BusinessMagazin

Blog

  • Iohannis felicită PLDM, PL, PDM: Le revine răspunderea de a continua drumul Republicii Moldova către Europa unită

    “De-a lungul întregii zile de ieri şi în cursul zilei de astăzi, am urmărit desfăşurarea alegerilor generale din Republica Moldova şi numărătoarea voturilor. Împreună cu toţi românii, am fost şi eu alături de cetăţenii Republicii Moldova în acest moment crucial pentru ţările noastre şi pentru întreaga regiune. Am mai multe motive de satisfacţie. Întâi de toate, m-am bucurat să văd că alegerile s-au desfăşurat în linişte şi cu respectarea deplină a standardelor democratice în materie. În acest sens, felicit Guvernul de la Chişinău pentru felul exemplar în care a organizat acest scrutin. Cel mai important motiv de satisfacţie provine însă din rezultatele care se prefigurează. Ele confirmă anticiparea noastră despre faptul că majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova îşi doreşte o continuare accelerată a parcursului european al ţării lor”, afirmă Iohannis, potrivit unui comunicat transmis luni de PNL.

    Preşedintele ales menţionează că, din punctul său de vedere, rezultatul alegerilor este “limpede”: “electoratul îşi doreşte un guvern reformist, decis să continue efortul de modernizare în sens european a Republicii Moldova”. “Creşterea economică, reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, protecţia familiei şi a celor dezavantajaţi, integrarea deplină în viaţa publică a minorităţilor naţionale, creşterea calităţii învăţământului şi independenţa energetică, iată doar câteva din punctele esenţiale care trebuie să treacă de pe agenda cetăţeanului pe lista de priorităţi a noului Guvern”, continuă el.

    Klaus Iohannis adresează felicitări PLDM, PL şi PDM şi arată că acestor partide le revine răspunderea de a continua, “într-un ritm încă mai dinamic”, drumul R.Moldova către Europa unită.

    “Adresez felicitările mele Partidului Liberal-Democrat din Moldova, partenerul nostru în marea familie a popularilor europeni. Felicit, de asemenea, Partidul Liberal pentru succes. Mă adresez, în fine, Partidului Democrat din Moldova cu acelaşi mesaj de felicitare şi solidaritate. Acestor partide le revine răspunderea de a continua, într-un ritm încă mai dinamic, drumul Republicii Moldova către Europa unită”, menţionează Iohannis.

    “Vreau să îi asigur pe toţi cetăţenii moldoveni că România le-a înţeles aşteptările şi mesajul şi că le va fi mereu alături. Aştept cu bucurie momentul unei noi vizite în Republica Moldova şi începutul colaborării cu viitorul guvern pro-european de la Chişinău”, a adăugat Iohannis.

    Potrivit rezultatelor anunţate după prelucrarea a peste 89 la sută din procesele verbale încheiate în urma alegerilor de duminică din R.Moldova, PSRM se menţine pe primul loc cu 25 de mandate, urmat de PLDM cu 24 de mandate, PCRM cu 21 de mandate, PDM cu 19 mandate şi PL cu 12 mandate.

     

  • Klaus Iohannis de 1 Decembrie: “Îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională”

    “Ca Preşedinte al României, îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă asumarea unor obiective naţionale, înseamnă acţiunea comună în atingerea lor şi înseamnă refacerea încrederii. Ziua de azi este cel mai bun prilej pentru a vedea care sunt marile noastre restanţe”, arată Iohannis.

    “În perspectiva aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, România trebuie să aibă obiective naţionale. Obiective naţionale legate de locul ei în Europa şi în lume. Obiective naţionale legate de propria sa dezvoltare, de reducerea decalajelor între regiuni, de conectarea la Europa prin infrastructură. Obiective naţionale legate de educaţie. Obiective naţionale legate de reformarea instituţiilor publice care servesc cetăţenii.

    Aniversarea a 100 de ani ne va găsi nu doar cu asemenea obiective asumate, ci şi cu etape deja parcurse în atingerea lor.

    Pentru asta însă e nevoie înainte de toate de încă un lucru: de redescoperirea încrederii. Suspiciunea permanentă, îndoiala, teama, nesiguranţa ne-au îndepărtat unii de alţii, mai ales în ultimii ani. Ne-au făcut să vedem adversari acolo unde puteam vedea parteneri, ne-au făcut să stăm de-o parte, acolo unde puteam fi implicaţi, ne-au făcut să fim rezervaţi, acolo unde puteam construi, ne-au făcut să lucrăm singuri fiecare, acolo unde puteam lucra de fapt în echipă.

    Fără redescoperirea şi reconstrucţia încrederii, vom repeta la nesfârşit aceleaşi experienţe. Încrederea între noi, încrederea în viitor, încrederea între cetăţeni şi instituţii, încrederea în capacitatea noastră de a lucra împreună şi în forţa naţiunii.

    Provocările care stau în faţa noastră azi sunt de altă natură decât cele din trecut, dar nu mai puţin dificile. Naţiunea română va fi puternică prin unitatea ei. Naţiunea română va fi puternică prin refacerea încrederii. Iar fiecare dintre noi are un rol în această construcţie.

    Partidele politice vor trebui să înţeleagă că, indiferent de competiţiile pe care le dau o dată la patru ani, au datoria de a-şi reprezenta naţiunea de cetăţeni. Oamenii politici vor trebui să înţeleagă că, indiferent cum au făcut lucrurile în trecut, de acum înainte au datoria de a privi în primul rând spre obiectivele naţionale, că obiectivele personale nu pot fi deasupra celor comune. Obiectivele de etapă nu înseamnă nimic fără obiective pe termen lung şi că viitorul nu ni-l construim în funcţie de circumstanţe, ci printr-un act de voinţă asumată.

    La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!”

    Iohannis a fost prezent, luni, la festivităţile de 1 Decembrie de la Alba Iulia. El a depus o coroană de flori la bustul Regelui Ferdinand din faţa Catedralei Reîntregirii, apoi a trecut prin mulţime, oprindu-se de mai multe ori pentru a saluta oamenii care îi strigau “La mulţi ani, domnule preşedinte!”.

    El a primit din partea unei ştafete a veteranilor un steag tricolor, pe care l-a înmânat directorului Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, urmând ca steagul să fie expus în muzeu.

  • A apărut primul trailer pentru Star Wars Episode VII: The Force Awakens – VIDEO

    Primul trailer pentru Episode VII: The Force Awakens a fost lansat vineri pe contul de Youtube al LucasFilm Ltd.

     Star Wars: Episodul VII va ajunge pe ecrane în decembrie 2015, conform site-ului imdb.com. Deşi are o nouă echipă de producători şi un nou regizor, printre actori se vor regăsi şi cei care au dat viaţă personajelor în filmele din anii ’70, respectiv Harrison Ford, Mark Hamill şi Carrie Fisher.

    Acţiunea acestui nou episod va fi plasată la 30 de ani după cea din Episodul VI: Întoarcerea cavalerului Jedi. Surse din echipa de producţie au declarat că bugetul se va situa în jurul valorii de 200 de milioane de dolari, iar filmările sunt programate să înceapă în curând la Abu Dhabi.

     

  • REPORTAJ: Băsescu şi Ponta s-au ignorat reciproc, de Ziua Naţională, la parada militară din Bucureşti – FOTO

    O absenţă, la parada de anul acesta de Ziua Naţională a fost cea a fostului preşedinte al României, Ion Iliescu. De asemenea, preşedintele ales, Klaus Iohannis a participat la festivităţile prilejuite de Ziua Naţională organizate la Alba Iulia.

    Politicienii care au fost prezenţi, luni, la parada militară din Bucureşti s-au aşezat în tribuna oficială în funcţie de afinităţi, de ideologie şi de nivelul de reprezentare – respectiv guvernamental sau prezidenţial. Astfel, premierul Victor Ponta a stat în partea din dreapta a tribunei oficiale, fiind flancat de ministrul Apărării, Mircea Duşa, şi de ministrul Administraţiei şi Internelor, vicepremierul Gabriel Oprea.

