BusinessMagazin

Blog

  • TOPUL sectoarelor generatoare de pierderi

    Topul sectoarelor generatoare de pierderi este completat de prelucrarea ţiţeiului şi hotelurile, în total 3.809 companii fiind incluse în această categorie (23% din totalul firmelor analizate), cu 109.331 angajaţi şi pierderi nete totale de 825 milioane euro, în 2013.

    De cealaltă parte, în topul sectoarelor profitabile în 2013 se regăsesc companii din extracţia de petrol şi gaze, comerţ, producţia şi distribuţia de energie, industria auto şi fabricarea produselor din material plastic. În acest eşalon, CITR a inclus 4.386 de companii, respectiv 26,58% din firmele analizate.

    Ponderea companiilor neprofitabile în totalul companiilor din fiecare judeţ este la nivelul cel mai ridicat în Bucureşti şi Ilfov (43,36%), urmate de Caraş-Severin (40%), Mehedinţi (39,62%), Timiş (37,34%) şi Giurgiu (36,44%). Din punctul de vedere al gradului de îndatorare total, în anul 2012 România a avut cel mai ridicat indicator (56,8%), urmat de o uşoară îmbunătăţire în 2013.

    CIT Restructuring, parte a CITR Group (fosta Casă de Insolvenţă Transilvania), a lansat a doua ediţie a studiului de solvabilitate a companiilor la nivelul economiei naţionale, care urmăreşte evoluţia tuturor companiilor din România cu active mai mari de un 1,5 milioane de euro (aproximativ 16.500 de astfel de companii), în perioada 2012-2013.

    Astfel, din cele 16.500 de companii, în anul 2013, un număr de 11.097 au raportat profit, cu un total de 8,85 miliarde euro. Numărul companiilor care au raportat pierdere reprezintă mai puţin de jumătate din cele care au raportat profit, iar valoarea pierderii produsă de acestea anulează 47% din totalul profiturilor înregistrate de companiile sănătoase.

    “Putem afirma aşadar că anul 2013 a fost un an de revigorare a economiei faţă de anii anteriori, cu scădere doar la nivelul numărului de angajaţi. În anul 2013 companiile româneşti au înregistrat cele mai bune performanţe, la nivel consolidat, din ultimii 4 ani. Cu toate acestea, aproape 60% dintre ele se aflăîn continuare în stare de dificultate netratată, pondere similară cu anul 2012”, apreciază autorii studiului.

    Mai puţin de 2,3% din totalul companiilor active din România asigură peste 40% din totalul angajaţilor din ţară, ceea ce subliniează o mare fragilitate la nivel naţional, prin dependenţa de un număr atât de mic de companii cu impact social şi economic.

    În 2013 aceste companii au generat o cifră de afaceri de 164,69 miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând 65,88% din cifra de afaceri a României. Cu toate că din punct de vedere macroeconomic România se află în topul ţărilor de interes pentru investitori, la nivel microeconomic se identifică foarte greu oportunităţi, tocmai din pricina unei majoritaţi predominante de întreprinderi mici şi foarte mici, situate sub standardul de interes al acestor investitori, avertizează sursa citată.

    Printre concluziile studiului se numără faptul că 16.497 companii din România avut la finalul anului 2013 angajate peste 1,7 milioane de persoane, respectiv 40,29% din totalul salariaţilor din ţară. Cifra de afaceri medie pe companie cu impact a crescut de la 9,67 milioane de euro în 2011 la 10,16 milioane de euro în 2013.

    Întreprinderile mijlocii, cu active între 1,5 şi 5 milioane de euro generează 16,5% din cifra totală de afaceri, în timp ce întreprinderile mari (10% din totalul companiilor analizate) produc 70% din cifra totală de afaceri.

    În anul 2013, un număr de 11.097 companii cu impact au raportat profit, cu un total de 8,85 miliarde de euro, doar 67% dintre companiile analizate şi doar 44% dintre companiile de impact aveau în 2013 o structură sănătoasă, restul aflându-se în stare de dificultate sau chiar în insolvenţă iminentă, însă nedeclarată. De asemenea, 53% dintre companiile profitabile în 2013, au înregistrat marje de profit sub 5%, faţă de 56%, câte au fost raportate în anul 2012.

