BusinessMagazin

Blog

  • CODUL GALBEN de ninsori şi vânt, prelungit. HARTA judeţelor afectate

    În intervalul menţionat, în vestul şi sudul Olteniei, precum şi în sudul Munteniei va mai ninge, cantităţile de precipitaţii vor depăşi local 10 l/mp şi se va depune strat proaspăt de zăpadă.

    În sudul Banatului şi în celelalte judeţe ale Munteniei, inclusiv în zona municipiului Bucureşti, vor mai fi posibile ninsori slabe. Vântul va mai avea intensificări în regiunile estice şi sud-estice, cu viteze de 55-65 km/h. În noaptea de miercuri spre joi vor fi temperaturi negative în toată ţara, iar în estul Transilvaniei va fi ger (valori sub -10 grade).

    Capitala şi 16 judeţe din sudul şi vestul ţării sunt, de marţi seară până miercuri, la ora 14.00, sub avertizare cod galben de ninsori şi viscol.

     

  • FORUM MEDIAFAX – Olteanu, BNR: Dezintermedierea financiară poate fi contrabalansată prin politici publice adecvate

    “După aşezarea unui sistem bancar în România, cu investiţii majore din exterior, cu un efort semnificativ al băncilor care şi-au creat subsidiare în România, sigur că ne apropiem de momentul în care trebuie să căutăm un echilibru, atunci trebuie să privim această evoluţie ca naturală, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să găsim soluţii alternative în administrarea pieţei financiare”, a declarat Olteanu la “Romania Financial Forum”, organizat de MEDIAFAX.

    El a arătat că dezintermedierea financiară a fost privită de multe ori cu o conotaţie negativă, însă este un proces natural pe care Banca Naţională şi sistemul bancar trebuie să-l administreze într-un mod ordonat, într-un ritm care să permită în continuare funcţionarea relaţiei dintre zona financiară şi economia reală şi finanţarea acesteia din urmă.

    Una dintre soluţiile alternative este o politică publică de reducere a deficitului bugetar, care ar elibera resurse, reducând concurenţa pe care bugetele publice o fac pieţei private prin împrumuturile publice, potrivit sursei citate. Totodată, este necesară o politică publică de încurajare a economisirii.

    “Economisirea a crescut semnificativ în România din 2008 până în prezent, am ajuns chiar un pic peste regiune, e adevărat după două decenii de o rată a economisirii foarte scăzută. Dorim să creştem în continuare nivelul de economisire, trebuie privită o politică publică de încurajare a economisirii, care nu e încurajată în prezent pentru că dobânzile sunt impozitate cu aceeaşi cotă unică precum celelalte venituri”, a spus viceguvernatorul.

    El a menţionat că trebuie găsite soluţii alternative de finanţare pentru bănci, de asigurare a fondurilor necesare pe care să le utilizeze la creditare.

    În acest sens, BNR a finalizat marţi un proiect de lege care să permită băncilor să emită obligaţiuni bazate pe garanţii ipotecare.

    “Aşa cum văd eu lucrurile asupra proiectului, care va fi transmis spre consultare partenerilor internaţionali şi Guvernului, care va trebui să şi-l asume, eu văd un proiect prin care să permitem şi să încurajăm emiterea de obligaţiuni garantate cu ipoteci şi să asigure astfel un flux de finanţare către bănci din care să se continue creditarea”, a mai spus Olteanu.

  • Ce înseamnă China pentru economia României

    La iesirea din Bucuresti, functioneaza complexul comercial Dragonul Rosu, dezvoltat la cativa kilometri in estul Bucurestiului de grupul de firme Niro. Pe o suprafata de 80.000 de metri patrati functioneaza peste 5.000 de magazine, zece restaurante si 3.500 de metri patrati de birouri.

