BusinessMagazin

Blog

  • Românul care vinde parfumuri şi cosmetice de 900 de milioane de dolari în Statele Unite ale Americii

    “Mâine plec spre Alaska şi voi vedea mai mulţi urşi Grizzly decât oameni. Se pare că Grizzly au o calitate a vieţii mult mai bună decât a noastră. A, şi voi fi într-un loc fără semnal. Abia aştept!”, a postat pe Facebook săptămâna trecută David Suliţeanu, CEO al Sephora, după anunţul făcut de companie legat de retragerea sa din jobul din ultimii 13 ani. De la 1 ianuarie, David Suliţeanu va fi înlocuit la conducerea Sephora cu Calvin McDonald, fost CEO al Sears Canada. Suliţeanu va prelua de la aceeaşi dată rolul de CEO al Kendo Brands, o nouă linie de business dezvoltată tot de către grupul LVMH, proprietarul Sephora, care este centrată pe crearea şi achiziţia de noi branduri din piaţa de beauty.

    Momentan, portofoliul Kendo cuprinde branduri precum Ole Henriksen, Kat von D, Formula X şi Marc Jacobs Beauty, altele fiind în curs de lansare. „David Suliţeanu a fost instrumental în dezvoltarea Kendo, care cuprinde acum 200 de branduri de beauty”, arată un comunicat al Sephora. „Sunt foarte încântat de oportunitatea de a continua munca mea în grupul LVMH şi Sephora pentru a creşte acest nou model de business care în urmă cu câţiva ani era doar o idee.„ Voci din industria americană de retail spun însă că plecarea lui Suliţeanu de la conducerea Sephora este de fapt retragerea sa treptată din business.

    „Domnul Suliţeanu nu este de acord să dea declaraţii pentru articole despre el însuşi; de fapt, nu dă aproape niciodată interviuri”, a răspuns aproape instantaneu după trimiterea solicitării de interviu Victoria Weld, PR-ul Sephora Americas. Informaţiile despre David Suliţeanu sunt într-adevăr puţine şi rareori este citat managerul de origine română, ai cărui părinţi au emigrat în SUA după al doilea război mondial.

    Revistele de peste ocean spun despre Suliţeanu că a revoluţionat industria de beauty din America de Nord, prin crearea unei noi experienţe de shopping. În timpul mandatului său, reţeaua Sephora s-a extins cu mai mult de 330 de magazine, a deschis piaţa din America Latină, s-a dezvoltat parteneriatul cu JC Penney, prin care au fost create boutique-uri Sephora în mai mult de 400 de magazine, şi a fost lansat conceptul de Beauty Insider, programul de loialitate preluat ulterior în reţeaua Sephora din întreaga lume.

  • Povestea româncei care administrează active de 1,5 miliarde de euro în Ungaria

    “Eu cred că noi, românii, suntem în general oameni calzi, prietenoşi, deschişi, optimişti şi mereu cu zâmbetul pe buze, iar acest lucru se transpune şi în stilul nostru de management„, spune Cornelia Coman. De aceea, tocmai pentru că este româncă, ea crede că are un stil de management foarte apropiat de oameni, fiind naturală în relaţia cu ei şi „nu îi fac să simtă distanţa manager-angajat”. Totodată, faptul că s-a format în România, o ţară cu o economie în curs de dezvoltare, în care lucrurile se întâmplă într-un ritm rapid, a ajutat-o să înveţe accelerat lucruri pe care le-ar fi acumulat într-o perioadă mai mare într-o piaţă dezvoltată. În plus, experienţa din România a ajutat-o să devină „un manager «agil», cu reacţii rapide şi mai uşor adaptabil la schimbare”.

    Cornelia Coman crede că orice român aflat peste hotare se simte ambsador al ţării sale. „În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României.„ Din acest motiv, este mereu preocupată de rezultatele sale profesionale, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, a tinerilor cu potenţial din ţară, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare. „Prin asumarea unor responsabilităţi în afara companiei pe care o conduc acum – de exemplu, în cadrul asociaţiei asigurătorilor din Ungaria sau ca membru în boardul Camerei de Comerţ Româno-Ungare, poziţie pe care am acceptat-o de curând -, sper să pot ajuta la dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două ţări.”

