica Moldova, Ergen a fost cooptat in echipa Baneasa,
    considerat cel mai mare proiect imobiliar din Romania, dezvoltat de
    o companie controlata de doi dintre cei mai puternici oameni de
    afaceri din Romania – Gabriel Popoviciu si Radu Dimofte. Practic,
    Ergen a fost cel care a schitat planurile si a urmarit realizarea
    centrului comercial Baneasa Shopping City, o investitie de 150 de
    milioane de euro.


    In prezent, Ergen este implicat in realizarea unui cinematograf
    si a unei benzinarii proprii in cadrul giganticului proiect
    imobiliar din nordul Capitalei, in urma unei investitii de 22 de
    milioane de euro, una dintre putinele anuntate in ultimii doi ani
    de de criza financiara. “Nu ma mai consider insa expat. Sunt deja
    casatorit cu o romanca”, spune Ergün, care coordoneaza acum un mall
    ale carui magazine au vandut anul trecut cumulat mai mult de 200 de
    milioane de euro.

  • Retrospectiva 2010 – Ce vrea sa spuna Isarescu

    Ani in sir, rapoartele publicate de BNR despre starea economiei au continut constant un avertisment: nu trebuie sa se decupleze politica fiscala de politica monetara, pentru ca aceasta din urma nu poate sustine singura echilibrul macroeconomic. Afirmatia parea pasareasca pentru unii, subversiva pentru altii, vorba in vant pentru cei ce stiau ca e de ajuns apropierea unui an electoral ca guvernele sa inceapa sa arunce cu bani si din ce in ce mai nefondata pentru altii care vedeau ca, intr-o economie euroizata si dominata de banci straine, parghiile traditionale de politica monetara ale BNR au un impact mai slab decat ar dori banca centrala. Iar anii respectivi, si inainte si dupa 2005, au fost dificili pentru niste oameni de la BNR care nu si-au putut permite sa vorbeasca niciodata la fel de deschis publicului ca niste politicieni.

    Mai nou insa, guvernatorul, consilierii si vicepresedintii de la BNR au inceput sa iasa tot mai des in public si sa-si explice ideile, inclusiv in termeni cat se poate de frusti. Schimbarea a tinut atat de ameliorarea relatiilor cu o putere mai dispusa sa asculte si sa priceapa ce inseamna deficitul structural sau criza din zona euro, cat si de o anumita nervozitate a unei banci centrale care s-a vazut tot mai mult transformata in tap ispasitor pentru adancirea recesiunii. Mugur Isarescu, cinstit in 2008 drept eroul credibilitatii de discurs public si al luptei cu speculatorii pe leu, a inceput sa fie acuzat ori ca “s-a dat cu puterea de dreapta”, ori ca “s-a dat cu FMI/bancile/grupul Bilderberg”, ori ca tanjeste la vreo functie politica, ori ca, dimpotriva, refuza sa preia o functie politica. Unii l-au acuzat ca, atent la inflatie, nu sustine redresarea economiei, fiindca a redus prea putin si prea tarziu dobanda, fiindca nu “da drumul la cursul valutar” spre 5 lei ori fiindca nu “da drumul la inflatie” tocmai in tara cu cea mai mare inflatie din UE.

    Altii, dimpotriva, i-au imputat ratarea tintei de inflatie in fiecare an, intr-o tara cunoscuta pentru impactul in preturi al oricarei cresteri de tarife si de taxe si pentru teama publicului de orice scumpire. In premiera, Isarescu a reactionat violent la ultima transa de amenintari cu scumpiri, numindu-i “trancanitori” pe managerii si pe politicienii (intre ei un ministru) care arunca in presa preziceri de majorare a preturilor si conjurand presa sa nu mai foloseasca prezicerile respective.
    Mai devreme am luat anul 2005 ca reper pentru ca atunci s-a incheiat liberalizarea contului de capital, care a deschis calea pentru navala de valuta in tara ce avea sa influenteze si aprecierea leului, si evolutia pietei creditului, si strategia BNR de a regla lucrurile prin acumularea de rezerva valutara, care de la nici 10 mld. euro la sfarsitul lui 2004 a ajuns la recordul de 32,8 mld, la sfarsitul lui noiembrie 2010.

    Bani multi, care au starnit anul acesta interesul unor politicieni populisti si lipsiti de cultura economica. Mugur Isarescu a explicat de ce statul nu poate folosi pentru acoperirea deficitului bugetar rezerva valutara (“la noi e vorba «turcu’ plateste», dar BNR nu e turcu’”), incercand sa-i lumineze pe adeptii unor aberatii economice ca “legea Cojocaru”, promovata la televiziunea care a lansat Partidul Poporului, sau ai initiativelor de reducere a rezervei valutare cu 2,7 miliarde de euro, in folosul platilor curente ale statului – ambele, sustinute de parlamentarul penelist loan Ghise.

    Strategia aleasa de BNR fata de toate acestea a fost asadar iesirea insistenta in public cu explicatii, dublata de o incercare din rasputeri de a scoli pe orice cale ziaristii, de la seminare, conferinte sau “Zilele studentilor economisti”, eveniment organizat ca un soi de roadshow de-a lungul anului prin universitatile tarii, si pana la invitarea sefului Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, la aniversarea a 130 de ani de viata a BNR. Cu acea ocazie, guvernatorul si-a expus probabil el mai clar viziunea: “Corectarea erorilor de politica economica este dureroasa si greu de inteles de public, oriunde in lume”, iar de cate ori dezbaterea coboara din terenul stiintei la argumente galagioase sau de autoritate “se produc victime la toate nivelurile societatii”. Pentru Isarescu, efortul de a se explica asa incat sa inteleaga tot omul e un pariu eroic, aproape imposibil de castigat, in Romania aflata mereu in pragul unei crize de nervi. Datoria lui insa e sa-ncerce sa-l castige.

  • Ati vizita o insula cu cinci serpi veninosi pe metru patrat? (GALERIE FOTO)

    Cand vine vorba despre vacante si calatorii in tari indepartate,
    discutia se invarte de cele mai multe ori in jurul unor destinatii
    de vis sau al unor orase cu incarcatura istorica, diferentiate prin
    monumente si prin arhitectura. Locurile mai putin frumoase, ciudate
    sau de-a dreptul periculoase sunt rareori aduse in discutie si nu
    sunt aproape niciodata luate in calcul ca destinatie pentru
    vacanta.


    O insula a serpilor, o alta a crocodililor, o gradina cu plante
    otravitoare sau “groapa” de gunoi din Pacific sunt doar cateva
    dintre destinatiile de care turistii ar trebui sa fuga, in opinia
    site-ului
    Listverse.com
    . Poate doar curiosii si cei cu spirit de aventura
    s-ar numara printre cei cu cele mai mari sanse sa viziteze macar
    una dintre aceste destinatii.

  • Vezi aici cum au sarbatorit oamenii trecerea In 2011

    <object width=”420″ height=”376″ style=”display:block;
    margin:0 0 5px 0;” ><param name=”movie”
    value=”http://stirileprotv.ro/bin/player/embed.php/zZBjlASzYlDPWVesaoCZ28E5AbzJjfzGkE+VGBJ4C5s=”></param><embed
    src=”http://stirileprotv.ro/bin/player/embed.php/zZBjlASzYlDPWVesaoCZ28E5AbzJjfzGkE+VGBJ4C5s=”
    type=”application/x-shockwave-flash” width=”420″ height=”376″
    allowfullscreen=”true” allowscriptaccess=”always”
    ></embed></object><div style=”display:block;
    width:420px; font-family:Arial, Helvetica, sans-serif;
    font-size:12px; text-align:center;”><p style=”margin:0;
    padding:0;”><a
    href=”http://stirileprotv.ro/stiri/international/live-de-la-13-00-noua-zeelanda-trece-in-2011-vezi-focurile-de-artificii.html”
    title=”Explozie de lumini si bucurie.Cum a fost primit 2011 in
    lume. Foto si video”style=”color:#000000;”>Explozie de lumini si
    bucurie.Cum a fost primit 2011 in lume. Foto si
    video</a></p><p style=”margin:0;
    padding:0;”><a href=”http://stirileprotv.ro”
    title=”StirileProTV”
    style=”color:#000000;”>StirileProTV.ro</a></p></div>

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retrospectiva 2010 – Ca sa intelegem cum functioneaza economia

    Ca sa capatam o imagine mai precisa despre ce se cauta si ce se
    citeste in Romania in materie de carte de economie si de business,
    ne-am folosit de topul de vanzari al editurii Publica, specializata
    in astfel de lucrari.Nu ne-am mirat sa descoperim pe primul loc in
    clasamentul anului 2010 “Economia crizelor”, de Nouriel Roubini si
    Stephen Mihm, aparuta in Romania la doar cateva luni dupa
    publicarea ei in SUA.

    Nu ne-am mirat pentru ca, intr-o mare de previziuni false emise
    de atatia analisti care nici macar n-au intrevazut apropierea
    crizei, Roubini a aparut, inclusiv pentru publicul romanesc, drept
    unul dintre putinii economisti care nu numai ca au inteles mersul
    lucrurilor cu cativa ani inainte de momentul Lehman Brothers, dar
    au si stiut in mod constant sa-si promoveze in randul publicului
    opiniile. Daca multi ii stiu din presa parerea despre greselile
    guvernelor in raport cu actuala recesiune si despre un viitor ce nu
    se anunta roz nici pentru SUA, nici pentru zona euro, cartea le va
    descoperi baza teoretica a tuturor afirmatiilor din media ale lui
    Roubini.

    Cartea lui Roubini si Mihm a fost publicata in Co-Lectia de
    Economie, un proiect realizat in parteneriat cu BUSINESS Magazin si
    OTP Bank, inceput anul trecut cu lucrarea de capatai a lui Keynes,
    “Teoria generala a ocuparii fortei de munca, a dobanzii si a
    banilor” si continuat cu lucrari de Paul Krugman, Milton Friedman,
    George Akerlof si Joseph Stiglitz. Cealalta colectie importanta a
    editurii, Co-Lectia de Leadership, lansata in parteneriat cu Ziarul
    Financiar si Coca-Cola, este reprezentata cu trei volume in topul
    vanzarilor (“In fruntea revolutiei”, “Forta schimbarii” si
    “Limbajul secret al leadershipului”).

    “Observam ca preferintele cititorilor se indreapta catre acele
    carti care explica fenomenul crizei si cele care prezinta
    instrumente pentru schimbare”, comenteaza Bogdan Ungureanu,
    directorul executiv al editurii. In top 10 figureaza si alte trei
    titluri care “aduc lumina asupra tiparelor nevazute din spatele
    unor evenimente cotidiene”, cum le caracterizeaza Ungureanu:
    “Irational in mod previzibil”, “Exceptionalii” si “The Tipping
    Point”, acestea din urma semnate de Malcolm Gladwell, fost
    jurnalist la New York Times si Washington Post, inclus in 2005 de
    revista Time in clasamentul celor mai influenti 100 de oameni din
    lume.La fel de importante raman modelele catre care ne uitam,
    adauga Ungureanu, referindu-se la “Pierderea virginitatii”, scrisa
    de miliardarul britanic Richard Branson, fondatorul imperiului
    Virgin, precum si instrumentele utile in gestionarea relatiilor cu
    clientii (“Orice reclamatie este un cadou”).

    “Regretul este ca, publicand pe final de an o serie de carti
    extrem de actuale si relevante in domeniile lor, ele nu au avut
    timp sa ajunga in topul vanzarilor, dar estimez un parcurs
    ascendent al lor pentru 2011”, mai spune Bogdan Ungureanu, dand ca
    exemplu “Viitorul managementului” de Gary Hamel, o carte care
    combate birocratia corporatista in numele ideii ca angajatii sunt
    suficient de inteligenti pentru a-si organiza singuri munca.

  • In mallurile lui va petreceti timpul liber. Cine e Iulian Dascalu

    Istoria lui are la baza si esecuri importante – primul magazin
    de pantofi deschis intr-un spatiu inchiriat de la stat in 1990,
    care dupa cinci-sase ani s-a inchis. Reorientarea sa catre
    imobiliare a reprezentat, asa cum recunoaste chiar el: – “am ochit
    niste hale la marginea Timisoarei si asa a aparut complexul
    comercial Terra” – pasul catre liga mare a antreprenorilor
    romani.


    In 2000 a deschis primul mall (care are acum o suprafata
    inchiriabila de peste 20.000 mp) in orasul natal, cu un credit luat
    de la Banca Nationala a Greciei. Dupa mall-ul de la Iasi a urmat,
    in 2005, unul de doua ori mai mare la Timisoara, un altul la Cluj,
    inaugurat la sfarsitul anului 2007 si unul la Suceava in 2008,
    investitiile cumulate (inclusiv extinderile ulterioare) fiind
    estimate la circa 270 de milioane de euro.


    Dincolo de malluri, Dascalu a facut si pasul catre investitii
    imobiliare complexe, prin Palas Iasi, un proiect ce va implica alte
    260 de milioane de euro si care va cuprinde un ansamblu rezidential
    de anvergura, spatii de birouri si doua hoteluri.Primele doua
    cladiri de birouri urmeaza a fi gata pana la sfarsitul lui 2010.
    Pana la finalizarea intregului proiect Palas, cele patru malluri
    i-au adus anul trecut omului de afaceri iesean incasari de aproape
    40 de milioane de euro. Dascalu este, alaturi de omul de afaceri
    Gabriel Popoviciu, cel care controleaza proiectul Baneasa, singurul
    dezvoltator imobiliar roman care concureaza de la egal la egal cu
    investitorii straini de anvergura.

  • Chinta royala pentru un mare poet roman

    In decurs de numai un an, poetul Ioan Es. Pop (ocazional,
    colegul nostru pe meterezele presei financiaro-culturale, editor la
    “Ziarul de Duminica” din anul 2000) a publicat cinci carti peste
    hotare. Doua in limba spaniola, una in suedeza (da, exista
    literatura romana in suedeza, asa cum exista si viata dupa moarte),
    una in franceza si una in engleza. Toate, antologii din opera de
    pana acum a poetului.

    Aproape toate reiau, pe prima coperta, titlul volumului mitic al
    lui Ioan Es. Pop, multipremiat la noi, citat si analizat in toate
    istoriile recente ale literaturii romane, “Ieudul fara iesire”. Cu
    o singura exceptie, editia engleza in care titlul a devenit “No Way
    Out of Hadesburg”. Asta pentru ca Ieudul, o localitate
    maramureseana care e posibil sa nu spuna nimic nici chiar
    cititorului roman de rand, nu putea sa trezeasca vreun ecou
    cultural in mintile anglo-saxone. A devenit “Hades”, ca o trimitere
    la taramul de dincolo, si “-burg”, ca o aluzie la Austro-Ungaria,
    sau ca o reverberatie toponimica septentrionala. Desi putea ramane
    Ieud, iluminand universal, precum Macondo, insa in nuantele
    noptii.

    O chinta royala alcatuita din cinci carti consecutive, de
    aceeasi culoare. In cazul nostru, neagra. Ca umorile poetului,
    pentru care viata nu este chiar cel mai bun lucru care ni s-a dat,
    dar care, odata sublimata in poezie, merita macar incercata. “Ma
    intorc acasa dupa ani si ani de/ umblat prin bucuresti/ si ma
    intorc cu o plasa goala in mana/ si iese ea la poarta si imi zice
    pai,/ dragul nostru, parca ai zis ca mergi la castig/ parca ziceai
    ca tu, in doi ani, o sa c`stigi cat altii in patru/ si uite ca acum
    n-aduci nimic/ (…) in urma mea vin carele incarcate cu nimic,
    gata sa se rupa sub greutate/ cand or sa se desarte toate-n curtea
    noastra/ nimeni n-a sa aiba atata nimic ca si noi/ intr-un an, doi,
    o sa fie mai cautat decat aurul./ o sa vindem din el numai cand va
    fi la mare pret./ fiti siguri, dragilor, atata nimic n-are nimeni./
    doi ani am tot adunat numai cu gandul la voi.”

    Sunt “Florile raului” romanesti, care respira tragismul
    damnarii, dar si resemnarea nobila, care, prin personaje de panteon
    personal (Porcec, Momfa) pun in scena jocul de-a viata si ispita
    paradisurilor artificiale, curajul sabordarii propriului vas de
    salvare si iluzia datoriei (de a respira, de a munci, de a merge si
    de a ne trezi in fiecare dimineata), perceputa ca o victima
    colaterala.

    Ioan Es. Pop, “Sans Issue”, “El Ieud sin salida”, “No exit”,
    “Ieud utan utgang”, “No way out of Hadesburg and Other
    Poems”

  • Take That, cele mai mari vanzari din toate timpurile pe Amazon.com

    Albumul “Progress”, lansat In noiembrie, s-a vandut In peste 1,8
    milioane de exemplare, care, adaugandu-se vanzarilor Inregistrate
    anterior de Take That, au adus trupa pop britanica pe primul loc In
    clasamentul vanzarilor de muzica de pe site-ul Amazon, de la
    Infiintarea acestuia In 1998.Astfel, Take That a reusit sa-i
    depaseasca pe The Beatles si Michael Jackson, care au ocupat
    locurile doi si, respectiv, trei In acest clasament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro