Cu un buget de 9 milioane de dolari pe episod, Marco Polo rămâne doar în urma seriei Game of Thrones, produsă de HBO, cu un buget de 11 milioane de dolari pe episod.
Primul sezon din Marco Polo are zece episoade care vor fi lansate simultan pe 12 decembrie, urmând sistemul de distribuţie Netflix.
În rolurile principale au fost distribuiţi Lorenzo Richelmy, Chin Han şi Mahesh Jadu. Serialul va urma aventurile din secolul XIII ale celebrului explorator în China.
Au fost prevăzute să se desfăşoare manifestări publice şi ceremonii pentru depuneri de coroane de flori, pe raza a 34 de judeţe şi a Municipiului Bucureşti, în 64 de locuri, la care sunt aşteptate în total aproximativ 128.000 de persoane, a informat Poliţia Română.
Pentru ca desfăşurarea manifestărilor să aibă loc în condiţii de linişte, măsurile de ordine şi siguranţă publică sunt asigurate de aproape 10.000 de poliţişti, dintre care 1.664 de la poliţia rutieră, 5.791 de ordine publică, 754 de investigaţii criminale, 537 de la poliţia transporturi, 184 de la structurile de investigare a fraudelor, 88 de la arme, explozivi şi substanţe periculoase, restul fiind de la alte structuri.
De asemenea, 3.835 de patrule de siguranţă publică, dintre care 1.188 pedestre şi 2.647 auto acţionează pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale.
Poliţiştii de la transporturi patrulează în 358 de trenuri de călători, cu precădere pe rutele către municipiile unde vor avea loc manifestările, precum şi în 311 staţii şi triaje de cale ferată.
Totodată, efectivele de poliţie transporturi patrulează în 15 aerogări internaţionale şi naţionale, precum şi în 26 de porturi la Marea Neagră sau pe Dunăre.
«Tinere, să-ţi fie patria scumpă şi sfântă ca şi mama ta! S-o iubeşti şi s-o respectezi din adâncul sufletului tău! De dragostea şi de respectul tău pentru ea să nu faci vreodată reclamă şi paradă. Ba, ai dreptul şi datoria să urăşti, să loveşti, să sfărâmi pe acei fraţi ai tăi ticăloşi, cari, în loc s-o iubească şi s-o respecteze ca pe o mamă cuminte, onestă şi severă, o curtează, o măgulesc şi o exaltează ca pe o bătrână cochetă, nebună, bună de tocat!»
Atât despre patrie — şi sper că-n tot ce am scris nu se va găsi despre frumoasa şi generoasa mamă vreo altă tiradă.”
Din ziarul “Universul”, 24 septembrie 1899, Notiţe critice.
– Mica Véronique
După al Doilea Război Mondial, mai multe state europene, în principal francezii şi britanicii, au căutat să dezvolte rachete. Prima rachetă-sondă franceză s-a numit Véronique. Primele lansări au avut loc începând cu 1952 de la baza Hammanguir din Algeria. Misiunea rachetei era de a studia straturile superioare ale atmosferei. Mai multe animale, printre care s-au aflat şobolanul Hector şi motanul Félicette, au fost lansate la bordul rachetei, la începutul anilor 1960, pentru experimente medicale. Călătorind la bordul unor capsule, animalele au revenit la sol sănătoase, după ce au aterizat, la bordul capsulelor dotate cu paraşute. La rândul lor, britanicii au construit racheta-sondă Skylark, a cărei primă lansare a avut loc în 1957.
– Diamant
Franţa a lansat în 1961 un program de “Pietre preţioase” pentru a construi un lansator de sateliţi. În noiembrie 1965, racheta franceză Diamant a lansat în spaţiu, de la baza din Hammaguir, satelitul Astérix. Lansatorul a fost copilul dorinţei generalului De Gaulle de a asigura independenţa Franţei în domeniul spaţial, care devenea a treia putere spaţială a vremii, după Statele Unite şi Uniunea Sovietică.
Ultima lansare a unei rechete Diamant a avut loc în 1975. Doisprezece rachete din această gamă au fost lansate în total (cu trei eşecuri), ultimele decolări având loc de la baza Kourou, din Guyana Franceză, departament de peste mări al Franţei, situat în nordul Americii Latine.
