BusinessMagazin

Blog

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 19, uşor inferioară celei din 2009

    În mediul urban, prezenţa a fost de 47,68%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (47,21%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 50,54%, mai mică decât în 2009 (53,77%)

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 59,13%, Olt – 55,21%, Sibiu – 54,68%, Teleorman – 54,38%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Covasna – 40,01%, Satu Mare – 40,18%, Maramureş – 40,89%. Harghita – 41,24%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 19 a fost de 48,93%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 54,45%, în sectorul 2 – 49,95%, în sectorul 3 – 44,96%, în sectorul 4 – 48,59%, în sectorul 5 – 45,81% şi în sectorul 6 – 51,89%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 19, era de 45,06%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 22,30.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.

  • REZULTATE exit-poll-uri: Ponta şi Iohannis, în turul doi al alegerilor prezidenţiale

    Sondajele la ieşirea de la urne au fost realizate de Sociopol, IRES, CSCI şi CSOP.

    REZULTATE:

    SOCIOPOL: Ponta – 40%, Iohannis – 31%

    IRES: Ponta – 41,50% , Iohannis – 31,2%, Tăriceanu – 5,3%, Udrea – 5,1%, Macovei – 4,5%

    CSCI: Ponta – 40% , Iohannis – 31%, Tăriceanu – 6%, Macovei – 5%, Udrea – 5%

    CSOP: Ponta – 38%, Iohannis – 32%, Macovei – 6%, Tăriceanu – 6%, Udrea – 6%

    Urnele s-au deschis la ora 07.00, şi s-au închis la orele 21.00. Primii doi clasaţi se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, programat pe 16 noiembrie.

    În cursa pentru alegerea preşedintelui României s-au înscris Victor Viorel Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), Klaus-Werner Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală PNL-PDL), Elena Gabriela Udrea (Partidul Mişcarea Populară), precum şi candidaţii independenţi Monica Luisa Macovei, Călin Popescu Tăriceanu şi Teodor Viorel Meleşcanu.

    Pe buletinele de vot se vor regăsi, de asemenea, Cristian Dan Diaconescu (Partidul Poporului – Dan Diaconescu), Kelemen Hunor (UDMR), Szilagyi Zsolt (Partidului Popular Maghiar din Transilvania), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), William Gabriel Brînză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariţei (Partidul Prodemo) şi candidatul independent Gheorghe Funar.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Datoria publică în zona euro creşte în loc să scadă

    De cealaltă parte, ponderea datoriilor guvernamentale în PIB-ul celor 28 de state din UE a crescut uşor în aceeaşi perioadă de la 86% la 87%.

    Comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut, cele mai mari avansuri ale gradului de îndatorare publică au fost înregistrate în Slovenia (16,9%), urmată de Croaţia (48,5%) şi Italia (5,5%). Nivelul de îndatorare publică s-a diminuat cel mai mult în Irlanda (-8,5%), Finlanda, Germania (-2,7%) şi Portugalia (-2,1%).

  • METEO. Prognoza vremii pentru toată ţara până la finele săptămânii viitoare

    BANAT
    Vremea se va încălzi uşor şi treptat de la o zi la alta, astfel că maximele diurne vor ajunge la 14-15 grade, în medie, reprezentând valori uşor peste cele normale pentru începutul lunii noiembrie. Semnificativ va fi saltul în privinţa regimului termic nocturn, minimele ajungând la valori peste cele climatologic specifice perioadei, cu minime, în medie, de 6-8 grade. Probabilitatea de ploaie va creşte în ultimele zile ale intervalului de prognoză.

    CRIŞANA
    După data de 3 noiembrie se estimează o creştere de temperatură, astfel că maximele pot fi uşor mai ridicate decât mediile climatologic specifice perioadei, ajungând la o medie de 13-15 grade. Această tendinţă o va avea şi regimul temperaturilor nocturne, în creştere treptată, chiar semnificativă la mijlocul săptămânii, când vor fi în medie 5-7 grade. Probabilitatea de ploaie va creşte după data de 5 noiembrie.

    TRANSILVANIA
    Regimul termic diurn va fi caracterizat de o încălzire uşoară şi treptată a vremii, de la o medie a maximelor de 9 la 12 grade până la valori medii ale maximelor de 11-13 grade şi ale minimelor de 0-3 grade, ceva mai scăzute în partea de est a regiunii. Probabilitatea de ploaie va fi în creştere în ultimele zile ale intervalului de prognoză.

    MARAMUREŞ
    Regimul termic diurn va fi caracterizat de medii ale maximelor de 10-12 grade, în uşoară creştere pe parcursul săptămânii. După data de 3 noiembrie până la sfârşitul intervalului, regimul termic al minimelor va fi în creştere, cu medii de 4-6 grade, valori mai ridicate decât normalul datei. Probabilitatea de ploaie va fi în creştere după data de 5 noiembrie.

    MOLDOVA
    Încălzirea treptată a vremii va aduce temperaturile chiar uşor peste cele climatologic specifice pentru prima decadă de noiembrie, cu minime de 3-6 grade şi maxime de 12-14 grade, valori medii regionale. În ultimele zile ale intervalului de referinţă va creşte probabilitate de ploaie.

    DOBROGEA
    Vremea se va încălzi uşor şi treptat, astfel încât spre sfârşitul intervalului se pot situa chiar peste mediile climatologice specifice începutului de noiembrie. Astfel, temperaturile maxime vor creşte de la medii de 10…12 grade la 14…16 grade, iar minimele nocturne vor ajunge între 5 şi 9 grade. La sfârşitul intervalului de prognoză probabilitatea de ploaie va fi destul de ridicată.

    MUNTENIA
    Valorile diurne vor creşte uşor, astfel că, treptat, regimul termic va deveni apropiat de cel specific perioadei, cu maxime în medie de 13-15 grade. Şi noaptea se vor înregistra temperaturi în creştere, ce vor ajunge la o medie regională de 3-6 grade. Ploi vor fi posibile spre sfârşitul intervalului.

    OLTENIA
    Valorile diurne vor creşte uşor, astfel că, treptat, regimul termic va deveni apropiat de cel specific perioadei, cu maxime în medie de 13-14 grade. Tendinţa de încălzire de la o zi la alta se va concretiza şi prin minime nocturne în creştere, ce vor ajunge la o medie regională de 4-6 grade. Probabilitatea de ploaie va creşte după data de 6 noiembrie.

    LA MUNTE
    Regimul termic diurn va fi în creştere uşoară şi treptată la 7-9 grade, temperaturile devenind uşor mai ridicate decât mediile climatologice specifice perioadei. Mai semnificativă va fi creşterea temperaturilor minime, de la valori negative anterior la valori de 1-3 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va creşte după data de 5 noiembrie.
     

  • METEO. Prognoza vremii pentru toată ţara până la finele săptămânii viitoare

    BANAT
    Vremea se va încălzi uşor şi treptat de la o zi la alta, astfel că maximele diurne vor ajunge la 14-15 grade, în medie, reprezentând valori uşor peste cele normale pentru începutul lunii noiembrie. Semnificativ va fi saltul în privinţa regimului termic nocturn, minimele ajungând la valori peste cele climatologic specifice perioadei, cu minime, în medie, de 6-8 grade. Probabilitatea de ploaie va creşte în ultimele zile ale intervalului de prognoză.

    CRIŞANA
    După data de 3 noiembrie se estimează o creştere de temperatură, astfel că maximele pot fi uşor mai ridicate decât mediile climatologic specifice perioadei, ajungând la o medie de 13-15 grade. Această tendinţă o va avea şi regimul temperaturilor nocturne, în creştere treptată, chiar semnificativă la mijlocul săptămânii, când vor fi în medie 5-7 grade. Probabilitatea de ploaie va creşte după data de 5 noiembrie.

    TRANSILVANIA
    Regimul termic diurn va fi caracterizat de o încălzire uşoară şi treptată a vremii, de la o medie a maximelor de 9 la 12 grade până la valori medii ale maximelor de 11-13 grade şi ale minimelor de 0-3 grade, ceva mai scăzute în partea de est a regiunii. Probabilitatea de ploaie va fi în creştere în ultimele zile ale intervalului de prognoză.

    MARAMUREŞ
    Regimul termic diurn va fi caracterizat de medii ale maximelor de 10-12 grade, în uşoară creştere pe parcursul săptămânii. După data de 3 noiembrie până la sfârşitul intervalului, regimul termic al minimelor va fi în creştere, cu medii de 4-6 grade, valori mai ridicate decât normalul datei. Probabilitatea de ploaie va fi în creştere după data de 5 noiembrie.

    MOLDOVA
    Încălzirea treptată a vremii va aduce temperaturile chiar uşor peste cele climatologic specifice pentru prima decadă de noiembrie, cu minime de 3-6 grade şi maxime de 12-14 grade, valori medii regionale. În ultimele zile ale intervalului de referinţă va creşte probabilitate de ploaie.

    DOBROGEA
    Vremea se va încălzi uşor şi treptat, astfel încât spre sfârşitul intervalului se pot situa chiar peste mediile climatologice specifice începutului de noiembrie. Astfel, temperaturile maxime vor creşte de la medii de 10…12 grade la 14…16 grade, iar minimele nocturne vor ajunge între 5 şi 9 grade. La sfârşitul intervalului de prognoză probabilitatea de ploaie va fi destul de ridicată.

    MUNTENIA
    Valorile diurne vor creşte uşor, astfel că, treptat, regimul termic va deveni apropiat de cel specific perioadei, cu maxime în medie de 13-15 grade. Şi noaptea se vor înregistra temperaturi în creştere, ce vor ajunge la o medie regională de 3-6 grade. Ploi vor fi posibile spre sfârşitul intervalului.

    OLTENIA
    Valorile diurne vor creşte uşor, astfel că, treptat, regimul termic va deveni apropiat de cel specific perioadei, cu maxime în medie de 13-14 grade. Tendinţa de încălzire de la o zi la alta se va concretiza şi prin minime nocturne în creştere, ce vor ajunge la o medie regională de 4-6 grade. Probabilitatea de ploaie va creşte după data de 6 noiembrie.

    LA MUNTE
    Regimul termic diurn va fi în creştere uşoară şi treptată la 7-9 grade, temperaturile devenind uşor mai ridicate decât mediile climatologice specifice perioadei. Mai semnificativă va fi creşterea temperaturilor minime, de la valori negative anterior la valori de 1-3 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va creşte după data de 5 noiembrie.
     

  • Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare

    Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.

    Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.

    În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.

  • Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare

    Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.

    Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.

    În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 16

    În mediul urban, prezenţa a fost de 34,34%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (33,69%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 36,14%, mai mică decât în 2009 (39,62%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 40,47%, Olt – 39,41%, Teleorman – 39,06%,  Sibiu – 38,96%, Constanţa – 38,72%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Covasna – 27,40%, Satu Mare – 27,43%, Maramureş – 28,84%, Harghita – 29,23%, Mureş – 30,14%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 16 a fost de 34,84%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 39,54%, în sectorul 2 – 35,74%, în sectorul 3 – 31,93%, în sectorul 4 – 34,81%, în sectorul 5 – 31,73% şi în sectorul 6 – 36,92%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 16, era de 32,42%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 20,30 şi 22,30.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 16

    În mediul urban, prezenţa a fost de 34,34%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (33,69%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 36,14%, mai mică decât în 2009 (39,62%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 40,47%, Olt – 39,41%, Teleorman – 39,06%,  Sibiu – 38,96%, Constanţa – 38,72%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Covasna – 27,40%, Satu Mare – 27,43%, Maramureş – 28,84%, Harghita – 29,23%, Mureş – 30,14%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 16 a fost de 34,84%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 39,54%, în sectorul 2 – 35,74%, în sectorul 3 – 31,93%, în sectorul 4 – 34,81%, în sectorul 5 – 31,73% şi în sectorul 6 – 36,92%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 16, era de 32,42%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 20,30 şi 22,30.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.

  • Noua viaţă a şobolanului corporatist (GALERIE FOTO)

    O asemenea şansă a avut o lucrare a lui Banksy, ce reprezintă un şobolan cu un marker în lăbuţe care părea să fi scris pe peretele unei pensiuni din San Francisco “This is where I draw the line” (“Aici trag eu linia”). Lucrarea, restaurată cu grijă, a suscitat interes şi a ajuns să fie expusă în cele din urmă în clădirea U.S. Bank Tower din Los Angeles, unde-şi au birourile diverse corporaţii, scrie San Francisco Chronicle.

    Specialiştii care s-au ocupat de recuperarea ei au considerat că astfel se transmite mai bine protestul împotriva establishmentului capitalist din lucrările artistului. Şobolanul va pleca totuşi din clădirea de birouri la sfârşitul lunii noiembrie, urmând a fi găzduit de un centru non-profit de artă din San Francisco.