    În proximitatea lui Ponta au mai stat vicepremierul Daniel Constantin, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, preşedintele Comisiei SRI din Cameră, deputatul PSD Georgian Pop.Tot în partea din dreapta a tribunei au stat primarul Capitalei, Sorin Oprescu, precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea şi directorul SRI, George Maior.

    În partea din stânga a tribunei a stat preşedintele Traian Băsescu, flancat de şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă. Tot în stanga tribunei au mai stat liderii PNL Vasile Blaga, Ludovic Orban, Mihai Răzvan Ungureanu, dar şi alţii.

    În mijlocul tribunei a stat sergentul major Daniel Porumb, rănit în teatrul de operaţii din Irak în anul 2007, care a urmărit festivitatea într-un scaun cu rotile. De la tribuna oficială au mai urmărit parada militari, veterani de razboi, dar şi un grup de cercetaşi.

    Preşedintele Traian Băsescu a venit la paradă la ora 11.00. După ce i s-a prezentat onorul, a salutat Garda de onoare şi şi-a luat locul în stânga tribunei, între sergentul major Daniel Porumb şi şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă, fără a-l saluta pe premierul Victor Ponta.

    Atât şeful statului, Traian Băsescu, cât şi premierul Victor Ponta, au purtat la rever cocarde tricolore. Spre deosebire de Băsescu, Ponta a avut şi un fular tricolor, pe care l-a pus în jurul gâtului, gestul său fiind copiat şi de ceilalţi membri ai Guvernului sau politicieni care au stat în partea sa de tribună.

    La parada militară a fost prezent şi senatorul Ilie Năstase, care a venit îmbrăcat în haine militare, respectiv veston şi şapcă militară.

    În timpul defilării militarilor şi a tehnicii de luptă, premierul Victor Ponta s-a întreţinut cu ministrul Apărării, Mircea Duşa, cu care a făcut glume şi a râs. Pe de altă parte, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a stat tot timpul paradei alături de directorul SRI, George Maior, cu care s-a întreţinut aproape în permanenţă.

    Şeful statului, Traian Băsescu, a avut o atitudine sobră, el schimbând câteva cuvinte cu şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă.

    În timpul paradei, Băsescu a salutat la trecerea prin piaţă a detaşamentului studenţilor Academiei Navale ”Mircea cel Bătrân”. Totodată, preşedintele a aplaudat demonstraţia de mânuire a armamentului făcută de militarii Regimentului 30 “Mihai Viteazu”, care au prezentat un exerciţiu special de drill-team – exerciţii demonstrative de mânuire a armamentului.

    La parada militară din Piaţa Constituţiei au asistat aproximativ patru mii de persoane, care au înfruntat frigul şi ninsoarea timp de aproximativ o oră, cât a durat evenimentul. Condiţiile meteo în care s-a desfăşurat festivitatea au fost atât de aspre, încât parada aeriană a fost anulată. Astfel, cei prezenţi nu au mai putut admira parada aviatică, aeronavelele ramânând la sol la bazele aeriene de unde trebuia să decoleze, din cauza vremii nefavorabile.

    Spre deosebire de alţi ani, militarii nu au mai defilat pe sub Arcul de Triumf, aflat în într-un proces de reabilitare şi reparaţii, ci în Piaţa Constituţiei, prin faţa Palatului Parlamentului. Anul acesta, la parada militară din Bucureşti au participat peste 2.700 militari cu 260 de mijloace tehnice.

    Cu ocazia acestei zile, un uriaş drapel tricolor a fost amplasat pe latura Palatului Parlamentului dinspre Piaţa Constituţiei.

     

  • Petrescu, întrebată dacă îi e teamă că va fi remaniată: Nu. Sunt aici să-mi fac treaba până la capăt

    Întrebată dacă îi este frică de remaniere şi de faptul că şi-ar putea pierde portofoliul, Petrescu a răspuns: „Nu, cu siguranţă nu, eu sunt aici să-mi fac treaba până la capăt şi vom continua să definitivăm rectificarea bugetară, să definitivăm bugetul pentru anul viitor şi, cum am spus, ne vedem de treabă în continuare”.

    Premierul Victor Ponta le-a transmis miniştrilor, în şedinţa de guvern de săptămâna trecută, să stea “liniştiţi” la informaţiile privind membrii Cabinetului care urmează să fie schimbaţi, spunându-le că nu a fost încă decis nimic legat de un anumit nume sau portofoliu, au relatat surse oficiale.

    “Premierul le-a spus: “Staţi liniştiţi, nu s-a hotărât absolut nimic în privinţa unui nume sau a unui portofoliu. Singurul lucru pe care vi-l pot spune e că va exista o restructurare a Guvernului, având în vedere că va veni şi PLR. Dacă pe undeva apare vreun nume sau altul, gândiţi-vă că poate aveţi un <<prieten>> care vă vrea răul”, au relatat sursele, participante la discuţie.

    Marţi, premierul Victor Ponta a declarat că, imediat după adoptarea bugetului, va propune în cadrul coaliţiei de guvernare o restructurare a Guvernului, “în aşa fel încât şi PLR să fie reprezentat la nivel de miniştri”.

    Ioana Petrescu (Finanţe), Remus Pricopie (Educaţie) şi Constantin Niţă (Economie) se numără printre miniştrii care ar putea fi remaniaţi de premierul Victor Ponta, din viitorul Cabinet urmând să nu mai facă parte nici majoritatea miniştrilor delegaţi, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse politice.

    Sursele citate au arătat că, în afară de Petrescu, Pricopie şi Niţă, care sunt miniştri plini, Ponta ar putea să-i remanieze şi pe Mihnea Costoiu (ministru delegat pentru Cercetare), Bogdan Stanoevici (ministru delegat pentru Românii de pretutindeni), dar şi pe alţi miniştri delegaţi, cu scopul de a comasa ministerele. Miniştri delegaţi mai sunt Darius Vâlcov (Buget), Florin Jianu (IMM-uri şi Turism), Doina Pană (Ape, Păduri şi Piscicultură), Răzvan Nicolescu (Energie), Aurelia Cristea (Dialog social).

    Pe de altă parte, surse parlamentare au precizat că premierul Victor Ponta i-ar fi promis liderului PLR, Călin Popescu-Tăriceanu, două posturi de miniştri în viitorul Guvern, unul dintre acestea fiind portofoliul Finanţelor.

  • Petrescu: Vom discuta cu FMI şi CE să avem un plus de 0,3% din PIB pentru Armată

    „Ştim că este extrem de important să mărim cheltuielile militare şi unul din punctele de discuţie cu FMI şi CE va fi ca să avem un plus de 0,3% din PIB pentru Armată şi să încercăm să punem acest 0,3% peste deficit, aşa cum s-a discutat şi în ECOFIN în urmă cu câteva luni”, a precizat Petrescu.

    Ea a spus că a discutat şi cu ministrul Apărării, Mircea Duşa, despre acest aspect, majorarea cheltuielilor legate de Apărare ţinând de respectarea angajamentelor Românei.

    „Oricum vroiam să dăm mai mulţi bani la Apărare. Vorbim aici de situaţia din Ucraina, care presupune mai multe cheltuieli în plus şi presupune şi cheltuieli legate de comandamentul NATO, de toate angajamentele pe care noi ni le-am luat în Ţara Galilor. Acest lucru era clar, dar evident că şi după ziua de azi vom discuta şi vom fi mult mai motivaţi să discutăm începând de mâine cu FMI şi CE”, a spus Petrescu.

    Ea a arătat că parada militară din Bucureşti organizată cu ocazia Zilei Naţionale a fost „superbă”, fiind pentru prima dată când participă la o astfel de festivitate.

    „Parada a fost superbă, a fost prima dată când am participat la o astfel de paradă şi mi-a plăcut extrem de mult. A fost extraordinar de frumos şi sunt mândră că am putut să fiu aici şi să reprezint Guvernul României”, a mai spus Petrescu.

     

     

  • Românii nu mai vin la stomatolog pentru extracţii, iar aparatul dentar a devenit accesoriu

    “Este constantă creşterea interesului pentru tratamentele de calitate, conservative şi diminuarea considerabilă a celor ce preferă extracţiile înainte de a epuiza toate variantele de tratament. De asemenea preocuparea estetică este evidentă şi nu se mai manifestă doar la doamne şi domnişoare cochete. Nici pentru cei mai mulţi dintre bătrânii din Bucureşti nu mai reprezintă o soluţie acceptabilă dinţii din metal“, a declarat Lupaşcu pentru MEDIAFAX.

    El spune că înclinaţia către tratamente de calitate şi implicit mai scumpe vine şi din partea pacieţilor cu venituri reduse, aceştia alegând să-şi rezolve problemele pe rând, dar cu variante de calitate.

    De altfel, doctorul Lupaşcu spune că vedetele ultimilor ani sunt implanturile dentare, dar şi tratamentele de estetică dentară.

    “În mod cert vedetele ultimilor ani sunt implanturile dentare. Odată cu acumularea de informaţii, studii, evidente clinice şi prin proba timpului implantul dentar a devenit tratamentul de elecţie în edentaţii. (…) O altă evoluţie notabilă în structura serviciilor stomatologice este creşterea ponderii tratamentelor bazate pe soluţii de biocompatibilitate şi estetică. Astfel lucrările cu structura de zirconiu sau integral ceramice câştigă teren în faţă celor metalo-ceramice”, mai spune doctorul Lupaşcu.

    Potrivit acestuia, implantologia şi estetica dentară generează peste 75% din cifra de afaceri a LLL Dental, care s-a ridicat la 1,83 milioane lei (414.000 euro) anul trecut. De asemenea, profilaxia reprezintă 15% din business. Pentru acest an, el prognozează o cifră de afaceri de 2,3 milioane lei (520.000 euro) în creştere cu peste 25% şi un profit net de 550.000 lei (124.000 euro), cu 47% mai mare.

    De asemenea, o altă tendinţa a ultimilor ani este schimbarea percepţiei tinerilor în ceea ce priveşte aparatele dentare.

    “De la copii şi adolescenţii care se jenau să se observe că sunt purtători de aparate ortodontice am ajuns la o generaţie care se mândreşte cu ele. Avem şi solicitări de aparate ortodontice pe care trebuie să le facem să fie cât mai vizibile, în diverse culori şi cu accesorii”, mai spune Lupaşcu.

    Cu toate acestea, stomatologul spune că 8 din 10 români au probleme cu dinţii şi mai mult de jumătate dintre ei nu au mai trecut pe la stomatolog de mai bine de un an.

    “Pentru pacienţii sănătoşi sunt recomandate două controale anuale, cu scopul depistării precoce a problemelor. Un studiu arată că dintre toate ţările est europene, România are cele mai mari probleme legate de educaţia sănătăţii dentare. Românii merg cel mai rar la dentist, 58% dintre ei ajungând într-un cabinet stomatologic mai puţin de o dată pe an, iar 30% dintre aceştia doar atunci când au o problema care le provoacă durere”, a arătat Lupaşcu.

    Oamenii invocă de cele mai multe ori, pe lângă costurile crescute, care ajung mari din cauza lipsei prevenţiei, lipsa de timp sau frică de medicul stomatolog.

    În ceea ce priveşte preţurile serviciilor stomatologice, Lupaşcu spune că acestea nu au mai crescut din anii 2007-2008, iar variaţiile care apar pe piaţă sunt consecinţă diferenţei de tehniologie şi materiale folosite.

    “Imediat după intrarea în UE preţurile materialelor şi echipamentelor pe care le foloseam s-au dublat. În perioada 2008- 2014 preţurile au stagnat. Pentru servicii similare cu anii trecuţi preţurile au rămas aceleaşi. Criză a afectat şi sectorul nostru. Numărul de cabinete închise a fost depăşit doar de numărul medicilor, tehnicienilor şi asistenţilor din stomatologie plecaţi din ţară. Cu toate astea percepţia creşterii preţurilor vine mai degrabă de la o diversificare a serviciilor prin introducerea de tehnologiii noi şi alte standarde de calitate care au pătruns cu preţuri mai mari”, explică Lupaşcu.

    În prezent, LLL Dental îşi desfăşoară activitatea într-o clinică care ocupă patru apartamente din zona Moşilor din Capitală, care cuprinde 6 cabinete, un laborator de tehnică dentară şi imagistică şi unde lucrează 28 de persoane, dintre care 12 medici.

    Lupaşcu spune că va începe în primăvara anului viitor construcţia unei noi clinici în centrul Bucureştiului, care va cuprinde şi o secţie pentru spitalizare.

    În ceea ce priveşte piaţa de servicii stomatologice, aceasta este greu de evaluat, fiind foarte fragmentată, dar în ansamblu prognoza este de creştere rezervată.

    “În creştere vor fi doar cabinetele de elită care pot furniza pacienţilor tratamente calitativ superioare orientate pe stabilitate pe termen lung şi soluţii acolo unde majoritatea spun: nu se poate. Pentru cabinetele medii cred că urmează un an de stagnare sau chiar de scădere uşoară. Pe de altă parte apetitul românilor pentru cheltuieli este în continuare foarte scăzut”, estimează dr. Lupaşcu.

  • Inundaţii în sudul Franţei: Cinci oameni au murit şi mii au fost evacuaţi – FOTO

    “Am 42 de ani şi nu am mai văzut niciodată aşa ceva”, a declarat Kristel Gregori, o locuitoare din Argelès, oraş situat pe coastă în regiunea Perpignan (sud). Casa ei se află la circa zece metri de Massane. Acest curs de apă, de cele mai multe ori sec, s-a transformat într-un adevărat fluviu, cu circa 20 de metri lăţime.

    La sfârşitul săptămânii trecute, imaginile cu populaţia refugiată în săli de gimnastică sau transportată cu elicopterul s-au succedat.

    În Pyrénées-Orientales şi Aude (sud), circa 3.500 de persoane nevoite să îşi părăsească locuinţele în ultimele zile din cauza viiturilor s-au întors acasă, au anunţat luni autorităţile locale.

    Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, care s-a deplasat la faţa locului la acest sfârşit de săptămână, a promis lansarea unei proceduri de decretare a situaţiei de catastrofă naturală pentru cele două departamente.

    În Aude, primarul localităţii Portel-des-Corbières a povestit cum “într-un sfert de oră, apa a urcat trei metri şi jumătate”. Râul Berre a atins o cotă de 8,5 metri, dincolo de 7,4 metri cât a avut în noiembrie 1999.

    Din cauza inundaţiilor produse în aceste regiuni din sudul ţării, 77 de axe rutiere au fost închise parţial.

    Locuinţele situate pe malurile râurilor au fost acoperite de noroi, iar zeci de maşini au fost luate de ape.

    Un bărbat în vârstă de 73 de ani a murit duminică în Pyrénées-Orientales, în timp ce voia să traverseze cu maşina o zonă inundată.

    Intemperiile au ajuns şi în sud-vestul ţării, după ce au provocat patru morţi în sud-est, unde continuă căutările pentru găsirea unei fetiţe în vârstă de opt ani.

    În total, 24 de persoane au murit în intemperiile din sudul Franţei de la începutul anului.

  • ANALIZĂ: Aproape 1.000 de infractori şi-au recunoscut faptele, sperând într-o pedeapsă mai blândă

    Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o posibilitate introdusă de la 1 februarie, prin noul Cod de procedură penală. Procurorul poate încheia cu inculpatul un acord de recunoaştere a vinovăţiei, dacă infracţiunile pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală sunt pedepsite cu amendă sau cu cel mult şapte ani de închisoare. Dosarul este trimis de procuror spre judecată, cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi cu propunerea pentru cuantumul pedepsei şi forma de executare, instanţa fiind cea care decide dacă admite sau nu acest acord.

    În cele nouă luni de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală au fost semnate 955 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, potrivit statisticilor Ministerului Public.

    Conducerea unei maşini fără permis sau sub influenţa băuturilor alcoolice şi accesarea ilegală a unui sistem electronic – infracţiuni pentru care au fost semnate acorduri de recunoaştere a vinovăţiei

    Dintre cei aproape 1.000 de inculpaţi care au recunoscut că au comis infracţiuni, 458 sunt implicaţi în dosare care privesc siguranţa publică. Şi-au recunoscut vinovăţia persoane care au condus maşini neînmatriculate sau fără a avea permis, dar şi şoferi care au urcat la volan după ce au consumat băuturi alcoolice, iar unii au refuzat să meargă la spital pentru a se stabili ce alcoolemie aveau. Tot în această categorie sunt incluşi şi cei care nu au respectat regimul armelor şi muniţiilor sau au accesat ilegal un sistem electronic.

    Un număr mai redus, însă semnificativ, al celor care au recunoscut că sunt vinovaţi de faptele pentru care au intrat în atenţia anchetatorilor sunt cei care au fost cercetaţi pentru infracţiuni contra persoanei. În faţa instanţei au ajuns, din această categorie, 133 de inculpaţi, 90 fiind implicaţi în cauze care vizau infracţiunile contra integrităţii corporale sau a sănătăţii.

    În dosare care vizează infracţiuni contra patrimoniului, 108 persoane şi-au recunoscut faptele în faţa anchetatorilor. Aproape 60 dintre acestea au fost cercetate pentru furt, 26 pentru înşelăciune, nouă pentru fraude informatice, şapte pentru distrugere şi patru pentru tâlhărie şi piraterie.

    Alţi 123 de inculpaţi au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei după ce au săvârşit infracţiuni prevăzute de legi speciale, adică infracţiuni privind societăţile comerciale, drepturile de autor sau fapte de corupţie.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au încheiat cu inculpaţi 27 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) are 27 de dosare trimise în instanţă cu acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. În zece dintre aceste dosare a fost deja pronunţată de către instanţă o decizie definitivă cu privire la condamnarea convenită între procuror şi inculpaţi, potrivit datelor de la DNA.

    Printre cei care au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DNA sunt şi trei inculpaţi din dosarul în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu este acuzat că a primit informaţii ale Serviciului Român de Informaţii despre supravegherea sa. Fostul ofiţer SRI Elena Albu, mama acesteia, Silvia Bălaj, şi fostul subprefect de Cluj Mihnea Remus Iuoraş au admis integral probele şi faptele de care sunt acuzaţi.

    În cazul Elenei Albu, după recunoaşterea vinovăţiei, procurorii au trimis dosarul la instanţă cu propunerea de aplicare a unei pedeapse de trei ani de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, pe durata unui termen de patru ani. Pentru Mihnea Iuoraş şi Silvia Bălaj, propunerea procurorilor, la trimiterea în judecată a cauzei, a fost de condamnare la câte doi ani de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. În 10 octombrie, Curtea de Apel Cluj a admis acordurile şi i-a condamnat pe Elena Albu la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o perioadă de trei ani, şi pe Iuoraş şi Bălaj la câte un an şi şase luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe o perioadă de supraveghere de doi ani, decizia nefiind definitivă.

    Într-un alt dosar, trei administratori de firme, care au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, au recunoscut în faţa anchetatorilor că au obţinut fraudulos fonduri europene, prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prejudiciind statul cu aproape trei milioane de lei.

    DIICOT a trimis în instanţă dosare cu 58 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei

    La Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au fost încheiate, în nouă luni, 58 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, spun oficiali din cadrul insituţiei.

    Cei care au semnat aceste acorduri au fost cercetaţi de DIICOT pentru constituire de grup infracţional organizat, trecere frauduloasă a frontierei de stat, şantaj sau fals material în înscrisuri oficiale. Alţi inculpaţi aflaţi printre cei care şi-au recunoscut faptele erau anchetaţi de procurori pentru falsificare de monede sau trafic droguri.