    Vasile Gabriel Nita, directorul general al Niro Investment Group, a ajuns in companie la finele anului 2009, dupa 30 de ani de activitate in Ministerul de Interne. Este chestor-sef de politie si general de trei stele, iar ultima lui functie a fost de secretar de stat, sef al departamentului Schengen. “Aici avem preponderent marfa din China, insa o treime dintre comercianti sunt romani”, spune Nita. Investitiile totale in Dragonul Rosu depasesc 200 de milioane de euro, dar proprietarii nu fac ei insisi comert, ci inchiriaza si subinchiriaza spatiile. Cele 5.000 de magazine sunt gestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oameni trec prin complexul comercial, pe langa cei 9.000 de angajati.

    “Daca luam in calcul firmele din intreaga tara, nu putem spune cate zeci sau sute de mii se aprovizioneaza de aici si traiesc din activitatile comerciale”, explica Nita, adaugand ca afacerea sustine la randul ei mii de familii prin afaceri de comert cu destinatia Republica Moldova, Serbia si Ungaria. China si Turcia grupeaza doua treimi dintre comerciantii complexului, iar in ce priveste provenienta marfurilor, China conteaza cel mai mult. Daca in 1990 s-a inceput 100% cu China ca sursa de marfuri si comercianti, operatorii chinezi din complex au scazut la 30% in ultimii ani, iar ponderea marfurilor la 60-70%.

    Anul trecut, marfuri de 2,5 miliarde de euro au ajuns in Romania din China, din care mai bine de jumatate reprezinta aparatura si echipamente electrice si electronice, alaturi de textile si articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile romanesti se ridica doar la circa 300 de milioane de euro si reprezinta in mare parte lemn si componente de echipamente electrice si electronice. Trecand mai departe, grupul Brazilia-Rusia-India-China inseamna doar 11,6% din importurile Romaniei si 3,63% din exporturi, intrucat grosul comertului nostru exterior trece prin zona euro. Anul trecut, relatiile comerciale Romania-BRIC au insemnat circa 6,8 miliarde de euro, din care China si Rusia grupeaza fiecare cate 42%, India 10% si Brazilia 5%.

    Referindu-se la specificul afacerilor cu China si cu alte piete emergente din afara Europei, Vasile Gabriel Nita spune ca recesiunea s-a simtit mai putin la acest nivel, gratie flexibilitatii mult mai mari a preturilor de vanzare. “Discutand pana la ultima consecinta, putem afirma ca doar in conditii de criza maxima ar cadea piata chinezeasca. Nu exista preturi mai mici decat ale lor, deci cand ai cinci lei in buzunar, tot de aici vii sa cumperi”, spune directorul Niro Investment Group.

    Alexandru Dragoiu, fondatorul producatorului de echipamente IT E-Boda, vinde exclusiv produse asamblate in China, asa cum fac atatea alte companii din industria de electronice de consum. “Daca ar disparea China, nu ar mai exista industria de IT&C. Abia la mare distanta dupa China urmeaza Malaiezia si Taiwan ca piete de productie”, explica Dragoiu. Relatiile sale comerciale in Asia au inceput in 2000, cand a decis ca E-Boda sa se implice pe piata de DVD playere. La inceput a selectat peste 100 de furnizori din China, in urma corespondentei prin e-mail au ramas mai mult de zece, iar dupa ce a facut prima vizita acolo a ales unul.

    Dragoiu lauda la China faptul ca isi pune foarte bine in valoare potentialul de forta de munca ieftina, preturile foarte competitive si practicile de afaceri, insa vede si unele minusuri: comunicarea, diferentele culturale si distanta foarte mare, care impiedica comunicarea directa: “E foarte dificil sa cumperi bunuri din China fara a plati totul inainte. De asemenea, trebuie cumparate cantitati foarte mari, de aceea firma are nevoie sa aiba o putere mare de distributie”. Apoi, actorii economici se schimba des, furnizorii pot da faliment, de aceea este important sa existe si furnizori de rezerva. Distanta este un alt dezavantaj, marturiseste Dragoiu – “acolo chiar functioneaza zicala <ochii care nu se vad se uita> -, de aceea este benefic pentru colaborarea cu partenerii din China sa mergi acolo de doua ori pe an, altminteri interesul lor scade.”