    “Principala problemă cu care se confruntă cele mai multe companii din România este faptul că starea de dificultate se prelungeşte prea mult. Deşi constatăm o îmbunătăţire la nivel macro, la nivel micro problemele rămân aceleaşi: supraîndatorarea şi lipsa de lichiditate. (…)Economia românească este precum un tren cu o locomotivă multinaţională, care trage după ea prea multe vagoane supraîncărcate. E normal ca trenul să meargă încet. Se impune în acest context un program de susţinere prin procese de restructurare, într-un cadru organizat şi pe cât posibil reglementat”, a declarat Rudolf Vizental, directorul executiv al CIT Restructuring.

    Pentru viitor sunt aşteptate multe modificări în comportamentul participanţilor la fenomenul economic.

    “Comportamentul ultraprudenţial din ultimii ani, practicat de bănci şi de investitori, a determinat scăderi în creditare, investiţii şi implicit în consum. (…) Ne îndreptăm către o lume a dobânzilor zero la depozite, ceea ce constrânge deţinătorii de resurse să identifice alte oportunităţi de plasament, într-un context geo-politic tensionat. Pentru a înţelege contextul economic trebuie analizată imaginea la nivel macro, dar pentru a influenţa această imagine trebuie intervenit la nivel micro şi invers”, se mai arată în studiu.

  • Experţii FMI şi CE, la Guvern pentru o primă discuţie cu Ponta despre bugetul pe anul viitor

    Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

    Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

    Potrivit mai multor surse, simulările realizate în acest moment la Ministerul Finanţelor Publice vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică nominală.

    Atât Consiliul Fiscal, cât şi experţi din Ministerul Finanţelor estimează că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 milliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi co-finanţare este vorba de o gaură de acoperit de minim 10 miliarde lei.

    Premierul Victor Ponta a solicitat Ministerului Finanţelor să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorală că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015.

    Anterior campaniei elctorale, Finanţele analizau o serie de măsuri privind majorarea unor impozite care să ajute la echilibrarea bugetului de anul viitor pe partea de venituri.

    În urmă cu două săptămâni, MEDIAFAX a publicat un document care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget, în care se precizează că una dintre acestea ar fi creşterea impozitelor locale pe terenuri şi imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016.

    De asemenea, documentul menţiona posibilitatea introducerii impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (trei cote progresive, de 15%, 25% şi 35%).

    Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.

    Până în prezent Finanţele au anunţat doar că accizele exprimate exclusiv în lei şi îngheţate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs 4,73 lei/euro, vor fi indexate în următorii ani cu rata anuală a inflaţiei calculată la finele lunii septembrie. Cu toate acestea, surse din Ministerul Finanţelor au declarat pentru MEDIAFAX că o decizie finală privind indexarea accizelor cu rata inflaţiei şi pentru 2015 va fi adoptată abia după discuţiile cu FMI şi CE.

    Indicaţii despre intenţiile Guvernului în negocierile cu FMI a dat chiar ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, care a declarat că Executivul vrea să ceară derogare pentru cheltuieli suplimentare cu apărarea de circa 0,3% din PIB şi o parte din cofinanţările necesare în 2015, estimate la peste 10 miliarde de lei.

    Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că săptămâna trecută Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a avut o întâlnire pe această temă cu comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici.

    Întrucât execuţia bugetară din acest an a fost ţinută foarte strâns, în principal pe partea de investiţii publice, Finanţele au înregistrat la octombrie surplus bugetar, astfel că Guvernul va mai aproba o a treia rectificare bugetară pentru plata unor beneficii salariale câştigate în justiţie şi a unor obligaţii ale ANRP.

    Potrivit ministrului pentru Buget, vor fi alocate circa 4 miliarde de lei, din care 2,3 miliarde de lei pentru plata de titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, tranşa aferentă anului 2015, 457 milioane de lei pentru plata despăgubirilor stabilite în sarcina Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor prin titluri executorii, 523,7 milioane de lei pentru achitarea arieratelor unor unităţi afalte sub administrarea primăriilor.

    Această rectificare nu ajută însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.

    Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

    “Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanţări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanţare de 15 miliarde lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, sunt bani pierduţi de la UE. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE”, au mai spus pentru MEDIAFAX surse din MFP.

    Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a afirmat că propriile calcule, care indică pentru 2015 un deficit bugrtar mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene şi estimările autorităţilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

    Potrivit primelor estimări realizate de Ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini ţintele de absorbţie a fondurilor europeneşi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exerciţiul financiar 2007-2014.

    Sursele citate au precizat însă pentru MEDAFAX că sunt puţine variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar dacă se va negocia un deficit bugetar mai mare decât cel convenit deja cu instituţiile internaţionale.

    Cea mai simplă măsură cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale, cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, aşa cum au propus iniţial experţii FMI şi CE.

    În materia accizelor, deşi banca centrală nu vede un impact din calendarul de armonizare în 2015, Finanţele au analizat impactul bugetar şi asupra pieţei prin majorarea accizelor la bere şi vin, printre cele mai mici din UE. O majorare a accizelor la produsele alcoolice ar avea un impact incert la nivelul veniturilor bugetare, întrucât evaziunea din aceast piaţă este foarte înaltă tocmai din cauza gradului ridicat de accizare.

    Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiune comună FMI şi CE, care va veni marţi, 2 decembrie, la Bucureşti strict pentru discuţii pe această problematică.

     

  • Întârzieri pe Aeroportul Henri Coandă la decolarea unor curse, din cauza operaţiunilor de degivrare

    Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu, traficul aerian se desfăşoară normal, în condiţii de iarnă, pistele, platformele şi căile de rulare fiind deschise şi operaţionale, a precizat CNAB, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Nicio cursă nu este anulată pe Aeroportul Henri Coandă din cauza vremii, dar zborurile pot avea întârzieri de aproximativ 45 de minute la decolare, iar în unele cazuri chiar şi de o oră, din cauza operaţiunilor de degivrare.

    “Pe aeroporturile din Bucureşti se intervine constant cu utilaje proprii pentru menţinerea suprafeţei de mişcare în condiţii optime pentru desfăşurarea în siguranţă a operaţiunilor aeriene”, se mai arată în comunicatul CNAB.

    Bucureştiul şi judeţele Giurgiu, Dâmboviţa, Argeş, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Caraş-Severin, Ilfov, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Buzău, Prahova, Vrancea, Bacău, Neamţ, Harghita, Covasna, Braşov, Mureş, Sibiu, Alba, Hunedoara şi Cluj sunt sub avertizare cod galben de ninsori şi vânt până marţi, la ora 22.00.

    Potrivit avertizării transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie, în aceste zona se va depune un strat de zăpadă de 10-15 centimetri, iar vântul va avea intensificări, cu viteze ce vor depăşi la rafală 50-60 de kilometri pe oră, iar local şi temporar, zăpada va fi viscolită. În regiunile sudice şi centrale sunt condiţii de producere a poleiului.

    Directorul Administaţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, a anunţat luni, la Comandamentul de iarnă de la Guvern, că situaţia meteo rămâne complicată în următoarele ore, cu viteze ale vântului de până la 80 de kilometri pe oră şi temperaturi scăzute, care pot cauza polei până marţi după-amiază, dar de miercuri va fi un regim de iarnă normal, cu precipitaţii slabe şi temperaturi uşor pozitive pe timpul zilei

    Ion Sandu a precizat că, după expirarea codului galben, mai pot fi emise atenţionări, dar numai punctual, pentru anumite zone şi perioade scurte, nu la nivel naţional.

  • Tăriceanu, întâlnire cu Ponta pentru a discuta despre noua configuraţie a Guvernului

    În urmă cu o săptămână, Ponta a declarat că, imediat după adoptarea bugetului, va propune în cadrul coaliţiei de guvernare o restructurare a Guvernului, “în aşa fel încât şi PLR să fie reprezentat la nivel de miniştri”.

    În cursul zilei de astăzi, Ponta se va mai întâlni cu Grupul minorităţilor naţionale, cu reprezentanţii Grupului parlamentar liberal şi conservator şi va participa la şedinţa grupurilor reunite ale Partidului Social Democrat.

  • Purtătoarea de cuvânt a unui republican demisionează după ce le-a criticat pe fiicele lui Obama

    Purtătoarea de cuvânt a republicanului Stephen Fincher, reprezentantul statului Tennessee, Elizabeth Lauten, necunoscută publicului larg, a publicat un mesaj pe Facebook în care le critica pe Sasha, în vârstă de 13 ani, şi Malia Obama, de 16 ani, pentru ţinutele lor şi lipsa de “clasă”, în timpul unui eveniment care a avut loc miercuri, la Casa Albă.

    “Dragelor Sasha şi Malia, ştiu că sunteţi în plină adolescenţă, însă faceţi parte din familia prezidenţială, încercaţi să daţi dovadă de un pic de clasă. Îmbrăcaţi-vă pentru a fi respectate, nu pentru a merge la întâlnire într-un bar. Şi nu vă îmbufnaţi în timpul unui eveniment televizat public”, a adăugat ea.

    Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Josh Earnest s-a declarat luni “surprins că un agent al Capitoliului foloseşte un eveniment legat de (sărbătoarea de familie) Thanksgiving pentru a-i critica pe membrii familiei prezidenţiale”.

    “Acest incident ne aminteşte că”, atunci când vorbim în public trebuie, “să ne alegem cuvintele cu mare atenţie şi să încercăm să fim conştienţi de modul în care vor fi primite aceste cuvinte şi mesaje”, a adăugat el.

    Unii au apreciat că cele două adolescente, care au zâmbit în cea mai mare parte a ceremoniei, păreau să se plictisească, ceea ce i-a amuzat pe mai mulţi comentatori şi jurnalişti de la Washington.

    Elizabeth Lauten şi-a confirmat luni intenţia de a demisiona în interviuri pentru mai multe posturi americane, printre care NBC News şi Fox News, după un weekend de critici dure la adresa sa pe Twitter şi în presă.

    Presa americană nu evocă aproape deloc viaţa privată a celor două fiice ale lui Obama, care trăiesc la Casa Albă cu părinţii lor şi merg la şcoală la Washington. Atacurile personale la adresa familiei prezidenţiale sunt considerate tabu în Statele Unite.

  • New York Times: Rusia, suspectată de implicare în protestele din România faţă de gazele de şist

    Gazprom, un gigant în domeniul energiei aflat sub controlul statului rus, are în mod clar interesul de a împiedica ţări dependente de gazele ruseşti să dezvolte surse alternative de energie, păstrându-şi astfel piaţa energetică şi menţinând un instrument puternic de politică externă pentru Kremlin, explică oficiali citaţi de The New York Times.

    “Am fost de-a dreptul şocat de izbucnirea protestelor faţă de gazele de şist”, afirmă primarul comunei Pungeşti, Mircia Vlasa, citat de publicaţia americană. “Noi nu avuseserăm proteste aici şi, dintr-o dată, erau peste tot. Toate problemele provin de la compania Gazprom”, consideră primarul comunei vasluiene.

    Ideea că Rusia ar fi alimentat protestele faţă de exploatarea gazelor de şist este susţinută şi de oficiali din Lituania, deşi nu există dovezi materiale clare în acest sens, notează cotidianul The New York Times.

    Gazprom a negat permanent acuzaţiile privind implicarea în acţiunile de protest, dar dovezile circumstanţiale şi suspiciunile specifice Războiului Rece au contribuit la alimentarea preocupărilor privind implicarea Rusiei, adaugă publicaţia.

    Înainte de încheierea mandatului, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, afirma în septembrie, la Londra: “Rusia, în cadrul sofisticatelor operaţiuni de informare şi dezinformare, s-a implicat activ, împreună cu aşa-numite organizaţii nonguvernamentale – asociaţii ecologiste care militează contra gazelor de şist – în acţiuni de menţinere a dependenţei faţă de gazul rusesc”. Rasmussen nu a prezentat dovezi în sprijinul afirmaţiilor, explicând doar că a ajuns la această concluzie pe baza informaţiilor primite de la state membre NATO.

    “Pentru Rusia, este esenţial să menţină această situaţie a dependenţei energetice. Joacă un joc murdar”, afirmă, potrivit The New York Times, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrie din Camera Deputaţilor. Iancu admite că nu are dovezi clare privind implicarea Rusiei în protestele organizate în estul Europei faţă de gazele de şist.

    Recent, el a declarat că Gazprom ar fi cheltuit 82 de milioane de euro pentru finanţarea protestelor faţă de exploatarea gazelor de şist. “Trebuie să înţelegeţi că serviciile secrete ruse sunt foarte inteligente. Nu vor acţiona niciodată la vedere”, explică oficialul român.

    Însă George Epurescu, preşedintele asociaţiei România Fără Ei, organizaţie care a jucat un rol important în mobilizarea protestelor faţă de activităţile desfăşurate de Chevron la Pungeşti, respinge speculaţiile privind implicarea Moscovei, argumentând că este o încercare de discreditare a mişcării contra gazelor de şist.

    “Este foarte simplu: dacă se introduce Rusia în ecuaţie, argumentaţia este câştigătoare”, afirmă Epurescu, citat de NYT.

  • Directorul unei fabrici Coca-Cola din Sankt Petersburg, dat dispărut

    Dmitri Soşnikov, în vârstă de 37 de ani, “a plecat de la serviciu pe 28 noiembrie 2014” şi nu a ajuns acasă, a anunţat Comitetul local de anchetă într-un comunicat.

    Coca-Cola “confirmă că Dmitri Soşnikov, directorul fabricii de la Sankt Petersburg, nu s-a prezentat la locul de muncă luni”, a declarat, într-un e-mail pentru AFP, în Statele Unite, o purtătoare de cuvânt a producătorului de Coca-Cola şi Fanta.

    Mama directorului fabricii, care a alertat poliţia după două zile de la dispariţia tânărului, “nu ştie, până în prezent, unde se află” acesta, potrivit Comitetului.

    Anchetatorii de la Sankt Petersburg, al doilea cel mai important oraş din Rusia, “au lansat o verificare vizând să stabilească toate circumstanţele” acestui incident.

    “Compania cooperează total cu autorităţile şi rude care sunt implicate în căutare”, a dat asigurări Coca-Cola în Statele Unite, adăugând că speră “că acest mister va fi rezolvat rapid şi va avea un final fericit”.

  • România încheie epoca Băsescu cu un PIB dublu şi cu 430 de kilometri de autostradă în plus. Aderarea la Schengen, un eşec

    Fondatorul imperiului Ţiriac Holdings a fost unul dintre cei 1.400 de invitaţi (faţă de 1.000 câţi erau în anii trecuţi) la recepţia organizată aseară în sala Unirii din Palatul Cotroceni, unde s-au reunit elitele din lumea afacerilor, dar şi din lumea sportului.

    Bilanţul ultimului deceniu în care Traian Băsescu a fost preşedinte arată că PIB-ul, exporturile şi salariul mediu din România

    s-au dublat, în timp ce reţeaua de autostrăzi a crescut de trei ori, având la finalul anului trecut cu 431 kilometri în plus faţă de 2005.

    Pe de altă parte, lipsa locurilor de muncă şi dezindustrializarea din ultimul deceniu au „forţat“ peste 2,3 milioane de români să plece la muncă în străinătate, în încercarea de a dobândi un nivel de trai mai bun.

    „Astăzi politicienii trebuie să înţeleagă că românii vor în primul rând stat de drept, o justiţie în faţa căreia toţi să fie egali, vor să­nă­tate asigurată tuturor, vor educaţie, vor autostrăzi. Politicienii care nu vor înţelege acest lucru în câţiva ani vor fi spulberaţi de acelaşi popor român“, a spus aseară, cu lecţia învă­ţată, Băsescu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Companiile confiscă viaţa personală a angajaţilor oferindu-le gadgeturi care să-i lege non-stop de activităţile de la serviciu

    Explozia pieţei tabletelor şi a telefoanelor inteligente a determinat angajaţii din companii să fie în permanenţă conectaţi la sarcinile de serviciu. tehnologia a făcut ca viaţa personală şi cea profesională să nu mai poată fi delimitate ca odinioară, iar angajaţii trebuie să traseze limite clare între cele două şi să înveţe când să spună stop. De parcă ar putea.

    Diana are 32 de ani şi urăşte telefonul soţului. El lucrează de ani buni în vânzări într-o multinaţională din industria tutunului. Slujba îi cere însă să fie mereu conectat şi să intervină în rezolvarea problemelor atunci când apar, pentru a evita pierderile. „Telefonul lui de serviciu sună şi în concediu, uneori la ore inumane. Îmi amintesc perfect că într-o vacanţă a sunat şi la şase dimineaţa, când ne-am trezit toţi cei din camera de hotel, inclusiv cel mic. Mailurile vin indiferent de oră şi chiar dacă nu trebuie dat un răspuns fiecărui mesaj, e bine să le citească în caz că apare ceva important.“ Jobul Dianei este complet diferit de al soţului său. Nu a primit de la serviciu nici telefon, nici tabletă, nici laptop şi îşi respectă timpul liber. „Cred că sunt singura din cercul meu de prieteni care nu poate verifica adresa de e-mail de la serviciu de pe telefon. Şi cred că e mai bine aşa“, povesteşte Diana.

    După creşterea constantă a gradului de penetrare a telefoanelor inteligente, de aproape 40% în prezent pe piaţa locală, fenomenul conectării 24 de ore din 24, şapte zile din şapte, a devenit de actualitate şi în România, iar graniţa dintre job şi timpul liber s-a subţiat considerabil. Tema echilibrului între viaţă personală şi muncă privea până nu de mult doar managerii de top şi industria de consultanţă, a căror activitate profesională se desfăşura la birou, uneori până târziu în noapte, însă, odată plecat, angajatul era liber şi greu de găsit, după cum îşi aminteşte consultantul Sergiu Neguţ. Deşi ar fi trebuit să le facă viaţa mai uşoară, tehnologia a reuşit contrariul. „Timpul personal s-a contractat, timpul de lucru a ajuns să fie oricare timp mort, iar fiecare minut liber poate fi folosit pentru muncă. Cred că peste jumătate dintre posesorii de smartphone ne citim e-mailul (inclusiv de business) sistematic în timpul liber, seara şi în weekend, că adesea citim şi scriem mesaje înainte de culcare, dimineaţa la trezire şi chiar şi în trafic, aşteptând la semafor“, explică Neguţ.

    Este şi cazul lui Tudor, un tânăr de 26 de ani angajat ca programator în industria telecom. Îşi ţine mereu mobilul aproape pentru că răspunde de funcţionalitatea serviciului de relaţii cu clienţi, iar alertele pot veni oricând. Cel mai recent s-a întâmplat duminică după-amiază, când se afla în tren în drum spre Bucureşti: „Nu e niciun motiv de bucurie să primeşti laptop sau smartphone de la serviciu, fie el şi iPhone6 sau Samsung Galaxy S5. Pe loc ţi se pare wow, dar înţelegi repede că asta înseamnă că programul tău nu se va mai termina niciodată la şase seara. Niciodată“. A trebuit să se conecteze de pe smartphone pentru a limita efectele problemei, dar apoi a muncit şi de acasă ore bune la rezolvarea situaţiei. Pentru timpul muncit în afara orelor de program, primeşte zile de concediu. Realitatea arată însă că are zece zile de concediu reportate de acum trei ani, timp liber pe care l-a văzut doar într-un fişier Excel.

    Mai grav este, după Sergiu Neguţ, faptul că mentalităţile s-au schimbat, iar angajaţilor li se pare mai firesc să rezolve lucrurile în timp real decât să aştepte până a doua zi la birou, când vor fi ocupaţi. „Treptat, treptat, ajungem să muncim mult mai mult decât cele opt sau zece ore de odinioară, ajungem să fim în continuare conectaţi în weekend şi în vacanţe, ajungem să nu mai delegăm toata autoritatea pentru că nu mai suntem niciodată cu totul plecaţi. Ajungem să trăim microsecvenţe de muncă şi de relaxare în aşa-zisul timp liber.“ Şi, spune consultantul, ajungem chiar să ne placă, pentru că la urma urmei e decizia noastră cum facem această întreţesere.

    Angajaţii români, mai ales cei din companii de talie mare, primesc de la angajatori dispozitive portabile, încercând simultan să îi recompenseze, dar şi să li se crească productivitatea. Un studiu InsightExpress realizat în 15 ţări la cererea companiei Cisco arată că şapte din zece specialişti în resurse umane cred că angajaţii aparţinând Generaţiei Y pot îndeplini sarcinile mai rapid dacă li se permite folosirea dispozitivelor mobile şi aplicaţiilor, în loc de desktopuri, laptopuri sau notebookuri. Studiul vorbeşte şi despre apariţia cuvintelor superangajat, însemnând un tânăr capabil să folosească patru dispozitive pentru a-şi exercita meseria, faţă de o medie de două aparate în prezent, dar şi supertaskers, adică persoane capabile să realizeze mai multe activităţi simultan. Interesant este că, deşi un sfert dintre angajaţi au declarat că firma la care sunt angajaţi le permite să lucreze de acasă, cei din Generaţia Y, născuţi între 1980 şi 2000, preferă să fie prezenţi fizic în clădirea companiei.

    Ar fi primul semn că tinerii vor să li se respecte viaţa privată, o atitudine complet opusă faţă de generaţia X, a celor născuţi în perioada 1960-1980, care apreciază mult mai mult să lucreze de oriunde. Un punct comun al celor două generaţii, X şi Y, este acela că preferă programe flexibile, fiind dispuse în schimb să lucreze la ore neobişnuite. Carlos Dominguez, vicepreşedinte al companiei Cisco, spune că cei mai mulţi angajaţi nu salvează vieţi, aşa că închiderea telefonului sau lipsa unui răspuns la un e-mail „nu va duce la sfârşitul lumii“ – „Lucrurile trebuie făcute în proporţii corecte, orice exagerare a numărului de ore lucrate nu va duce la nimic bun. Sfatul meu pentru toţi angajaţii este să gândească. Par mereu ocupaţi să facă lucruri, dar la fel de important este să te opreşti din când în când şi să gândeşti“.

    Psihologul clinician Andreea Enache avertizează că limita între acasă şi birou trebuie stabilită de la bun început în momentul angajării, în funcţie de aspiraţiile fiecăruia: „Există profesii care, prin excelenţă, sunt extrem de solicitante şi presupun o disponibilitate a angajatului mult dincolo de limitele programului de tip 9-18. Este important ca înainte de a lua o decizie de angajare să înţelegem ce se aşteaptă de la noi şi să fim corecţi cu noi înşine referitor la cât de mult suntem dispuşi să ne implicăm“. Ea admite însă că mulţi angajaţi ajung în câţiva ani să obosească şi să se simtă uzaţi, până în momentul când fericirea devine echivalentă cu libertatea de a închide telefonul.

    Până la acel moment însă sistemul funcţionează, generează un plus de responsabilitate şi de productivitate pentru companii, mai puţin în cazurile când se ajunge la burnout, tocmai pentru că dispar vacanţele şi weekendurile şi serile de adevărată deconectare. Angajaţii nu au însă de ales, întrucât cei care nu se adaptează disponibilităţii permanente, indiferent de ziua săptămânii sau de ora din zi, riscă să părăsească repede compania, spune Sergiu Neguţ: „Chiar şi cu riscul de burnout, preferăm să muncim. Presiunea coechipierilor e cea care de fapt impune modelul «muncim mereu». Dacă acesta este modelul impus, devine o chestiune de timp până când cei care nu o fac ajung să fie priviţi cu neîncredere, cu reticenţă, şi urcă un număr de poziţii în lista de aşteptare pentru rolul de viitor fost angajat“.

  • Anghel Iordănescu a fost înaintat în gradul de general-locotenent

    “Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele în retragere a domnului general-maior în retragere Iordănescu Anghel din Ministerul Apărării Naţionale”, se arată în comunicatul postat pe site-ul presidency.ro.

    Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretele de înaintare în grad a peste o sută de reprezentanţi din MApN, MAI, SPP, STS. Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale transmis luni, preţedintele României a semnat vineri decretele privind înaintările în grad.

    Anghel Iordănescu a fost înaintat la gradul de general-maior la 5 septembrie 1994 de către preşedintele de atunci al României, Ion Iliescu.