– Fiasco-ul Europa
În anii 1960, Europa a dezvoltat un proiect de lansatoare spaţiale, intitulat “Europa”. În cadrul primei versiuni, britanicii aduceau primul etaj al lansatorului, Franţa pe al doilea, Germania pe al treilea, iar Italia era responsabilă cu spaţiul de transport din vârful rachetei şi satelitul ce urma să fie lansat.
“Totul semăna cu o glumă proastă, care s-a încheiat tragic după ce încercarea de lansare cea mai puţin problematică s-a încheiat cu prăbuşirea rachetei în golful Hudson, după ce lansatorul a survolat oraşul New York în 1970”, a povestit Yves Sillard, fost director general al CNES, agenţia spaţială franceză.
Complicată şi scumpă, Europa a fost un eşec din cauza lipsei de coordonare dintre ţările participante şi a absenţei unui manager de proiect unic. Proiectul Europa a fost abandonat în 1973.
Pentru a evita ca Europa să depindă de Statele Unite pentru lansarea sateliţilor, preşedintele francez Georges Pompidou relansează programul spaţial în 1972, hotărând folosirea unui nou lansator de sateliţi, numit L3S. Franţa dorea să fie administratorul principal al proiectului şi acceptă să ofere 60% din fondurile necesare dezvoltării, partenerii europeni, printre care se afla şi Germania, oferind restul banilor. După lungi negocieri, principiile proiectului L3S sunt acceptate în 1973. Dezvoltat în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), creată în 1975, L3S va fi redenumit, purtând numele mult mai atractiv Ariane.
– Ariane, 35 de ani de la debut
Pe 24 decembrie 1979, o rachetă Ariane a decolat de la baza din Kourou, după o lansare anulată cu câteva zile mai devreme. Ariane intră în istorie. Epopeea sa, punctată de succese comerciale şi de mai multe eşecuri, avea să înceapă. Arianespace, compania însărcinată cu vinderea serviciilor de lansare spaţială, a fost înfiinţată în 1980.
ESA a dezvoltat mai multe versiuni ale rachetei Ariane. Pentru a face faţă creşterii în greutate a sateliţilor, lansatorul a fost reconstruit integral, dând naştere rachetei Ariane 5. Primul său zbor, în 1996, a eşuat. Şase ani mai târziu, o nouă versiune a lui Ariane 5 eşuează din nou, dar apoi totul merge ca pe roate. Ariane 5 are la activ 62 de misiuni reuşite. Până în prezent, au fost lansate 76 de rachete Ariane 5.
În total, începând din 1979, au fost lansate 220 de rachete Ariane, înregistrându-se zece misiuni eşuate. Lansatorul european a trimis pe orbită 388 de sateliţi comerciali şi stiinţifici. Lansatorul deţine în prezent 60% din piaţa lansărilor de sateliţi comerciali. “Este un succes imens”, a declarat Frédéric d’Allest, primul preşedinte al Arianespace.
Igor Dodon, în vârstă de 39 de ani, s-a născut la 18 februarie 1975, în satul Sadova, raionul Călăraşi. El a absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Agrare de Stat în 1997, iar în 1998 a absolvit Academia de Studii Economice, specialitatea Management. El a urmat, de asemenea, cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Institutului Internaţional de Management, al cărei absolvent a fost în 2005. În 2002, i-a fost conferit titlul ştiinţific de Doctor în Ştiinţe Economice.
În perioada 1997-2001, Dodon a deţinut funcţiiile de Specialist Principal al Departamentului Clearing, al Departamentului Listing, de Administrator al Sistemului Electronic de Licitaţii şi Director al Departamentului Marketing, Listing şi Cotări al Bursei de Valori din Republica Moldova.
În perioada 2001-2005, a deţinut funcţia de preşedinte al Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare din R.Moldova, iar între 2003 şi 2005 a fost preşedinte al Bursei Universale de Valori din Moldova.
În perioada 1997-2005, în paralel cu activitatea de bază, de lector superior al Academiei de Studii Economice din Moldova, a activat şi în calitate de lector la Universitatea Liberă Internaţională din R.Moldova, Institutul Internaţional de Management, Universitatea de Stat din R.Moldova.
În perioada 18 septembrie 2006 – 31 martie 2008, Dodon devine ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul lui Vasile Tarlev. În Guvernul următor, condus de Zinaida Greceanîi şi format la 31 martie 2008, Dodon şi-a păstrat portofoliul dar a ocupat şi funcţia de prim-vicepremier. În 2009, el este ales deputat din partea PCRM, atât după alegerile din 5 aprilie, cât şi după cele anticipate din 29 iulie.
În urma alegerilor din 2010, Dodon este reales deputat pe listele Partidului Comuniştilor (PCRM).
La 11 noiembrie 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramaciuc, Dodon a părăsit PCRM şi s-a alăturat Partidului Socialiştilor (PSRM), al cărui preşedinte a devenit în urma congresului organizat în acelaşi an.
În martie 2012, grupul lui Dodon l-a votat împreună cu Alianţa pentru Integrare Europeană pe Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului. Atunci, deputatul PCRM Mark Tkaciuk a declarat că Igor Dodon a fost plătit cu trei milioane de euro pentru ca grupul său să voteze preşedintele. Ulterior, aceleaşi acuzaţii au venit şi din partea preşedintelui PCRM, Vladimir Voronin.
La jumătatea lui 2013, între vechii membri ai partidului PSRM şi echipa nouă condusă de Dodon au apărut disensiuni, una dintre ele fiind legată de intenţia lui Dodon de a organiza un referendum în capitală pentru demitarea primarului Dorin Chirtoacă.
În consecinţă, Igor Dodon a înregistrat iniţiativa de a-l demite pe primarul Chişinăului ca un proiect al Fundaţiei Soluţia, iar ulterior a organizat un congres de la care vechea conducere a PSRM a fost exclusă din partid. În prezent, aceasta se judecă cu Dodon.
La alegerile locale din iunie 2011, Igor Dodon a fost contracandidatul lui Dorin Chirtoacă la funcţia de primar al Chişinăului. Atunci, Chirtoacă a câştigat 50,6 la sută din voturi, iar Dodon 49,4 la sută.
După instaurarea embargoului de către ruşi, Vlad Filat şi Vladimir Voronin l-au acuzat pe liderul socialiştilor că el şi Renato Usatîi se fac vinovaţi de interdicţiile impuse de Rusia. “Dodon şi Usatîi se uită în oglindă? Cum pot ei să creeze probleme propriilor cetăţeni? Eu aş numi asta trădare de ţară”, a spus atunci Vlad Filat într-o emisiune televizată.
Dodon a creat o surpriză la alegerile parlamentare de duminică, partidul său clasându-se pe primul loc. Deşi unele sondaje de opinie nu îl creditau cu şanse de a intra în Parlament, PSRM a obţinut peste 20 la sută din voturi, potrivit rezultatelor parţiale. PSRM ar fi putut profita de excluderea din cursa electorală a Partidului Patria al lui Renato Usatîi. În pofida faptului că PSRM s-a clasat pe primul loc, şansele lui Dodon de a forma un Guvern sunt destul de reduse.
Igor Dodon vorbeşte fluent limbile română, rusă şi franceză şi are cunoştinţe de engleză şi germană. El este căsătorit şi are doi copii.
“Verificările forţelor de securitate s-au încheiat. Niciun rănit şi nicio activitate suspectă nu au fost anunţate”, a declarat pe pagina sa oficială de Facebook escadrila de vânătoare 51 a forţelor aeriene americane, dislocată la această bază.
“Toată lumea este nevătămată. Măsura de închidere (a bazei) a fost ridicată”, adaugă aceasta.
Escadrila anunţase anterior închiderea bazei şi instituirea unui perimetru de securitate după ce a primit “informaţii privind un posibil incident ce implica un atacator”.
Într-un comunicat, directorul liceului, Morgan Nugent, a sugerat că ar putea fi vorba despre o farsă telefonică.
“Unul dintre profesorii noştri a primit un apel care îl informa că urmează să aibă loc un exerciţiu cu focuri de armă reale”, a declarat directorul instituţiei. “Nu era niciun exerciţiu prevăzut, aşa că am decis să închidem şcoala, ca măsură de precauţie”, a adăugat el.
Baza aeriană Osan, situată la circa 100 de kilometri de Seul, găzduieşte o parte dintre cei 28.500 de militari americani dislocaţi în Coreea de Sud.
Compusă din 20 de state membre, dintre care 18 sunt membre ale Uniunii Europene, ESA are ca misiune “gestionarea dezvoltării capabilităţilor spaţiale ale Europei”, reuşind recent o premieră istorică prin plasarea micului robot Philae pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko, eveniment salutat de NASA, agenţia spaţială nord-americană.
ESA dispune, pentru anul 2014, de un buget de 4,1 miliarde de euro, mult mai mic comparativ cu cele 17,6 miliarde de dolari atribuite NASA. Germania, cu 22,9%, şi Franţa, cu 22,6%, sunt cele mai mari finanţatoare ale agenţiei, urmate de Italia, cu 10,5%, şi Marea Britanie, care contribuie cu 8,1% la bugetul total.
ESA, care împlineşte anul acesta 50 de ani, funcţionează pe baza unei “reveniri geografice”. Acest model înseamnă că agenţia investeşte în fiecare stat membru, sub forma unor contracte atribuite industriei acestor state pentru realizarea de activităţi spaţiale, o sumă aproape egală cu contribuţia fiecărei ţări la bugetul ESA.
Consiliul ESA este organismul de conducere al organizaţiei. Fiecare stat membru are dreptul la un vot, indiferent de mărimea ţării sau contribuţia financiară a acesteia.
ESA se reuneşte la nivel ministerial (Consiliul ministerial), cum o va face marţi, la Luxemburg, pentru a lua decizii importante privind continuarea programelor existente, lansarea de noi proiecte şi angajamentele financiare aferente.
Această organizaţie interguvernamentală este compusă din Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Marea Britanie, Suedia, Elveţia şi Norvegia, ultimele două state nefiind membre ale Uniunii Europene.
Două alte state membre ale UE, Ungaria şi Estonia, “vor adera curând la ESA”, potrivit agenţiei. De asemenea, Canada participă la anumite programe ale ESA în baza unui acord de cooperare.
Actualul director general al ESA este francezul Jean-Jacques Dordain, aflat la al treilea mandat, care se va încheia în iunie.
Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.
BANAT
În primele două zile ale intervalului valorile termice diurne se vor situa uşor sub mediile multianuale, cu o medie la nivelul regiunii de 3…4 grade. Ulterior, până spre data de 6 decembrie, temperatura va fi în creştere spre valori medii ale temperaturilor maxime de 7…8 grade. Regimul mediu al valorilor minime va fi de 0…2 grade în prima săptămână de prognoză, iar în a doua săptămână este estimată o scădere a regimului termic. Prin urmare, valorile maxime vor atinge o medie de 2 grade, iar media minimelor va deveni negativă, respectiv -3…-2 grade.
Vor fi precipitaţii moderate cantitativ şi predominant sub forma de ploaie la începutul intervalului de prognoză, iar ulterior probabilitatea pentru precipitaţii, mixte, va creşte după data de 6 decembrie.
CRIŞANA
Temperatura va fi în scădere uşoara la începutul primei săptămâni de prognoză, astfel încât, în ziua de 2 decembrie, media maximelor diurne se va situa în jurul valorii de 4 grade, iar în intervalul 3 – 6 decembrie aceasta va urca spre 7…8 grade şi vremea va deveni uşor mai caldă decât în mod normal la acestă dată. Minimele termice nu vor avea variaţii semnificative
în prima săptămână, când se vor situa în jurul valorii de 0 grade. Începând cu data de 7 decembrie, mediile maximelor diurne vor scădea treptat de la 8 la 2 grade şi aceeaşi tendinţăa de scădere se va remarca şi în cazul minimelor termice, spre valori medii de -4 grade la finalul intervalului.
În primele două zile se vor semnala ploi, local însemnate cantitativ, apoi probabilitatea pentru precipitaţii va scădea. Abia după data de 6 decembrie sunt aşteptate din nou ploi, dar şi lapoviţe şi ninsori mai ales spre finalul intervalului de prognoză.
TRANSILVANIA
Vremea va fi rece la începutul intervalului, cu maxime termice la nivelul întregii regiuni situate în jurul a 0 grade, însă ulterior, până spre data de 7 decembrie, temperaturile diurne vor creşte spre valori normale pentru această perioadă, respectiv 3…4 grade, în medie. În a doua săptămână de pronoză, valorile termice vor scădea uşor şi treptat, astfel încât mediile diurne
se vor situa în jurul a -2 grade. Media valorilor minime va fi de -4…-2 grade, mai scăzuta în zilele de 5 şi 6 decembrie, dar şi spre sfârşitul intervalului de prognoză, când va fi de aproximativ -6…-7 grade.
Pe 1 şi 2 decembrie, temporar, se vor semnala precipitaţii mixte ce vor favoriza depuneri de polei. Probabilitatea pentru precipitaţii, în general slabe şi predominant sub formă de ninsoare, va creşte după data de 7 decembrie.
MARAMUREŞ
În primele două zile regimul termic va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă a anului, cu o medie a valorilor termice diurne de 4 grade şi a celor nocturne în jurul a -2 grade. Între 3 şi 6 decembrie temperaturile maxime la nivelul regiunii vor fi în creştere spre 6…7 grade, iar cele minime nu vor avea variaţii semnificative, astfel încât vremea va fi uşor mai caldă decât în mod obişnuit la început de decembrie. Pe parcursul celei de-a doua săptămâni a intervalului de prognoză, vremea va intra într-un proces de răcire, astfel încât mediile diurne vor coborî spre 0 grade, iar media temperaturilor minime nocturne va scădea spre -5 grade.
Precipitaţii, predominant sub formă de ploaie, se vor semnala pe 1 şi 2 decembrie, iar după data de 6 decembrie, temporar, vor fi ploi într-o primă etapă, apoi mai ales lapoviţe şi ninsori.
MOLDOVA
Vremea va fi în general mai rece decât în mod obişnuit în această perioadă a anului, pe toată durată celor două săptămâni de prognoză. Totuşi, se va remarca o tendinţăa de creştere a valorilor termice, astfel încât, în jurul datei de 7 decembrie, media regională a maximelor va fi de 2 grade, iar a temperaturilor minime va fi de -2 grade. În a doua parte a intervalului, valorile termice vor scădea uşor şi treptat, mediile diurne vor coborî spre 0 grade, iar cele nocturne spre -6 grade.
Pe 1 şi 2 decembrie va ninge pe arii relativ extinse, iar în zonele de deal şi de munte cantităţile de precipitaţii vor fi însemnate. În restul primei săptămâni de prognoză, doar pe arii restrânse vor mai fi fulguieli. Începând cu data de 8 decembrie, probabilitatea pentru precipitaţii, predominant sub formă de ninsoare, va fi în creştere.
DOBROGEA
Intervalul de prognoză va debuta cu valori termice mai coborâte decât în mod normal pentru această dată, de aproximativ 0 grade Celsius, în medie, la scara întregii regiuni. Din data de 2 decembrie maximele diurne cresc uşor, astfel încât, în zilele de 6 şi 7 decembrie, se vor situa peste media climatologica specifică perioadei, atingând 7…8 grade. La începutul celei de a
doua săptămâni de prognoză, temperaturile scad spre o medie de 4…5 grade, în jurul căreia se vor menţine ulterior. Regimul termic nocturn va avea o evoluţie asemănătoare: până la sfârşitul primei săptămâni va avea loc o creştere uşoară şi treptată a temperaturilor minime, care în dimineaţa zilei de duminică nu vor mai coborî sub 0 grade. Dar în a doua săptămână de prognoza minimele vor scădea din nou, iar la finalul intervalului vor redeveni negative, inclusiv pe litoral.
În primele două zile din decembrie vor fi precipitaţii mixte, în general moderate cantitativ. Apoi, până spre sfârşitul primei săptămâni doar izolat vor mai fi condiţii pentru ploi şi, trecător, lapoviţe. După data de 7 decembrie creşte din nou probabilitatea pentru precipitaţii mixte.
MUNTENIA
În prima săptămână de prognoză temperaturile diurne cresc uşor, spre o medie la nivelul întregii regiuni de 4…5 grade, apoi scad treptat, cu aproximativ 2…3 grade până la sfârşitul celei de a doua săptămâni. Temperaturile minime rămân negative în cea mai mare parte a regiunii, cu cele mai scăzute valori în primele şi în ultimele zile din interval, când media termică va fi de -5…-4 grade.
În zilele de 1 şi 2 decembrie vor fi precipitaţii, predominant sub formă de lapoviţă şi ninsoare, pe arii extinse şi în general moderate cantitativ. Ulterior, până la sfârşitul săptămânii, doar izolat vor fi mai ales ploi, apoi creşte probabilitatea de precipitaţii mixte.
OLTENIA
În primele două zile ale intervalului valorile termice rămân negative, atât noaptea cât şi ziua, în toată regiunea, apoi cresc treptat, astfel încât, la sfârşitul primei săptămâni de prognoză şi la începutul celei de a doua, se vor atinge valori medii de aproximativ 4 grade Celsius ziua şi în 0…1 grad, noaptea.
În intervalul 1-3 decembrie vor fi precipitaţii mixte, în general moderate cantitativ, iar în următoarele 3 zile doar pe arii restrânse vor mai predomina ploile, slabe cantitativ. Începând cu data de 7 decembrie, probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în fiecare zi.
LA MUNTE
Intervalul de prognoză va debuta cu o vreme rece şi temperaturi diurne negative, cu o medie de aproximativ -2 grade Celsius. Între 3 şi 7 decembrie regimul termic diurn va creşte usor, spre o medie a maximelor de 2…3 grade. În cea de a doua săptămână vremea se răceşte din nou, iar de marţi, 9 decembrie, vor predomina din nou valorile negative. Temperaturile minime vor avea valori medii între -4 grade în intervalul 4-7 decembrie şi -7…-8 grade la sfârşitul perioadei de prognoză.
În primele zile va ninge pe arii extinse, în general moderat cantitativ. Ulterior, până pe 7 decembrie, doar izolat mai sunt condiţii pentru ninsori slabe, dar dupa această dată va ninge zilnic, local şi temporar, în toate masivele montane.
În urma acestui incident, a fost afectat un transformator electric şi a fost întreruptă activitatea reactorului Tihange 3, situat în apropiere de Liège.
Potrivit autorităţilor, incidentul nu s-a soldat nu răniţi.
“Incendiul s-a produs în afara zonei nucleare”, a dat asigurări primarul comunei Huy, Alexis Housiaux.
El nu a avut “niciun impact asupra securităţii nucleare şi a siguranţei colaboratorilor noştri”, a anunţat gruupul Electrabel.
Acest reactor, care are o capacitate de 1048 megawaţi, ar putea fi repornit marţi dimineaţă, potrivit purtătorului de cuvânt al Electrabel.
Anterior, au fost oprite reactoarele Doel 4, Doel 3 şi reactorul 2 al centralei Tihange.
Meteorologul de serviciu de la Staţia Miercurea Ciuc, Tanko Karoly, a declarat corespondentului MEDIAFAX că minima naţională a zilei, de minus 15 grade Celsius, a fost măsurată în jurul orei 5.30.
Potrivit meteorologilor, aceasta este cea mai rece dimineaţă din ţară în iarna care a debutat calendaristic luni, fiind incluse şi zonele foarte înalte, nelocuite, la peste 2.000 de metri altitudine.
”Pe masivele înalte s-a format un strat de aer mai cald, în vreme ce în zonele joase avem un stat de aer rece la nivelul solului, până la altitudini de aproximativ o mie de metri. Vorbim despre un fenomen de inversiune termică, iar valoarea minimă de la Miercurea Ciuc este clar cea mai scăzută din ţară în această dimineaţă, fie că vorbim de zonele locuite, fie de cele nelocuite, la altitudini foarte mari”, a explicat meteorologul Eugen Mitea de la Centrul Meteorologic Regional Sibiu.
Vremea a fost deosebit de rece, pe alocuri geroasă în judeţul Harghita, minimele consemnate de meteorologi fiind de minus 11 grade Celsius la staţia din pasul Bucin, minus 10 grade Celsius la Joseni, minus 7 grade Celsius la Topliţa şi minus 3 grade la Odorheiu Secuiesc.
Minima absolută a lunii decembrie în Harghita, de minus 33 de grade Celsius, a fost consemnată în anul 1998 în Miercurea Ciuc, iar maxima absolută, de 16,8 grade Celsius,1989 în aceeaşi localitate.