    O mare parte dintre avantajele comerciale s-au pierdut totusi dupa Revolutia din 1989. “Dupa decembrie 1989, economia, care n-ar trebui sa tina cont de asemenea aspecte, s-a orientat dupa mediul politic catre SUA si Europa de Vest”, comenteaza Gabriel Ghelmegeanu, sustinand ca e “o greseala capitala” faptul ca am pierdut pietele pe care companiile romanesti activau (China, Rusia, Vietnam, Cambodgia), incercand in schimb sa concuram direct cu firmele occidentale, pe pietele occidentale, dar fara produse la aceeasi calitate. “Este foarte greu sa recuperam decalajul pierdut si asta a fost greseala majora – atitudinea tipica pe care o au romanii, de a nu reusi sa aiba atentie distributiva”, adauga Ghelmegeanu.

  • WSJ: Secretul murdar al discounturilor de Black Friday – iluzii fabricate de retaileri

    Magazinele vor face tot ce le stă în putinţă în privinţa discounturilor pentru a atrage clienţii, însă veterani din retail admit că, în multe cazuri, chilipirurile sunt o iluzie bine pusă la cale.

    Presupunerea generală este că retailerii fac stocuri şi reduc preţurile la produsele care nu se vând, aceptând să le fie afectate profiturile, scre cotidianul american într-un articol cu titlul “Secretul murdar al discounturilor de Black Friday”.

    În realitate lucrurile nu statu deloc aşa. Marii retaileri seînţeleg cu furnizorii pentru ca aceştia să livreze produse la un preţ recomandat, mai mare decât în mod obişnuit, care să asigure o marjă de profit după operarea reducerii de preţ.

    Astfel, un pulover aflat magazin la un preţ redus cu 40%, la 39,99 dolari, nu a fost produs şi cumpărat de retailer pentru a fi vândut cu 68 de dolari.

    Cumpărătorii nu par, însă, să fie deranjaţi. Ceea ce caută cel mai mult, mai ales în contextul economic dificil, este sentimentul că au făcut o afacere bună. Retailerii care încercă să iasă din acest joc, precum J.C. Penney din SUA, sunt sancţionaţi de cumpărători.

    “Nici nu sunt interesată dacă nu are o reducere de 40%”, a declarat Lourdes Torress, în timp ce se afla la cumpărături în cel mai importnt magazin Macy’s din New York.

    Natura prefabricată a discounturilor ridică semne de întrebare despre statul la coadă pentru promoţiile care deschid sezonul vânzărilor de sărbători. Explică însă cum retailerii reuşesc să suplimenteze numărul de “chilipiruri” fără să dea faliment.

    Numărul de reduceri oferite de 31 de mari retaileri a crescut cu 63% între 2009 şi 2012, iar discountul mediu a urcat de la 25% la 36%, potrivit Savings.com, un site care urmăreşte cupoanele online.

    În aceeaşi perioadă, marja brută a aceloraşi retaileri – diferenţa dintre preţul pe care îl plătesc furnizorului şi cel la care vând – s-a menţinut la 27,9%, arată datele FactSet. Sărbătorile nu au afectat aproape deloc marjele anul trecut, când a fost înregistrat un declin extrem de redus, de la 28% în trimestrul al treilea la 27,8% în trimestrul al patrulea.

    “O mare parte a discountului este deja inclus în preţul produsului. Din cauza asta vedem marje mult mai stabile”, a declarat Liz Dunn, analist la Macquarie Equities Research.

    Marii retaileri americani, inclusiv BestBuy, Wal-Mart şi Macy’s, susţin că perioada sărbătorilor din acest an va fi marcată de o competiţie neobişnuit de ridicată şi că reducerile ar putea afecta marjele. Aşa ceva se poate întâmpla atunci când lanţurile de magazine se luptă pentru a atrage clienţi sau când rămân cu stocuri foarte mari şi trebuie să ofere reduceri mai mari decât preconizau, scrie WSJ.

    Magazinele scot la vânzare produse cu reduceri reale, care le generează pierderi, însă acestea au doar rolul de a aduce clienţii în magazine. În cea mai mare parte vânzările sunt gândite pentru a fi profitabile, prin stabilirea unor preţuri iniţiale mult mai ridicate decât cele la care bunurile ar trebui să fie vândute.

