BusinessMagazin

Blog

  • Capitalistul săptămânii: Steve Wozniak

    La 1 aprilie 1976, Jobs şi Wozniak au înfiinţat Apple Computer. Apple I era un calculator cu un microprocesor de 25 de dolari şi un ecran de 40 de caractere lăţime şi 24 de rânduri înălţime. Nu avea carcasă, sursă de alimentare, tastatură sau afişaj; acestea trebuiau furnizate de utilizator. Wozniak spunea recent că Jobs a devenit conştient mai târziu despre cât de valoroase erau computerele create de prietenul său.

    În plus, menţionează cofondatorul Apple la 37 de ani de la lansarea acesteia, el a fost cel care, atunci când Apple a decis să nu le ofere nicio recompensă foştilor colaboratori care au avut un aport în dezvoltarea companiei, le-a oferit părţi din acţiunile proprii. Pe lângă proiectarea hardware-ului, Wozniak a scris mare parte din software-ul furnizat iniţial cu Apple.

    A scris un interpretor de limbaj de programare, un set de instrucţiuni pentru un procesor virtual pe 16 biţi şi un joc care a reprezentat motivul adăugării funcţiei de sunet la calculator, dar şi codul necesar pentru controlul unităţii de disc. Nedespărţiţi pentru o vreme, cei doi au
    început să aibă tot mai multe neînţelegeri din momentul când Jobs a început să transforme principiile antreprenoriale după care conducea compania în reguli corporatiste.

    Contractul încheiat între Steve Jobs, Stephen Wozniak şi Ronald Wayne pentru înfiinţarea, în 1976, a companiei Apple a fost cumpărat la licitaţie cu 1,59 de milioane de dolari. Conform BBC, preţul cerut de casa de licitaţii Sotheby a fost depăşit de 15 ori. Wozniak şi-a încheiat definitiv activitatea la Apple în februarie 1987, la 12 ani după înfiinţarea companiei, dar a rămas oficial angajat şi continuă să deţină acţiuni.

  • De ce au închis autorităţile cea mai frumoasă pârtie din România

    Se pare că nici eu, nici alţi turişti nu vor mai avea ocazia să experimenteze pârtiile de la Transalpina şi în 2013, din cauza deciziei Ministerului Turismului de sistare a investiţiilor în proiect.Un mesaj pe care l-am primit pe reţeaua de socializare Facebook, adresat şi celorlalţi turişti care au avut ocazia să ajungă la pârtia Vidra Transalpina, ne-a anunţat că  nu ne vom mai bucura de  “cea mai nouă pârtie din România”.

    “Din păcate, în această iarnă nu o sa mai puteţi face acest lucru din cauza dezinteresului manifestat de Ministerul Turismului şi Guvernul României pentru turismul montan din Romania, investiţiile în Domeniul Schiabil Transalpina sunt blocate si partia nu va putea fi redeschisa in iarna”. Mesajul a fost trimis de administratorii paginilor de Facebook ale staţiunii şi domeniului schiabil, în încercarea de a organiza un protest virtual împotriva deciziei, dar şi unul organizat pe pârtia domeniului schiabil Transaplina sâmbătă, 31 august.

    Lacul de acumulare, instalaţiile electrice de la 2.000 de metri altitudine şi pârtiile cu diferite grade de dificultate ar fi putut ransforma domeniul schiabil din Vidra într-unul dintre cele mai importante din Europa de Est, aspect condiţionat de investiţiile necesare. „Investiţia statului în Transalpina Ski Resort ar putea să genereze o mulţime de afaceri pe orizontală. În lipsa lor, strălucirea soarelui de la cota 2000 ar putea să pălească”, scriam atunci. Se pare că a fost nevoie de doar şase luni pentru ca temerile mele  în legătură cu sistarea investiţiilor să se adeverească.

    Proiectul de la Vidra a beneficiat (de la demararea din 2010 până la inaugurarea din această iarnă) de  investiţii ale Ministerului Turismului de peste 20 de milioane de euro, potrivit informaţiilor oficiale. Toate acestea ar fi trebuit să se continue cu finalizarea construcţiei unei parcări exterioare, a unui garaj multietajat, o instalaţie de nocturnă, dar şi cu racordul la şosea. Întoarcerea de la pârtie se făcea în beznă, pe lângă coloanele de maşini parcate pe şoseaua îngustă care leagă Brezoiul de Petroşani, iar cea mai apropiată vilă se afla la zece kilometri, aproape de ruinele hotelului din Vidra: camere friguroase, sobă de teracotă cu rol pur decorativ, robinete care scârţâie, mochetă din anii ’80 şi vase din restaurant inscripţionate “Hotel Parâng Olăneşti, restaurant Dietetic” fac parte din coloratura staţiunii. Loc de investiţii ar mai fi fost, valoarea totală a acestora ar fi trebuit să ajungă la 30 de milioane de euro, potrivit unor surse din Quasar, dezvoltatorul proiectului.
    Circa 2.000 de turişti au ajuns în medie zilnic la Vidra după inaugurarea domeniului schiabil, gradul de ocupare a zonei Voineasa-Vidra-Obârşia Lotrului fiind aproape total în iarna 2012, în creştere cu 70% faţă de anul anterior, după cum declara Horia Brănescu, administratorul paginii de Facebook a staţiunii Voineasa. “Ne dorim să dezvoltăm în continuare, proiectul conţine peste 80 de kilometri de pârtie, iar zona are un potenţial imens”, a concluzionat atunci şi Marius Fodor, directorul tehnic al proiectului.
    Ei bine, optimismul celor care au susţinut proiectul s-a transformat în proteste la adresa deciziei Ministerului, odată cu anunţarea sistării proiectului. Dacă investiţiile nu vor veni, turiştii români vor continua să contribuie la cei un miliard de euro care pleacă dinspre România către staţiunile din Germania, Italia, Elveţia, Austria şi Bulgaria, potrivit datelor oficiale.

    Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism au fost contactaţi de Business Magazin în legătură cu decizia de sistare a investiţiilor în proiectul Transalpina Ski Resort şi urmează să ofere un răspuns în cursul săptămânii viitoare(2- 8 septembrie). 

  • Dacian Cioloş participă la conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture”, în 26 septembrie

     Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, va deschide dezbaterile cu o prezentare a prevederilor noii Politici Agricole Comune şi cu benefiicile acesteia pentru agricultorii români.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, director editorial Mediafax Group, la dezbateri fiind invitaţi oficialii Ministerului Agriculturii şi toţi cei care îşi defăşoară activitatea şi au legătură cu sectorul agricol.

    Conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture” se desfăşoară în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Camerei de Comerţ Româno-Germane şi al Camerei de Comerţ Româno-Olandeze şi are ca parteneri: Popovici, Niţu & Asociaţii, Biso Romania şi Fondul de Garantare a Creditului Rural.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apartament cu un dormitor, la vânzare pentru 21,8 de milioane de dolari

     Unul dintre cele mai scumpe apartamente din Tokyo, Japonia, a fost scos la vânzare prin licitaţie cu preţul de pornire 21, 8 milioane de dolari. Costul îl face unul dintre cele mai scumpe apartamente din lume.

    Proprietarul a amenajat apartamentul cu un singur dormitor, de lux, cu cele mai scumpe materiale şi accesorii.

    Pe lângă faptul că se află amplasat într-o zonă bună a districtului Minamiazabu, vecinii sunt dintre cei mai aleşi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Licitaţia CNADNR de peste 7 milioane euro pentru servicii juridice la exproprieri, blocată în instanţă

     Licitaţia a fost anulată după ce casa de avocatură “Boştină şi Asociaţii” a reclamat nelegalitatea procedurii organizate de CNADNR şi nepublicarea anunţului de participare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), precum şi probleme legate de întocmirea documentaţiei de participare.

    În urmă cu o lună, Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a analizat problemele reclamate, dar a decis ca licitaţia să continue. Avocaţii s-au adresat însă Curţii de Apel Bucureşti, iar instanţa a decis, miercuri, ca procedura de atribuire să fie anulată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mega Mall din Bucureşti: Tranzacţia privind preluarea a 70% din proiect a fost finalizată. Investiţia totală, estimată la 150 milioane de euro

     “Contractul a fost supus unei serii de condiţii precedente ce trebuiau îndeplinite sau denunţate până la sfârşitul lunii august. Toate condiţiile precedente au fost îndeplinite şi achiziţia a fost realizată”, se arată într-un comunicat al NEPI.

    Tranzacţia a fost anunţată la începutul lunii august.

    Dezvoltatorii vor să construiască un mall cu o suprafaţă utilă de 70.000 metri pătraţi, care ar urma să fie deschis până la jumătatea anului 2015, iar lucrările de construcţie vor începe în acest an. Investiţia alocată dezvolării este estimată la 150 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GFR nu a cerut încă Consiliului Concurenţei un punct de vedere pentru privatizarea CFR Marfă

     Întrebat dacă GFR a cerut Consiliului Concurenţei un punct de vedere legat de privatizara CFR Marfă, Chiriţoiu a spus: “Nu încă”.

    Chiriţoiu a precizat că instituţia pe care o conduce a luat legătura cu GFR în primăvară şi a fost “un anumit schimb de date”, dar firma “a spus că este foarte ocupată cu pregătirea ofertei pentru licitaţie”.

    “Dar ştiu că lucrează (GFR – n.r.) la notificare, deci la cererea pe care o vor depune la noi şi a rămas ca în momentul în care sunt într-o fază avansată cu ea ne-o vor arăta deja înainte să depună oficial şi vom avea o discuţie. E o procedură legală normală, la care apelează şi alte companii”, a spus Chiriţoiu.

    El a mai spus că Guvernul are un termen stabilit prin HG până la care vrea să încaseze banii din privatizarea CFR Marfă şi că “nu-l opreşte nimeni să încaseze aceşti bani înainte să existe o autorizaţie din punctul de vedere al Consiliului Concurenţei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR reduce dobânzile la creditele de nevoi personale şi la depozitele în lei

     “Vrem să acordam credite. Avem suficientă lichiditate şi suntem pregătiţi să susţinem revenirea creditarii şi economia per ansamblu atât prin credite negarantate, cât şi garantate”, a declarat, într-un comunicat, Andrew Gerber, director produse retail în cadrul BCR.

    Pentru creditele de consum garantate cu ipotecă, dobânzile pornesc în prezent de la 8,9% pe an pentru clienţii care au salariul virat într-un cont BCR şi de la 9,1% pe an pentru clienţii standard, dobânzile fiind fixe pe primii cinci ani, iar nivelul poate fi mai mare cu până la un punct procentual, în funcţie de scoringul clientului. Noile dobânzi de la 1 septembrie vor porni de la 7% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Nokia este cotat la casele de pariuri cu cele mai mari şanse să devină CEO Microsoft

     Elop, fost executiv în cadrul Microsoft, are o cotă de 5 la 1 să îl înlocuiască pe Ballmer, potrivit casei de pariuri Ladbrokes, din Marea Britanie, transmite Bloomberg.

    Cele mai mici şanse sunt atribuite directorului general al Apple, Tim Cook, cu o cotă de 100 la 1.

    Sub conducerea lui Elop, Nokia a renunţat la sistemele de operare Symbian şi MeeGo în favoarea Windows Phone, dezvoltat de Microsoft, şi a lansat gama de smartphone-uri Lumia, pentru a se impune pe o piaţă dominată autoritar de Apple şi cuplul Google – Samsung.

    Directorul general al Microsoft, Steve Ballmer, un apropiat al lui Bill Gates, a anunţat săptămâna trecută că se va retrage peste 12 luni, după 14 ani în funcţia de CEO şi aproximativ 30 de ani în cadrul companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carlos Tavares, CEO Renault, s-a retras din funcţie, vizând poziţia de CEO la Ford sau GM

     Tavares se va ocupa de “alte proiecte personale”, se spune într-un comunicat al Renault, grup care deţine şi Dacia.

    “Domnul Carlos Ghosn, preşedinte şi director general executiv, doreşte să îi mulţumească lui Carlos Tavares pentru contribuţia de succes la rezultatele companiei pe parcursul carierei sale”, se arată în comunicat.

    Astfel, Ghosn preia interimar funcţia de director operaţional, iar compania va stabili şi va anunţa în curând “o readaptare a organizării managementului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro