Blog

  • Scăderea preţului petrolului, un ajutor neaşteptat pentru economiile ţărilor din sudul Europei

    Un preţ al petrolului cuprins între 80-90 de dolari pe baril ar putea contribui cu 1 punct procentual la creşterea economiei Spaniei, a patra ca mărime în Europa, potrivit guvernului de la Madrid.

    În Italia, aflată pentru al patrulea an în recesiune, un declin de 10 dolari al cotaţiei petrolului poate avea o contribuţie de 0,3 puncte procentuale la PIB, estimează BNP Paribas.

    “Nu există nicio îndoială că preţurile mai mici ale petrolului vor acţiona ca un stimul la creşterea din regiune”, a declarat Frederik Ducrozet, economist la Credit Agricole în Paris. El a arătat că beneficiarii vor fi în mod clar Grecia, Spania, Portugalia şi Italia.

    Statele din sudul Europei, marcate de datorii şi şomaj record, pot profita acum de costul mai scăzut al energiei şi de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei.

    Reducerea cererii la nivel mondial, cuplată cu cea mai ridicată producţie de petrol în SUA din ultimii peste 30 de ani au provocat prăbuşirea cu peste 40% a preţului petrolului Brent, de la un maxim de 115 dolari pe baril atins în luna iunie.

    Preşedintele Bundesbank, banca centrală a Germaniei, Jens Weidmann, care s-a opus extinderii achiziţiilor de obligaţiuni de către Banca Centrală Europeană (BCE), a numit declinul preţurilor petrolului drept “un mini pachet de stimulente”.

    OPEC, responsabilă pentru 40% din oferta mondială de petrol, a respins săptămâna trecută apelurile pentru reducerea nivelului de producţie al organizaţiei, de 30 de milioane de barili de petrol pe zi.

    Petrolul Brent, de referinţă la bursa londoneză, cu livrare în ianuarie, a coborât luni la 67,53 dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Între timp cotaţia şi-a revenit uşor, atingând miercuri ,71,46 dolari pe baril.

    Economiile ţărilor din sudul Europei sunt ajutate şi de scăderea euro. În acest an, euro s-a depreciat cu 9,5% faţă de dolar. Moneda europeană a coborât miercuri la cel mai jos nivel din august 2012 până în prezent faţă de dolar, înaintea şedinţei lunare a Băncii Centrale Europene (BCE) care va avea loc joi.

    Dolarul american s-a apreciat cu 0,4% faţă de euro, la 1,2323 de unităţi pe euro, aceasta fiind cea mai bună evoluţie a monedei americane faţă de euro din august 2012.

    Potrivit guvernului de la Madrid, scăderea preţului petrolului şi declinul euro ar putea ajuta Spania să depăşească ţinta unei creşteri economice de 2% în 2015. Estimările anterioare ale autorităţilor spaniole se bazau pe un preţ al petrolului de 104 dolari pe baril şi un curs al euro de 1,3 dolari pe unitate.

    În Portugalia, bugetul guvernamental a fost calculat la un preţ mai mare al petrolului, iar declinul acestuia va avea întotdeauna un efect pozitiv, a spus Manuel Rodrigues, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

    În Grecia, preţul mic al petrolului va duce la modificarea calculelor bugetare.

    “Vor avea loc modificări radicale ale bugetelor în toate ţările. Preţul mic al petrolului se va menţine anul viitor”, a spus ministrul elen al Energiei, Yiannis Maniatis.

    Un efect negativ al declinului preţului petrolului ar putea fi descurajarea investiţiilor în petrol şi gaze. În momentul în care Grecia a aprobat legislaţia referitoare la explorările de hidrocarburi, în urmă cu trei ani şi jumătate, preţul petrolului Brent era de 117 dolari pe baril.

    Într-o perioadă de trei-patru trimestre, un declin al cotaţiei petrolului de 10 dolari pe baril poate avea o contribuţie de 0,4 puncte procentuale la creşterea economică a zonei euro, potrivit estimărilor BNP Paribas.

    Există însă riscul deflaţiei, care poate avea impact asupra consumului, avertizează Marco Brancolini, analist la Royal Bank of Scotland Group.

  • Snowden, Tea Party, internet şi gorile: 15 documentare rămase în cursă pentru Oscar 2015 – VIDEO

    Aceste 15 filme au fost reţinute dintr-un total de 134 de propuneri, iar dintre ele vor fi alese cele cinci finaliste din care se va alege documentarul câştigător.

    Printre titlurile selecţionate, “Virunga”, un film despre parcul naţional omonim din Republica Democrată Congo, unde trăiesc ultimele gorile de munte din lume, este coprodus de Leonardo DiCaprio şi difuzat pe platforma Netflix.

    Se află de asemenea în cursă “The Case against 8”, un film despre lupta dintre partizanii şi opozanţii căsătoriilor gay din California, “Citizen Koach”, un film despre fraţii Koch, miliardari americani de extrema dreaptă, şi influenţa miliardarilor în finanţarea campaniilor politice din Statele Unite şi mişcarea Tea Party.

    Două filme analizează teme precum libertatea şi internetul: “CitizenFour”, de Laura Poitras, despre dezvăluirile făcute de Edward Snowden privind programul de supraveghere online implementat de guvernul american, şi “The Internet’s Own Boy”, despre activistul online Aaron Swartz, care s-a sinucis în 2013, la vârsta de 26 de ani.

    “The Kill Team” prezintă un soldat din Afganistan care a încercat să îşi avertizeze superiorii în legătură cu atrocităţile comise de anumiţi soldaţi, înainte de a fi prins el însuşi într-un cerc vicios de violenţe.

    Cele 15 filme rămase în cursă pentru câştigarea Oscarului pentru cel mai bun documentar sunt: “Art and Craft” (Purple Parrot Films), “The Case against 8” (Day in Court), “Citizen Koch” (Elsewhere Films), “CitizenFour” (Praxis Films), “Finding Vivian Maier” (Ravine Pictures), “The Internet’s Own Boy” (Luminant Media), “Jodorowsky’s Dune” (City Film), “Keep On Keepin’ On” (Absolute Clay Productions), “The Kill Team” (f/8 filmworks), “Last Days in Vietnam” (Moxie Firecracker Films), “Life Itself” (Kartemquin Films and Film Rites), “The Overnighters” (Mile End Films West), “The Salt of the Earth” (Decia Films), “Tales of the Grim Sleeper” (Lafayette Film) şi “Virunga” (Grain Media).

    În 2014, Oscarul pentru cel mai bun documentar a fost atribuit peliculei “Twenty feet from stardom”, un documentar despre soliştii din corurile de backing vocals aflaţi în spatele unor cântăreţi celebri.

    Nominalizările pentru premiile Oscar vor fi anunţate pe 15 ianuarie 2015. Cea de-a 87-a gală de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 22 februarie la Los Angeles.

  • Un tânăr antreprenor din online speră să dea lovitura cu un ERP ieftin

    PLANUL MEU ESTE SĂ VIRTUALIZEZ OFFLINE-UL“, REZUMĂ ALEXANDRU CÎRCEI, PROPRIETARUL COPIMAJ GRUP, O MICĂ AFACERE DE FAMILIE PRIN CARE TÂNĂRUL A ÎNCERCAT PÂNĂ ACUM MAI MULTE PROIECTE ANTREPRENORIALE.

    La sfârşitul anilor 2000, după terminarea facultăţii, a început să se implice în firma fondată de tatăl său, cu gândul de a o dezvolta. Primul pas a fost să facă un magazin online, pe care l-a numit lifemag.ro şi la care a muncit aproape un an, timp în care alte branduri de shopping online câştigau piaţa.

    Alex Cîrcei, care repara calculatoare şi vindea componente încă de la terminarea liceului, îşi stabilise deja o clientelă în zona unde locuia (cartierul bucureştean Rahova) şi se poziţionase diferit de concurenţii săi prin faptul că livra comenzile în aceeaşi zi. Lifemag.ro a câştigat două premii la gala premiilor e-commerce din 2009 şi vizibilitatea i-a adus proiecte noi – ”Am luat multe proiecte noi, deoarece m-am urcat pe scenă la gală şi am mulţumit Copimaj pentru construcţia site-ului„.

    A început astfel să facă magazine online, dar în aceeaşi perioadă a decis că trebuie să îşi dezvolte şi produse proprii – primul astfel de proiect a fost platforma de comerţ online Live2C, o soluţie de dezvoltare pentru magazine online, prima platformă e-commerce SaaS de pe piaţa din România. A făcut magazine online pentru Cristallini, pentru Băcănia Veche, pentru Tudor Tailor, dar, la sfârşitul anului 2010, a trecut la următorul proiect şi a început să dezvolte Storebeez, o comunitate online pentru zona de e-commerce.

    În 2011, după ce aplicase cu Storebeez la mai multe incubatoare de afaceri, a fost acceptat de Oxygen Accelerator din Birmingham. Înainte de a pleca pentru cele trei luni în UK, Cîrcei a vândut lifemag.ro (lui debo.ro) şi Live2C (lui Asesoft).

    A STAT TREI LUNI ÎN BIRMINGHAM, DAR SPUNE CĂ A CRESCUT ACOLO CA ANTREPRENOR DE PARCĂ AR FI STAT TREI ANI: ”Dincolo de lucrurile învăţate ca antreprenor şi ca dezvoltator de soft, am realizat când m-am întors de acolo trei chestiuni: că 90% din comerţ este offline, că online-ul oferă încă posibilităţi nelimitate şi că offline-ul se inspiră din online, cu care mi-am dat seama că se poate face business la scară mare„. De fapt, Cîrcei s-a întors acasă şi a luat câteva decizii importante: să lucreze full time la Copimaj, să nu mai implice resurse din Copimaj în alte proiecte ale sale şi să se focuseze pe magazine fashion şi de bijuterii.

    Primul nou proiect pe care l-a început după aceste decizii şi care are legătură cu îmbunătăţirea serviciului pe care îl vinde prin Copimaj este Lupsale, un serviciu de e-mail marketing al cărui scop este ca, la primirea newsletterului, clientul să poată cumpăra direct produsele despre care se vorbeşte. A lansat Lupsale la Techcrunch Disrupt 2013 în San Francisco şi tot acolo a deschis şi un birou unde este şi acum sediul companiei. Prima vizită în Silicon Valley i-a adus lui Cîrcei alte răspunsuri, la alte întrebări: ”În Sillicon Valley mi-am dat seama că acolo totul e foarte tehnic şi că pe ei îi interesează doar răspunsuri la întrebările: ce produs ai? La ce foloseşte? Câţi bani poate aduce? Când poate fi gata? Orice altceva te priveşte. Oamenii din Silicon Valley nu au nevoie de lideri sau de oameni cu păreri, ci de proiecte cu mare potenţial„. Aşa că s-a întors dezamăgit, dar realist şi convins că principalul său skill este pe vânzări, aşa că a decis să şi-l folosească.

    La biroul său din Dorobanţi îl aştepta însă altceva. La Rosa, de al cărei magazin online se ocupase de la început, avea nevoie de un ERP. ”Nu am găsit nimic în bugetul pe care mi l-au dat, între 30 şi 50.000 de euro. Aşa că am început noi să lucrăm la un ERP„, povesteşte Cîrcei, care a lansat Copimaj ERP la IMWorld 2014 şi l-a implementat ulterior şi celorlalte companii client, precum Cristallini, Bebetex sau Silver Décor.

    Cîrcei îşi descrie produsul firesc, considerând că acesta este următorul pas în dezvoltarea retailului: ”Produsul acesta conectează online cu offline. Unim într-o platformă online toate comenzile şi fluidizăm procesul„. ERP-ul dezvoltat de Copimaj are 5 module, care pot fi implementate separat, şi costă până în 20.000 de euro (preţul mediu pentru implementarea unui ERP variază în funcţie de mărimea firmei, de specificul de activitate, de gradul de dispersare geografică sau de infrastructura tehnologică şi este, în medie, de ordinul sutelor de mii de euro).

  • Nuclearelectrica a oprit un reactor de la Cernavodă din cauza unor probleme

    “S-a decis, în mod conservativ, desincronizarea turbogeneratorului de la sistemul energetic naţional, cu menţinerea reactorului la putere. Toate sistemele au acţionat conform proiectului, fără a afecta securitatea nucleară a reactorului, a personalului de exploatare, a populaţiei şi a mediului înconjurator”, se arată într-un comunicat al companiei.

    După efectuarea lucrărilor, Unitatea 1 va fi reconectată la sistem.

    Centrala de la Cernavodă funcţionează cu două reactoare, care acoperă aproape 20% din consumul de energie la nivel naţional.

    Nuclearelectrica este controlată de stat, care deţine 81,27% din acţiuni, în timp ce restul acţiunilor sunt în portofoliile altor investitori.

  • Comisia pentru Codul electoral va elabora până în iunie 2015 propunerile pentru legile electorale

    Parlamentul a adoptat o hotărâre în acest sens.

    Comisia de Cod electoral are în componenţă 15 parlamentari şi este condusă de preşedintele Camerei Valeriu Zgonea.

    Membrii comisiei sunt: Luminiţa Adam, Mihai Voicu , Alin Tişe, Marton Arpad, Varujan Pambuccian, Viorel Chiriac, Doina Federovici, Victor Paul Dobre, Puiu Haşotti, Mihai Neagu, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Eugen Nicolicea, Gabriel Vlase.

    Membrii Comisiei de elaborare a legilor electorale au stabilit, pe 26 noiembrie, prin consens, să discute cu prioritate capitolul legat de votul cetăţenilor români din diasporă la alegerile prezidenţiale, a declarat preşedintele acestui for, Valeriu Zgonea. ”Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ţinta fiind votul pentru alegerile prezidenţiale”, a precizat Zgonea, care a arătat că în cadrul lucrărilor comisiei se vor discutat toate cele trei legi privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.

    Totodată, Zgonea a precizat, atunci, că susţine ideea ca la discuţiile din comisia de cod electoral să se modifice şi Legea alegerilor parlamentare, în sensul reducerii la 300 a numărului de parlamentari, el menţionând că, dacă va exista consens, se va discuta şi despre revenirea la votul pe liste.

  • Toxicitatea din fabricile de semiconductori ale Samsung afectează şi copiii muncitorilor

    În ultimii ani, Samsung Corporation s-a confruntat cu numeroase acuzaţii în legătură cu sănătatea unora dintre muncitorii săi din Coreea de Sud. Familiile acestora şi activiştii din domeniul muncii denunţă condiţiile de muncă de la fabricile de dispozitive semiconductoare ale companiei care au condus la o creştere a numărului de cazuri de leucemie şi alte cancere în rândul muncitorilor.

    The Huffington Post Korea şi partenerul său media, The Hankyoreh, au relatat că o expunere pe termen lung la substanţe chimice toxice afectează nu numai muncitorii, ci şi copiii acestora din cauza efectelor toxicităţii asupra funcţiei reproductive.

    Problema contaminării copiilor este de multe ori ascunsă deoarece părinţii se simt responsabili de acest lucru. Mai mult, este dificil pentru cei care de cele mai multe ori nici nu se gândesc să învinuiască fabrica pentru propria boală să facă o legătură între îmbolnăvirea copiilor lor şi locul de muncă.

    Samsung Electronics şi SK Hynix neagă legătura între condiţiile de muncă în fabricile de dispozitive semiconductoare şi impactul toxicităţii asupra funcţiei de reproducere.

    The Hankyoreh prezintă cazul unei familii al cărei băiat, Gunoo, acum în vârstă de 15 ani, se luptă cu diareea de când s-a născut, iar complicaţiile ulterioare nu sunt cunoscute. Gunoo a prezentat probleme încă de la naştere şi a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale în primele luni de viaţă.

    Hee-eun, mama lui Gunoo, este convinsă că ea este cea care i-a cauzat aceste probleme fiului ei. Ea a lucrat în fabrica Samsung Electronics din Onyang din 1991 şi până în 1998. Cincispreze muncitori trăiau într-un dormitor de 83 de metri pătraţi şi lucrau 12 ore pe zi, în două ture. Începând din 1993, programul a devenit mai permisiv, iar Hee-eun a început să se întâlnească cu viitorul ei soţ. Ea a rămas însărcinată cu Gunoo cu o săptămână înainte de a pleca de la Samsung Electronics.

    “Compania îmi făcea tot felul de cadouri de sărbători. Cum ar fi o maşină de spălat vase sau un cuptor cu microunde. Când am primit aceste obiecte, am simţit că lucrez pentru o companie bună deşi eram extenuată. Colegii mei de muncă aveau în jur de 25 de ani aşa că nu se punea problema copiilor; problemele de sănătatea şi menstruaţia neregulată erau considerate ceva obişnuit”, povesteşte ea.

    După doi ani, percepţia ei s-a schimbat. După ce s-a întâlnit cu foste colege de muncă ce deveniseră mame, ele au discutat despre moartea sau bolile cu care se confruntau alţi muncitori, despre infertilitate şi avorturi.

    În prezent, Hee-eun suferă de cancer de tiroidă, artrită reumatoidă, meningită şi cancer epitelial, pentru care urmează tratament periodic. “Vreau să dorm măcar o noapte fără dureri”, îşi exprimă Hee-eun cea mai ferventă dorinţă.

    Femeia în vârstă de 42 de ani, care a suferit un avort spontan când era însărcinată în 26 de săptămâni în 2007, a decis să nu mai aibă alţi copii.

  • Consiliul Fiscal: De ce este „ILEGALĂ” a treia rectificare bugetară din 2014 a lui Victor Ponta. Rectificarea a fost aprobată în şedinţa de Guvern

     “Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul discută astăzi reîmpărţirea banilor publici.

    UPDATE 14:15 Cea de-a treia rectificare bugetară a fost aprobată.

    UPDATE 13:15  Premierul Victor Ponta a declarat că nu va înţelege niciodată opinia Consiliului Fiscal privind a treia rectificare bugetară din acest an, “care spun să nu plătim ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti”, adăugând că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană agreează această măsură.

    Citit mai multe pe www.gandul.info

  • Afaceristul Sorin Ovidiu Vântu rupe tăcerea: “Dacă statul român m-ar fi prins cu ce am făcut, făceam puşcărie pe viaţă

    “Dacă statul român m-ar fi prins cu ce am făcut, făceam puşcărie pe viaţă. Habar n-are ce-am făcut şi pentru ce aş fi meritat să fac închisoare. A inventat nişte cauze în schimb şi cu aceste cauze m-a arestat, nu cu ce am făcut cu adevărat. Eu nu reclam faptul că am făcut închisoare, meritam să fac închisoare. Oho, şi încă mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat ieftin. Şi nu numai eu. Enorm de mulţi oameni pe care îi vedeţi pe prima scenă de business, politică, administrativă a ţării ar merita, la fel cum recunosc eu, să facă închisoare zeci de ani de-acum înainte. Dar un stat puternic înseamnă un stat care aplică legea. Nu DNA-ul este de vină atunci când greşeşte, ci judecătorii obedienţi care nu semnalează greşelile DNA-ului. Ori de frică, ori că sunt ofiţeri acoperiţi, ori din nepricepere, cauţionează orice decizie a procurorilor de la DNA. Ei sunt răul în sistemul judiciar, nu procurorii”, a declarat Vântu, conform sursei citate.

    Interviul complet: adev.ro/nfywuk

    Magistraţii Tribunalului Ilfov au decis în luna noiembrie eliberarea condiţionata din inchisoare a omului de afaceri, condamnat la doi ani de închisoare pentru favorizarea infractorului. În 24 septembrie 2012, Vîntu a fost trimis în judecată în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare. Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbuşirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor urmează să fie confiscată de la Vîntu, au precizat procurorii. Omul de afaceri a fost deferit justiţiei de procurorii Parchetului instanţei supreme şi într-un alt dosar, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi foştii directori Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol, pentru spălare de bani şi delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind estimat la peste 83,5 milioane de euro.

     

  • A treia rectificare bugetară din acest an a fost aprobată. Ce instituţii primesc mai mulţi bani

    La începutul şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a declarat că nu va înţelege niciodată opinia Consiliului Fiscal privind a treia rectificare bugetară din acest an, “care spun să nu plătim ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti”, adăugând că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană agreează această măsură.

    “Putem să nu mai plătim nimic din ce trebuie să plătim în 2015, terminăm anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie să plătim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urmă. Este o decizie cu care sunt de acord Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Nu am să înţeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti. Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi şi este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităţilor locale”, a spus Ponta în şedinţa de guvern, în faţa presei.

    A treia rectificare bugetară din acest an este aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie.

    Rectificarea bugerară încalcă mai multe prevederi legale şi arată incapacitatea Guvernului de programare şi execuţie a bugetului, privind în special investiţiile, potrivit Consiliului Fiscal, care arată totodată că plata în avans a unor drepturi salariale nu va reduce presiunile pe bugetul pe 2015.

    “Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal.

    Argumentul Executivului privind “excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat faţă de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014” este în mod evident fals, întrucât situaţia de excedent bugetar după 10 luni nu se datorează nicidecum unor venituri care să depăşească substanţial estimările, ci pur şi simplu nerealizării cheltuielilor cu investiţii, arată Consiliul.

    Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investiţiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiţii mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.

    “Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situaţia este departe de a reflecta o bună gestiune si execuţie a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacităţi la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiţii publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie”, conform Consiliului.

    Reprezentanţii CF justifică această afirmaţie şi prin modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condiţiile în care programul de investiţii publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

    A treia rectificare bugetară din acest an suplimentează bugetele Justiţiei, Agriculturii, Transporturilor, Educaţiei, Apărării, în principal pentru plata în avans a titlurilor executorii pentru bugetari, dar taie din bugetele Preşedinţiei, Parlamentului, Externelor, Economiei, cu un deficit de 2,2%.

    Rectificarea, efectuată în mod excepţional de Guvern, prin derogare de la lege, este determinată de rezultatele calculate pentru intervalul 1 ianuarie-31 octombrie 2014, care scot în evidenţă un excedent de 0,29% din PIB faţă de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiaşi perioade a anului precedent, conform Executivului.

    Guvernul arată, în proiectul de rectificare, că rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice pe întregul an de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

    Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat vor fi majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat menţinându-se ca valoare nominală la 14,7 miliarde lei şi ca pondere în PIB la 2,2%.