    Dezvoltarea sa profesională de până acum se întinde pe o perioadă de circa 16 ani, într-un ritm care a surprins-o chiar şi pe ea. Niciodată nu şi-a imaginat în ce se va transforma pasiunea sa autentică pentru „matematica aplicată în economie„ şi actuariat, povestea anterior pentru Business Magazin. „Totul a venit foarte natural şi, deşi nu mi-am propus vreodată să ajung CEO, din cei 16 ani de carieră 13 au fost în funcţii de management”, spune Cornelia Coman. Îşi aminteşte de primii paşi: era în anul al doilea la Facultatea de Cibernetică atunci când a trebuit să aleagă direcţia de specializare. Din momentul în care a dat deoparte matematicile teoretice în favoarea celor cu aplicabilitate în domenii precum economia, destinul profesional i-a fost oarecum pecetluit. Iar când s-a angajat, studentă fiind, la o companie de asigurări, i-a fost clar că a găsit locul cu care este perfect compatibilă. „Lucram în departamentul financiar, câştigam 500 de dolari pe lună, un salariu foarte mare pentru anul 1997, şi, în paralel, mă duceam şi la şcoală. Era frumos, dar pasiunea mea era actuariatul. Eu asta voiam să fac”, povesteşte Coman.

    Aşa că imediat cum a dat examenul de licenţă s-a dus la un interviu de angajare în sucursala Nederlanden din România, fosta denumire a ING Asigurări de Viaţă, sperând că există un loc liber în departamentul de actuariat. Nu a avut noroc din prima pentru simplul fapt că postul pe care şi-l dorea nu era disponibil, dar nici mult nu a mai durat până când „m-au sunat să-mi spună că, dacă mai vreau să mă angajez în departamentul de actuariat, există un loc liber. Vă daţi seama că am acceptat pe loc„. Cariera sa a evoluat apoi pas cu pas, în ritm alert, iar din vara anului trecut a preluat funcţia de director general ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Aflată practic la o aruncătură de băţ de România, Budapesta găzduieşte o comunitate importantă de români – „oameni tineri, ambiţiosi, frumoşi şi prietenoşi, în rândul cărora, în perioada petrecută aici, mi-am făcut deja foarte multe cunoştinţe şi chiar prieteni”.

    Cât priveşte perspectivele pe termen lung, Cornelia Coman spune că la pensie „mi-ar plăcea să fiu acolo unde vor fi familia şi prietenii mei – cel mai probabil acasă, în România”.

  • Românul care conduce afacerile de cinci miliarde de dolari ale Pepsi în Rusia

    În weekendul care a trecut, acasă la Silviu Popovici s-au făcut cozonaci. Celelalte şapte familii de români din complexul rezidenţial din Moscova unde locuieşte CEO-ul PepsiCo Rusia s-au ocupat de sarmale şi de alte specialităţi culinare cu gust românesc pentru petrecerea de 1 decembrie, la care au participat 57 adulţi şi 20 de copii, inclusiv ambasadorul României la Moscova. „Petrecerile noastre sunt foarte româneşti, mâncăm şi ne distrăm româneşte”, spune managerul, pe care nu îl deranjează că România este puţin cunoscută în Rusia sau că ruşii o privesc ca pe orice altă ţară din fostul bloc comunist, „de sus”.

    Silviu Popovici consideră însă că managementul nu are naţionalitate şi că „totul se reduce la rezultate şi la modul cum au fost obţinute acestea. Un manager bun găseşte calea de îndeplinire a obiectivului, cel slab scuza pentru care nu l-a atins. Orice problemă este o oportunitate dacă ai mintea deschisă şi dorinţa de-a o depăşi„. Povestea lui Silviu Popovici este definitorie pentru evoluţia multor manageri români plecaţi peste hotare: „Noi, românii, suntem ambiţioşi şi muncitori, dar mai este ceva ce nu am aflat decât în 1998 când am ajuns în Rusia. Atunci, Coca-Cola a trimis în Siberia români şi irlandezi, oameni cu experienţă comparabilă. Majoritatea românilor s-au adaptat, irlandezii, în marea lor majoritate, nu. Nu ştiu dacă românii sunt mai aproape de sufletul rus decât vesticii, clar este că sunt mai maleabili şi învaţă mai repede să se descurce. Am adaptat modelul vestic la realitatea locală şi aşa am fost acceptat de cei de aici„. Popovici crede că este important să respecţi locul unde te stabileşti, iar Rusia, o ţară cu tradiţie culturală şi cu oameni puternici, cere să îi fie respectate şi înţelese obiceiurile şi tradiţiile.

    „Am început acum 20 de ani ca profesor de fizică într-un sat de lângă Suceava, iar acum conduc afacerea PepsiCo din Rusia, cea mai mare companie FMCG din Rusia şi din Europa de Est (27,000 de angajaţi, 33 de fabrici şi peste
    5 miliarde de dolari cifra de afaceri)„, îşi rezumă cariera Silviu Popovici. În 1998 a plecat în Siberia împreună cu Ina, soţia sa, pentru un contract pe doi ani cu Coca-Cola: „Am aterizat la Novosibirsk la -38 grade C. 16 ani mai târziu sunt tot în Rusia (după o scurtă escala de doi ani în Ucraina), după un parcurs care a inclus experienţă în vânzări, marketing, operaţiuni şi management general. Am lucrat la o companie regională (Coca-Cola Hellenic), la una rusească (Wimm-Bill-Dann) şi la două companii multinaţionale (Bristol-Myers Squibb şi PepsiCo). Am participat la fuziuni cu alte companii, compania la care lucram a fost cumpărată, am restructurat companii, am lansat companii. Am trecut prin criza financiară din 1998 şi prin cea din 2008. M-am ocupat de băuturi răcoritoare, sucuri naturale, produse lactate, mâncare pentru bebeluşi sau medicamente. Am lucrat în trei ţări şi am călătorit în peste 30 de alte ţări”.

    Managerul consideră că toate aceste experienţe au reprezentat oportunităţi de învăţare enorme şi au contribuit la formarea sa profesională: „Am avut noroc să am o soţie foarte înţelegătoare şi să lucrez alături de nişte oameni valoroşi, români, irlandezi, ruşi sau spanioli, de la care am învăţat şi care mi-au acordat încrederea lor„. Deşi a plecat din România de 15 ani, Silviu Popovici spune că ţine la ţara sa: „Acolo sunt părinţii şi rudele mele, ale soţiei, copilăria şi tinereţea noastră, prietenii. Copiii mei vorbesc româneşte, iar de «Ziua Internaţională» îi trimitem la şcoală în costum popular, cu mâncare românească„. Deşi mai are câţiva ani până se va retrage din business, Silviu Popovici şi-a făcut deja planul: vrea să se întoarcă la pensie în România şi să locuiască undeva prin nordul ţării, în Bucovina, sau în Munţii Vrancei, locuri de care se simte foarte legat sufleteşte: „Mă voi juca cu nepoţii, voi merge cu bicicleta şi voi juca bridge cu soţia mea şi cu prietenii”.

  • Cel mai puternic om din aviaţia mondială este român şi are 27.000 de angajaţi în subordine

    „Încă mă distrez şi au mai rămas câteva reprize de jucat”, spunea el într-un interviu acordat publicaţiei Financial Post. Comparaţia cu un meci de baseball şi nu cu un meci de fotbal se justifică prin faptul că Rovinescu a emigrat în 1961 în Canada şi de atunci s-a întors o singură dată în ţară, cu o delegaţie a guvernului canadian din 1995. Totuşi, îşi aminteşte cu drag de România, după cum declara recent pentru Gândul. „Am ajuns în Canada la vârsta de cinci ani, alături de familia mea. Încă păstrez amintiri plăcute legate de anii copilăriei, petrecuţi la Bucureşti.”

    Rovinescu şi-a început cariera ca avocat în cadrul firmei Stikeman Elliott din Montréal, unde a practicat mai bine de 20 de ani avocatura specializată pe corporate finance şi fuziuni şi achiziţii. Recunoaşterea în avocatură a culminat cu numirea lui ca managing partner şi membru al consiliului director şi al comitetului executiv al firmei. Prima cunoştinţă oficială cu Air Canada a avut loc în 1987, când firma Stikeman Elliott a asistat privatizarea companiei. Zece ani mai târziu, Rovinescu se întorcea în companie ca vicepreşedinte executiv, funcţie care îl făcea responsabil de managementul loialităţii, de operatorii regionali ai companiei, dar şi de mentenanţă, reparaţii şi revizii.

    Fuziunea cu Canadian Airlines şi procesele de restructurare a companiei din perioada 2003-2004 se numără printre provocările cărora românul le-a făcut faţă. Totuşi, eşecul intermedierii unui acord între investitorul chinez Victor Li şi sindicatele Air Canada l-a determinat să demisioneze. S-a orientat astfel către domeniul bancar, participând, în 2004, la fondarea băncii private de invesţii Genuity Capital Markets. În aprilie 2009 s-a întors la Air Canada, fiind numit preşedinte şi CEO al companiei.

    Ascensiunea românului nu s-a oprit aici: în 2012 a fost ales preşedinte al consiliului executiv al Star Alliance, cea mai mare alianţă mondială a companiilor aeriene, urmând ca, timp de doi ani, să conducă întâlnirile boardului, să realizeze strategia alianţei şi să dea votul în ceea ce priveşte intrarea sau nu a unei companii aeriene în cadrul Star Alliance. Curiozitatea şi hotărârea sunt coordonatele care l-au ghidat spre funcţia de CEO: „Inspirat de vasta cultură şi curiozitate a părinţilor, am avut o sete de a învăţa şi o curiozitate de a explora lumea, calităţi excelente pentru liderul unei companii aeriene„, a argumentat el pentru Gândul. Este unul dintre cei mai bine plătiţi români, cu un salariu anual de 1,4 milioane dolari, la care, în 2012, s-a adăugat şi un bonus de retenţie de circa 5 milioane de euro. Pentru comparaţie, compania la cârma căreia se află a înregistrat în 2012 un profit de 53 de milioane de dolari.

  • Cine este noul preşedinte al Ursus Breweries

    Tikhonov şi-a început mandatul ca managind director al SABMiller în martie 2012. Cât timp a fost în această funcţie, Tikhonov a contribuit la consolidarea poziţiei pe piaţă a companiei şi a dezvoltat portofoliul de produse.
     
    Noul preşedinte al Ursus şi-a început cariera în Mars în 1993, având o serie de roluri comerciale şi de management general în Federaţia Rusă şi în Comunitatea Statelor Independente – CSI (Ucraina, Belarus şi Kazahstan).

    El s-a alăturat companiei SABMiller în 2001 pe postul de director de vânzări pentru Federaţia Rusă. În această poziţie, a dezvoltat cu succes o organizaţie comercială puternic orientată spre promovarea unui portofoliu de mărci premium, pentru care a implementat reţele de distribuţie pe mai multe canale şi în mai multe regiuni, la nivel naţional.

    În 2006 a fost promovat ca director de dezvoltare strategică pentru Rusia, unde a coordonat un amplu proces de planificare strategică, destinat să consolideze poziţia companiei în Rusia şi ţări din CSI. Ulterior, a preluat poziţia de director general CSI, dezvoltând operaţiuni de export cu o serie de ţări din Comunitatea Statelor Independente, între 2007 şi 2008. Numit director general pentru filiala din Ucraina în 2008, Igor Tikhonov a pus bazele companiei împreună cu o echipă de management multi-funcţională şi a relansat portofoliul de branduri locale de bere printr-un plan de afaceri de succes.

    În luna martie 2012, după crearea alianţei SABMiller-Efes, Tikhonov a preluat poziţia de director general în Slovacia.

    Igor vorbeşte limba engleză şi rusă şi are o diplomă în inginerie aeronautică, obţinută la Universitatea din Moscova. 
     

  • Oraşul din România unde şoferii consumă mai mult combustibil decât luna trecută

    “Pentru a ajunge acasă parcurg cu aproape doi kilometri mai mult faţă de luna trecută. Scopul sensurilor unice ar fi fluidizarea traficului, dar asta nu a fost niciodată o problemă pentru sibieni”, a declarat Maria B., care locuieşte în oraş de 30 de ani.

    Autorităţile au renunţat la circulaţia în ambele sensuri pe principalele bulevarde din oraş, inclusiv pe cele din centrul Sibiului, amenajând mai multe sensuri giratorii în intersecţiile anterior semaforizate.

    “Mi se pare o prostie pentru că tot ocolim şi consumăm combustibil la greu”, a declarat un taximetrist sibian pentru presa locală.

    Primăria municipiului Sibiu menţionează că bulevardul Calea Dumbrăvii este ultima arteră principală din zonă care îşi modifică regimul de circulaţie, în contextul planului mai amplu de resistematizare implementat de autorităţi.

  • Topul turiştilor străini care au vizitat România anul acesta. Din ce ţări provin

    Astfel, sosirile au însumat 6,84 milioane, iar înnoptările 16,77 milioane.

    Sosirile turiştilor români reprezentat 78,1% din numărul total, pondere apropiată de cea din 2012.

    Durata medie a şederii a fost de 2,6 zile pentr turiştii români şi de 2 zile la cei străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,8%, în scădere cu 0,9 puncte procentuale.

    Cei mai mulţi turişti străini, din totalul de 1,49 milioane, provin din Germania (202.546), Italia (154.974) şi Franţa (103.355).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 6,98 milioane, în creştere cu 1,2%. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 9,82 milioane, mai mari cu 2% comparativ cu intervalul ianuarie-octombrie 2012.

    În octombrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2012, sosirile în structurile de primire turistică au avansat cu 1,2%, iar înnoptările cu 1,5%.

  • Gândirea de turmă

  • Calea spre succes

  • Amazon va încerca să construiască drone pentru a livra comenzile clienţilor într-o jumătate de oră

    Bezos a prezentat la emisiunea 60 Minutes, de la postul de televiziune CBS, o versiune în fază iniţială a dronei, pe care a numit-o “octocopter”.

    Dronele Amazon ar putea deveni operaţionale în 4-5 ani, depinzând parţial de avizele Autorităţii Federale pentru Transport, a spus şeful companiei, citat de cotidianul Wall Street Journal.

    “Ştiu că pare science fiction. Nu este”, a spus Bezos.

    Amazon a lucrat în ultima perioadă la reducerea timpului de livrare prin creşterea eficienţei depozitelor şi construirea unui număr mai mare de facilităţi de stocare în apropierea centrelor urbane.

    Dronele ar putea transporta colete cu greutate de până la 2,3 kilograme, categorie care acoperă 86% din livrările totale ale Amazon, a adăugat directorul retailerului.

    “Ar fi o rază de 16 kilometri de la centrul de livrare. Astfel, în zonele urbane pot fi acoperite părţi importante ale populaţiei”, a declarat el.

    Amazon mai are însă de lucrat la proiect. Compania va trebui să rezolve probleme precum costurile, zgomotul şi aspecte privind siguranţa.

    “Nu vreau să creadă nimeni că e ceva ce se va întâmpla imediat. Este un proiect de cercetare – dezvoltare”, a afirmat Bezos.

    Potrivit unui comunicat prezentat de Amazon concomitent cu difuzarea emisiunii CBS, numele proiectului este Prime Air. Un purtător de cuvânt al Amazon a declarat că retailerul a contactat deja Autoritatea Federală pentru Transport referitor la acest proiect.