    Acordul de recunoaştere a vinovăţiei, formă prescurtată a procesului penal, care poate duce la o pedeapsă mai blândă

    O nouă concepţie în cadrul etapei de urmărire penală – acordul de recunoaştere a vinovăţiei – a apărut odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală. Conform procedurii, procurorul poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpaţii, pentru acele infracţiunile care au prevăzută o pedeapsă cu amenda sau de cel mult şapte ani.

    Potrivit Codului de procedură penală, inculpatul poate încheia cu procurorul acordul de recunoaştere a vinovăţiei după punerea în mişcare a acţiunii penale. Acordul poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat.

    Dacă acţiunea penală s-a pus în mişcare faţă de mai mulţi inculpaţi, se poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei distinct cu fiecare dintre aceştia, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor pentru care nu s-a încheiat acord. Inculpaţii minori nu pot încheia acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

    După ce inculpatul recunoaşte în faţa procurorului că a comis infracţiunile pentru care este urmărit penal, acesta semnează acordul prin care acceptă încadrarea juridică a faptelor, prin acelaşi document fiind stabilite cuantumul pedepsei şi forma în care urmează a fi executată.

    Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului. La încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, asistenţa juridică este obligatorie.

    Limitele şi efectele încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei se stabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior. După încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, procurorul va sesiza instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece în fond cauza şi îi trimite dosarul de urmărire, la care ataşează acordul semnat cu inculpatul.

    În situaţia în care se încheie acordul numai cu privire la unele dintre fapte sau numai cu privire la unii dintre inculpaţi, iar pentru celelalte fapte sau inculpaţi se dispune trimiterea în judecată, sesizarea instanţei se face separat. Procurorul înaintează instanţei numai actele de urmărire penală care se referă la faptele şi persoanele care au făcut obiectul acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

    Instanţa este cea care decide, în final, ce se întâmplă cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei, în urma unei proceduri necontradictorii. Soluţia este dată după ascultarea procurorului, a inculpatului şi a avocatului acestuia, precum şi a părţilor civile, dacă acestea sunt prezente.

    În cazul în care instanţa admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei, soluţia pe care o va dispune nu poate fi o condamnare mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la acord. Instanţa mai poate să trimită dosarul procurorului, în vederea continuării urmăririi penale.

    Dacă instanţa aprecizază că soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului, respinge acest acord, iar dosarul este trimis înapoi procurorului. În acest caz, instanţa se pronunţă din oficiu şi cu privire la starea de arest a inculpaţilor.

    Sentinţa pronunţată de instanţă poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Împotriva sentinţei prin care acordul de recunoaştere a fost admis, se poate declara apel numai cu privire la felul şi cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia.

  • Preşedintele Băsescu salută victoria în alegeri a partidelor proeuropene din Republica Moldova

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a luat notă cu satisfacţie de rezultatul estimativ al alegerilor parlamentare desfăşurate duminică, 30 noiembrie, în Republica Moldova. Şeful statului salută victoria partidelor parlamentare proeuropene din Republica Moldova, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal, şi se bucură pentru cetăţenii Republicii Moldova”, se arată în comunicatul de presă transmis de Administraţia Prezidenţială.

    “În acelaşi timp, domnul preşedinte Traian Băsescu speră că vor fi accelerate procesele de modernizare a Republicii Moldova şi de apropiere de Uniunea Europeană şi reiterează faptul că România va fi în continuare un partener în realizarea acestor obiective”, menţionează sursa citată.

    Potrivit rezultatelor anunţate după prelucrarea a peste 89 la sută din procesele verbale încheiate în urma alegerilor de duminică din R.Moldova, PSRM se menţine pe primul loc cu 25 de mandate, urmat de PLDM cu 24 de mandate, PCRM cu 21 de mandate, PDM cu 19 mandate şi PL cu 12 mandate.