Blog

  • John Kerry: Raidurile aeriene iraniene contra grupului Stat Islamic vor avea efect pozitiv

    “Este evident că, dacă Iranul atacă grupul Stat Islamic într-o anumită zonă şi dacă aceste acţiuni se limitează la această grupare, efectul final va fi pozitiv”, a declarat Kerry la Bruxelles, conform AFP.

    Avioane militare iraniene au efectuat, în ultimele zile, raiduri contra combatanţilor grupului terorist sunnit Stat Islamic (SI), în estul Irakului, fără a coordona atacurile cu Statele Unite, a anunţat marţi Pentagonul.

  • Bilete cu preţuri între 5 şi 100 de lei la meciul Astra Giurgiu – Dinamo Bucureşti

    Preţurile complete ale biletelor sunt următoarele: 5 lei la peluză, 10 lei la tribuna a doua, 15 lei la tribuna a doua acoperită, 20 de lei la tribuna întâi şi 100 de lei la lojă.

    Partida Astra Giurgiu – Dinamo Bucureşti, din etapa a XVII-a a Ligii I, se va disputa sâmbătă, de la ora 20.30.

  • Departamentul pentru Energie: Preţul gazelor româneşti pentru populaţie nu creşte până la 1 iulie

    “Până la 1 iulie 2015 preţurile gazelor naturale produse în România şi plătite de populaţie nu vor creşte. În ceea ce priveşte preţurile gazelor naturale plătite de populaţie, Guvernul va elabora cu ajutorul ANRE un nou grafic de liberalizare pentru perioada 1 iulie 2015-1 iulie 2021, care va ţine cont de trendul descrescător al evoluţiei preţurilor din regiune ale hidrocarburilor, precum şi de perioada mai lungă de aliniere agreată cu instituţiile financiare internaţionale”, se arată într-un comunicat transmis de Departamentul pentru Energie.

    Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut marţi, la Bucureşti, o întâlnire cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), ai Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Mondiale.

    Discuţiile au vizat continuarea implementării regulilor de guvernanţă corporativă în societăţile de stat din domeniul energetic, nevoia de restructurare şi de continuare a eficientizării în unele companii de stat din energie şi liberalizarea pieţei gazelor naturale.

    Liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii noncasnici se va produce la termenul agreat anterior cu oficialii CE, respectiv 1 ianuarie 2015.

    În comunicat se precizează că, referitor la situaţia CET-urilor, Comisia Europeană este de acord ca regimul acestora să rămână neschimbat faţă de situaţia din prezent, adică pentru gazele naturale consumate cu scopul producerii de energie termică se va aplica acelaşi tarif ca şi pentru consumatorii casnici.

    Departamentul pentru Energie precizează că niciodată nu a existat riscul ca facturile populaţiei pentru energie termică şi gaze naturale să crească de la 1 ianuarie 2015.

    “Valorile preţurilor de referinţă pentru anul 2015 pentru energia termică produsă de CET-uri au fost deja stabilite prin ordinul preşedintelui ANRE din 29 octombrie 2014, publicat în Monitorul Oficial. Conform normelor legale în vigoare, aceste valori de referinţă sunt calculate în funcţie de evoluţiile preţurilor combustibililor din a doua jumătate a anului 2013, prima jumătate a lui 2014 şi sunt corelate cu un coeficient de variaţie în funcţie de inflaţie”, se mai spune în comunicat.

    Ministrul pentru Energie Răzvan Nicolescu şi deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Servicii şi Industrie din Camera Deputaţilor, au avut miercuri, în plenul Camerei, un schimb de replici pe tema preţului gazelor naturale şi al energiei termice.

    Nicolescu i-a spus lui Iancu că nu s-a pus niciodată problema creşterii preţului energiei termice în 2015, la care Iancu i-a replicat spus că este o “intervenţie mincinoasă care sfidează Parlamentul”.

  • Mircea Moloţ avea în biroul de la CJ Hunedoara un document care conţine secrete de stat

    Mircea Moloţ (PNL) este audiat, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie Alba, unde a fost citat să se prezinte în dosarul de corupţie în care, în 7 noiembrie, au fost făcute percheziţii la Consiliul Judeţean Hunedoara, la locuinţa sa din Deva, precum şi la sediile a şapte firme, tot din Deva.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Mircea Moloţ ar fi fost chemat la DNA pentru că ar fi în atenţia anchetatorilor pentru noi fapte, iniţial el fiind suspectat de trafic de influenţă, într-un dosar în care în 3 februarie 2014 a fost începută urmărirea penală in rem.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii au găsit la percheziţiile făcute în biroul lui Moloţ de la CJ Hunedoara un document clasificat ca secret de stat, nivel “secret”. Astfel, procurorii au extins urmărirea penală şi cu privire la săvârşirea infracţiunii de deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, anchetatorii au date că, în perioada 2010-2014, Mircea Moloţ a participat la luarea deciziilor privind aprobarea capitolului bugetar al CJ Hunedoara privind reclama şi publicitatea, a dispus plăţi privind aceste servicii şi a semnat contracte de servicii de publicitate prin care firma administrată de fiica sa, Alexandra Moloţ, ar fi obţinut peste 990.00 de lei.

    În documentele anchetatorilor se mai arată că administratorul SC Fabimar Prestcom l-ar fi ajutat pe Mircea Moloţ să ascundă conflictul de interese în care se afla prin prestarea de servicii de publicitate în favoarea CJ Hunedoara de către SC Capital News Media SRL şi SC Alexandra Tour SRL, ambele administrate de fiica lui Moloţ. Potrivit procurorilor, SC Fabimar Prestcom era doar un intermediar al celor două firme.

    Procurorii DNA Alba, în baza probelor şi a documentelor de la dosar, au stabilit că poate fi pusă în mişcare acţiunea penală în cazul lui Mircea Moloţ, pentru trafic de influenţă, luare de mită, instigare la spălare de bani, conflict de interese, deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat şi fapta persoane care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Vicepreşedintele CJ Hunedoara Tiberiu Ioan Balint este suspectat de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare de bani, iar Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva la data faptelor, de abuz în serviciu.

    Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, este acuzat de dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la spălare de bani, iar Mariana Frăţilescu, administrator al SC Fabimar Prestcom SRL, de complicitate la conflict de interese.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, la sfârşitul anului 2011, Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva, societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%), alături de consiliile locale din judeţ, la solicitarea lui Ioan Mircea Moloţ, a avantajat SC Viva Construct SRL Deva în cadrul procedurii de atribuire a contractului “Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate în Deva şi Hunedoara prin aerarea artificială a apei uzate deversate în râurile Mureş şi Cerna prin canalele deversate de la staţiile de epurare a apei uzate” şi a permis începerea lucrărilor înaintea finalizării procedurii de achiziţie.

    Anunţul pentru licitaţia de atribuire a lucrărilor aferente contractului a fost publicat de SC Apa Prod SA pe SEAP în 16 septembrie 2011, iar în 21 noiembrie 2011, SC Viva Construct a început lucrările de execuţie, deşi atunci nu era atribuit contractul. Societatea a încasat pentru acest contract, până la sfârşitul anului 2011, suma de 1.481.669 de euro, se arată în documentele citate.

    În schimbul sprijinului primit de la preşedintele CJ Hunedoara, Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, a cedat execuţia unei părţi din lucrările din acest contract, fără a exista un contract de subantrepriză, către SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, societate controlată direct, în calitate de asociat şi administrator, de către ginerele lui Mircea Ioan Moloţ, Venter Roberto Patrik, potrivit sursei citate.

    Ulterior, în perioada iunie 2012-martie 2013, Mircea Ioan Moloţ i-ar fi solicitat lui Victor Arion să avantajeze şi SC Euro Cons Expert SRL, societate controlată tot de Vasile Axinte, în cadrul procedurii de atribuire a lotului nr. 2 “Reconstrucţia staţiilor de epurare Deva şi Hunedoara – construcţia platformelor de depozitare a nămolului provenit de la Staţiile de epurare din aglomerările Deva şi Hunedoara”, din contractul de lucrări aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”, contract finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

    Victor Arion ar fi participat direct la conceperea ofertei depuse pentru acest contract de către SC Euro Cons Expert SRL, în condiţiile în care activitatea membrilor Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) cu finanţare europeană era avizată de acesta, iar datele privind organizarea procedurii de achiziţie îi erau disponibile în calitate de director general al SC Apa Prod SA, beneficiarul procedurii de achiziţie, se mai arată în documentele citate.

    În martie 2013, contractul de lucrări a fost atribuit SC Euro Cons Expert SRL, valoarea acestuia fiind de 3.756.744 de lei.

    În schimbul sprijinului primit de la Mircea Ioan Moloţ pentru încheierea acestui contract, SC Viva Construct SRL a asfaltat strada din satul Mărtineşti, unde preşedintele CJ Hunedoara deţine un imobil, în condiţiile în care firma nu avea proiect tehnic sau autorizaţii de construire, iar contravaloarea lucrărilor fusese stabilită în sarcina executantului, conform aceloraşi documente.

    Mircea Ioan Moloţ este preşedintele PNL Hunedoara şi vicepreşedintele Biroului Politic Naţional al PNL. El este preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara din 2004, fiind la al treilea mandat consecutiv. Anterior, între 2000 şi 2004, Mircea Moloţ a fost viceprimar al Devei.

  • Un accident s-a produs la o centrală nucleară din Ucraina, fără a prezenta vreo ameninţare

    “Nu există nici o ameninţare. Incidentul s-a produs la cel de-al treilea reactor al centralei nucleare din Zaporijia, la sistemul electric. Nu are nici o legătură cu reactorul. Este vorba despre un scurtcircuit”, a informat ministrul ucrainean al Energiei, Volodimir Demcişin.

    Scurtcircuitul s-a produs vineri, provocând întreruperea electricităţii în regiunea învecinată.

    “Nu există emisii (radioactive) şi nici probleme cu reactorul. Incidentul nu este în nici un fel asociat cu reactorul. Toate eforturile sunt concentrate pe repararea sistemului”, a precizat Demcişin, anunţând că centrala va reveni la o funcţionare deplină vineri.

    Un comunicat publicat pe site-ul centralei a indicat anterior că reactorul numărul 3 a fost deconectat de la reţea până pe 5 decembrie şi că nivelul radiaţiilor din jurul centralei este “neschimbat”.

    Centralele nucleare reprezintă 44 la sută din producţia energetică a Ucrainei, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA).

  • Bill Cosby, dat în judecată şi acuzat că a violat o minoră în vârstă de 15 ani

    În acea plângere depusă marţi la tribunal, Judy Huth afirmă că ea şi o bună prietenă l-au întâlnit pe actor în 1974 pe platourile de filmare ale unui lungmetraj, în San Marino, în apropiere de Los Angeles.

    Ea şi prietena ei, care avea pe atunci vârsta de 16 ani, au stat de vorbă cu Bill Cosby, care le-a invitat în clubul lui de tenis în sâmbăta următoare, potrivit plângerii depuse în instanţă.

    Atunci când au ajuns la club, actorul le-a condus într-o casă unde le-a servit alcool, înainte de a le duce într-o altă reşedinţă, care s-a dovedit a fi celebrul Playboy Mansion, se afirmă în acelaşi document.

    Acolo, într-una dintre camerele conacului, reclamanta spune că actorul a molestat-o sexual, încercând să o atingă cu o mână într-o zonă intimă şi obligând-o apoi să îl masturbeze, fără consimţământul ei.

    Reclamanta spune că a suferit “traume psihologice şi atacuri de panică” toată viaţa, dar a descoperit abia recent că acestea erau “cauzate de agresiunea sexuală” comisă de Bill Cosby.

    Judy Huth îl acuză pe actor de “violenţă sexuală, intenţia de a-i induce stres emoţional”. Ea a solicitat justiţiei să îi acorde daune financiare a căror valoare nu a fost dată publicităţii.

    Bill Cosby, cunoscut în special pentru sitcomul de succes “Cosby Show”, difuzat în anii ’80 şi ’90, a fost deja acuzat de agresiune sexuală de cel puţin 17 femei, dar nu fusese până acum obiectul unor noi cercetări în justiţie.

    Avocatul actorului, Martin Singer, nu a dat nicio declaraţie publică marţi, dar a repetat de la începutul acestui scandal că Bill Cosby nu are nimic să îşi reproşeze.

    Luni, Bill Cosby şi-a anunţat demisia din consiliul de administraţie al Universităţii Temple din Philadelphia, în care actorul se afla de peste 32 de ani.

    Toate plângerile depuse împotriva sa, dintre care cele mai vechi datează din anii ’60, relatează un scenariu similar, în care actorul de culoare le-ar fi drogat sau făcut pe acele femei tinere să bea alcool înainte de a le agresa sexual şi de a le transporta apoi la casele lor cu taxiul.

    Actorul american nu a fost inculpat în 2005, după o plângere în nume colectiv depusă de 15 femei, dintre care 13 au preferat să îşi păstreze anonimatul. Un acord civil a fost încheiat în 2006 cu una dintre reclamante.

    Anulările spectacolelor sale în Statele Unite ale Americii şi presiunile exercitate pentru anularea celorlalte show-uri de comedie rămase pe agenda actorului s-au multiplicat până în Canada. Postul NBC, care difuza “Cosby Show”, a stopat pregătirile pentru un show în dezvoltare, care ar fi trebuit să relanseze cariera din televiziune a vedetei, în prezent aproape compromisă.

    Luni, cântăreaţa Jill Scott i-a luat apărarea lui Bill Cosby pe Twitter, afirmând că îl respectă şi că acesta “a făcut pentru imaginea persoanelor de culoare mai mult decât oricine altcineva”.

    La rândul său, actorul de culoare Chris Rock, contactat de revista Vulture, a vorbit despre acest scandal în care este implicat Bill Cosby, care a fost multă vreme un model pentru comunitatea afro-americană şi un “tată ideal” pentru America: “Am crescut cu Cosby. Îl ador pe Cosby şi sper că aceste lucruri nu sunt adevărate. Este un an ciudat pentru comedie. L-am pierdut pe Robin (Williams), am pierdut-o pe Joan (Rivers) şi l-am pierdut oarecum şi pe Cosby”.

    Bill Cosby, celebru pentru rolul unui simpatic tată de familie, de culoare, în sitcomul “The Cosby Show”, difuzat de postul NBC din 1984 până în 1992, se află în atenţia presei americane de când un alt actor, Hannibal Buress, a spus că starul american este “un violator”, în timpul unui spectacol, în octombrie, în Philadelphia, oraşul natal al lui Cosby.

  • Povestea lui Lakshmi Mittal, CEO-ul celui mai mare producător de oţel din lume

    Mittal a absolvit Colegiul St. Xavier din Calcutta şi a început să lucreze alături de tatăl său în industria oţelului. Din cauza condiţiilor grele impuse de guvernul indian, la vârsta de 26 de ani a deschis prima fabrică de oţel peste hotare, în Indonezia.

    De-a lungul carierei sale, Lakshmi Mittal a fost în centrul a numeroase controverse. A fost acuzat de către mai multe organizaţii că impune condiţii de muncă similare sclaviei. Scandalul a escaladat în decembrie 2004, atunci când 23 de oameni au murit într-o mină din Kazahstan din cauza echipamentelor învechite de detectare a gazelor. În 2002, a fost implicat într-o dispută referitoare la privatizarea combinatului siderurgic de la Galaţi.

    Premierul britanic Tony Blair a trimis autorităţilor române o scrisoare prin care încuraja achiziţia combinatului de către firma controlată de Mittal, sugerând că acest proces ar ”creşte„ şansele României de aderare la Uniunea Europeană. Deşi mai multe instituţii au criticat evenimentul, Mittal a intrat în posesia pachetului majoritar.

    În anul 2007, Mittal a cumpărat 20% din acţiunile clubului englez de fotbal Queens Park Rangers, devenind coproprietar alături de Flavio Briatore şi Bernie Ecclestone. În urma investiţiei, cumnatul lui Mittal, Amit Bhatia, a devenit membru al consiliului de administraţie.

    Mittal este un cunoscut filantrop, el investind sume mari de bani în sport, cercetare sau medicină. După Jocurile Olimpice de vară din anul 2000 şi cele din anul 2004, unde India a câştigat doar trei medalii, omul de afaceri a decis deschiderea unui ”Fond al Campionilor„ în care a depus 9 milioane de dolari, destinate susţinerii celor mai buni 10 atleţi din India. În 2008, Mittal a donat 15 milioane de lire sterline spitalului Great Ormond Street din Londra pentru a ajuta la dezvoltarea unui centru pentru copii.

    În anul 2004, Mittal a cumpărat de la Bernie Ecclestone, un apropiat al său, o vilă situată lângă Kensington Palace Gardens, în Londra, pentru 128 de milioane de dolari. La acea vreme, proprietatea era cea mai scumpă casă din lume. Vila a fost decorată cu marmură provenind de la cariera care a aprovizionat şi celebrul Taj Mahal, atrăgând omului de afaceri supranumele de ”Taj Mittal„. El mai deţine, printre altele, o proprietate pe Aurangzeb Road din New Delhi, cea mai exclusivistă stradă din oraş şi din India.

    În 2013, Mittal avea o avere estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2012, aceeaşi revistă l-a trecut pe lista celor mai puternici oameni din lume. Omul de afaceri este căsătorit şi are doi copii.

  • Nou conflict între Ungaria şi SUA, după numirea unui ambasador american la Budapesta

    Însărcinatul cu afaceri american la Budapesta, Andre Goodfriend, a fost convocat de Guvernul ungar pentru explicaţii, a informat Ministerul ungar al Afacerilor Externe într-un comunicat.

    Senatorul John McCain, un membru al opoziţiei republicane cunoscut pentru francheţe, a criticat aspru marţi în Senat nominalizarea producătoarei de televiziune Colleen Bradley Bell pentru postul de ambasador al Statelor Unite la Budapesta, apreciind că aceasta nu va putea reprezenta o contrapondere la premierul ungar Viktor Orban.

    “Iată o ţară pe punctul de a-şi abandona suveranitatea în faţa unui dictator neofascist care este în cârdăşie cu (preşedintele rus) Vladimir Putin, iar noi o trimitem pe producătoarea (filmului) «Dragoste şi putere» ca ambasador”, a denunţat McCain.

    El a continuat, reluând principalele reproşuri pe care i le aduce lui Orban o parte a comunităţii internaţionale, în special centralizarea puterii, controlul asupra justiţiei, precum şi atacurile asupra unor organizaţii neguvernamentale care beneficiază de finanţare străină.

    Ministerul ungar al Afacerilor Externe a respins miercuri aceste acuzaţii, calificându-le drept “nefondate”, şi a denunţat afirmaţiile lui McCain ca fiind “inacceptabile”.

    “Guvernul ungar consideră acest lucru inacceptabil şi respinge cu fermitate comentariile senatorului John McCain referitoare la premierul ungar şi la relaţiile dintre Ungaria şi Rusia”, a declarat secretarul de stat Levente Magyar, într-un comunicat.

    În timpul votului pentru confirmarea lui Bell, marţi, Senatul a aprobat într-un final nominalizarea sa în funcţia de ambasador la Budapesta, cu 52 de voturi pentru şi 42 împotrivă. Postul de ambasador al SUA la Budapesta este vacant din iulie 2013.

    Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat în ultimele luni. Diplomaţia americană a deplâns o “evoluţie negativă” a Ungariei, o ţară membră a NATO, şi a declarat indezirabili în SUA şase oficiali ungari suspectaţi de corupţie, printre care şi şefa Fiscului.

    Preşedintele Barack Obama a nominalizat-o în noiembrie 2013 pe Colleen Bradley Bell, o producătoare de televiziune de la Los Angeles, pentru funcţia de ambasador al Statelor Unite în Ungaria. Bell lucrează din 2010 ca producătoare pentru Bell-Phillip Television Productions Inc.

    Anterior, ea a fost directoare pentru proiecte speciale şi producător asociat şi supervizor de scenarii la televiziunea Bell-Phillip. Ea a fost mandatar general al Consiliului de Administraţie al Centrului pentru Arta Spectacolului John F. Kennedy în perioada 2012-2013, membră a Comitetului Consultativ al Centrului în perioada 2010-2012 şi a fost desemnată preşedinta Comitetului în 2011.

    Colleen Bradley Bell, o susţinătoare a mediului, afacerilor sociale şi artelor, a fost nominalizată în septembrie, de cotidianul The New York Times, drept unul dintre principalii colectori de fonduri ai campaniei în vederea realegerii preşedintelui american. Ea a participat la Convenţia naţională a democraţilor din 2012 şi a fost membră a Comisiei naţionale de finanţare a campaniei lui Obama.

  • CONFERINŢA “Mediafax Health”: Sofianos (Grup SofMedica) – Dacă nu luăm măsuri pentru bolile cronice, vom asista la o explozie

    Sofianos a spus, în conferinaţa “Mediafax Health”, după prezentarea Studiului Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR), că bolile cronice reprezintă un real pericol şi toate statele ar trebui să gândească măsuri.

    El a precizat că sume din ce în ce mai mari se cheltuiesc pentru sănătate, iar efectul este că din ce în ce mai puţină lume este mulţumită. “Asta înseamnă că bolile cronice sunt într-o explozie. (…) E un iceberg care devine din ce în ce mai mare şi, dacă nu ne gândim toţi, dacă nu avem imaginea de ansamblu şi nu stăm împreună pentru a vedea cum putem combate această imagine, să luăm măsuri toţi, împreună, generaţia noastră şi generaţiile care sunt alături de noi ne vom confrunta cu această bombă care va exploda şi va fi prea târziu. Noi suntem aici, suntem deschişi şi dacă putem din când în când să vorbim şi să gândim ca într-o familie, cred că rezultatele pot fi la fel de bune precum cele din dializă”, a arătat Sofianos.

    CEO-ul de la Grup SofMedica a mai spus că în lume se vorbeşte, din ce în ce mai des, despre sustenabilitate, iar după criza din 2007 s-a înţeles că degeaba se construieşte ceva care nu este sustenabil. “Sustenabil, pentru noi, înseamnă că toţi factorii implicaţi trebuie să adauge valoare. Noi vrem să fim adăugători de valoare, creatori de valoare pentru pacienţi, pentru că ei au dreptul de a alege în ce spital sau centru intră, pentru comunitatea medicală şi pentru sistem şi, în ultimul rând, pentru companie. Ca să meargă această piramidă şi ca să poată fi aceste rezultate, trebuie să fie sinergie. S-a demonstrat că atunci când parteneri din sectorul privat îşi fac treaba, şi Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională îşi fac treaba. Sunt organisme internaţionale, cum ar fi Banca Mondială, care prezintă sistemul dializei din România ca o poveste de succes”, a spus Georgios Sofianos.

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a declarat, la acelaşi eveniment, că la sfârşit de an nu există niciun fel de problemă privind finanţarea programelor naţionale, el precizând că programul de dializă este cel mai bine controlat şi nu au fost niciodată probleme, nici măcar atunci când au fost inundaţii sau alte calamităţi naturale.

    Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi, prezentat miercuri în conferinţa “Mediafax Health”, a fost demarat în 2013 şi realizat de Societatea Română de Nefrologie, în parteneriat cu Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

    PREDATORR este primul studiu care permite aprecierea cu acurateţe a prevalenţei bolii cronice de rinichi în România, fiind finanţat de Grupul SofMedica, prin compania International Healthcare Systems (IHS) – Centre de Nefrologie şi Dializă.

  • Parlamentul turc adoptă o lege care consolidează controlul regimului asupra justiţiei

    Criticată de societatea civilă şi opoziţie, noua legislaţie urmăreşte reorganizarea celor mai înalte instanţe judiciare precum Consiliul de Stat şi Curtea de Casaţie pentru a numi noi judecători.

    Astfel, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la putere din 2002, va putea să facă presiuni asupra justiţiei şi va reduce de fapt independenţa justiţiei, apreciază criticii regimului.

    Noua lege le permite, de asemenea, magistraţilor să ordone percheziţii pe baza unei simple suspiciuni.

    Puterea se apără afirmând că vrea să “epureze” aparatul judiciar de presupuşi membri ai unei confrerii religioase conduse de clericul Fethullah Gülen, care trăieşte în Statele Unite şi pe care Guvernul îl acuză că a complotat pentru a provoca îndepărtarea sa de la putere.

    Această lege este ultima dintr-o serie de reforme legislative controversate adoptate de Parlament de la începutul anului după anchete de corupţie inedite care au vizat regimul şi pe premierul de atunci, Recep Tayyip Erdogan, ales preşedinte în august în pofida unei crize politice şi a caracterului său autoritar.

    Puterea acuză mişcarea Gülen că a influenţat aceste anchete, abandonate în prezent, şi a recurs deja la epurări masive în magistratură şi poliţie.

    Un alt proiect de lege, la fel de controversat, va fi dezbătut săptămâna viitoare în comisia parlamentară. Acesta prevede conferirea unor competenţe extinse poliţiei după revoltele prokurde din octombrie, soldate cu aproximativ 40 de morţi.

    De exemplu, se prevede că forţele de poliţie pot recurge la percheziţii ample şi reţineri doar pe baza unor simple suspiciuni, potrivit textului care urmează să fie votat fără probleme în ianuarie, AKP dispunând de o majoritate parlamentară confortabilă.

    Minoritatea kurdă a protestat vehement în stradă faţă de refuzul puterii turce de a ajuta combatanţii kurzi să se apere împotriva extremiştilor din cadrul grupării Stat Islamic (SI) la Kobane, oraş sirian situat la graniţa cu Turcia.

    Potrivit opoziţiei, această lege reduce la tăcere orice contestare a regimului, care s-a confruntat în iunie 2013 cu o mişcare de protest inedită.