    Retailerii pot avea probleme cu legea doar dacă nu au încercat niciodată să vândă produsele la preţul iniţial. Altfel, nu există nimic în neregulă cu această practică.

    J.C. Penney a revenit la vânzarea cu discount sub conducerea directorului general Myron Ullman, după ce predecesoul acestuia, Ron Johnson, a încercat să renunţe la practică.

    “Trebuie să o facem şi vom concura pentru a câştiga. Asta înseamnă să urcăm iniţial preţurile la niveluri suficiente pentru a ne proteja marjele când se aplică discountul”, a spus Ulman săptămâna trecută, în timpul unei conferinţe cu analiştii.

    Un consultant din industrie a descris acest procedeu folosind pe post de exemplu un pulover vândut de un mare lanţ de retail. Un furnizor vinde puloverul retailerului la preţul de 14,5 dolari şi cu un preţ final recomandat de 50 de dolari, ceea ce dă retailerului o diferenţă de 70%. Câteva pulovere sunt vândute la 50 de dolari, mai multe sunt vândute după prima reducere la 44,99 dolari, în timp ce grosul vânzărilor sunt operate la preţul final de discount de 21,99 dolari. Preţul mediu de retail este 28 de dolari şi asigură magazinului o marjă brută de circa 45% pentru produs.

    Marile lanţuri de retail au început să folosească practica preţ mare-preţ mic începând din anii ’70 şi ’80, când un val de deschideri de magazine a forţat adoptarea de noi strategii. În perioada respectivă, majoritatea produselor erau însă vândute la preţul iniţial, iar reducerile reprezentau un procentaj mai mic.

    Într-o prezentare din 2012, şeful J.C. Penney afirma că retailerul vinde mai puţin de unul din 500 de produse la preţul iniţial. Clienţii primeau un doscount mediu de 60%, faţă de 38% cu un deceniu în urmă. Cumpărătorii nu economisesc, însă, mai mult, scrie WSJ. Preţul mediu plătit de client a rămas aproape neschimbat în această perioadă. S-a schimbat doar preţul iniţial, care a devenit cu 33% mai mare.

    Dezvoltarea comerţului online a făcut posibilă urmărirea preţurilor pe internet pentru a vedea cât timp rămân produsele la preţul de listă. Amazon oferă la vânzare într-un catalog pentru cadouri de sărbători un televizor HD Samsung de 60 de inci. Televizorul are un discount de 45% faţă de preţul iniţial de 1.799,99 dolari. Potrivit Decide.com, firmă specializată în urmărirea preţurilor şi deţinută de eBay, televizorul nu s-a vândut nici măcar aproape de preţul de 1.799,99 dolari în ultimele luni. Cel mai mare preţ din ultimele opt luni a fost de 1.297,85 dolari, iar în octombrie era disponibil la 997,99 dolari, aproximativ acelaşi preţ ca cel din catalogul pentru sărbători al Amazon.

    Un purtător de cuvânt al retailerului online a declarat că “prezentarea celui mai recent preţ poate fi oarecum arbitrară şi poate crea confuzie clienţilor”, întrucât Amazon schimbă preţurile frecvent pentru a asigura cele mai bune condiţii pentru cumpărători.

    O altă practică implică creşterea preţurilor înaintea perioadei de discounturi. Într-o analiză pentru Wall Street Journal, firma Market Track a urmărit fluctuaţiile de preţ pentru 1.743 de produse în noiembrie 2012. Preţurile au urcat în medie cu 8% în săptămânile de dinaintea Zilei Recunoştinţei pentru 366 dintre acestea. Preţurile au fost ulterior reduse de Black Friday.

    Retailerii trebuie să ofere produsele la preţurile obişnuite “pentru o perioadă rezonabilă de timp”, înainte de a le reduce, potrivit Comisiei Federale pentru Comerţ.

    Mai multe lanţuri de magazine se confruntă cu procese în SUA din partea clienţilor nemulţumiţi de aceste practici.

    Retailerii, după ce şi-au obşnuit clienţii să caute chilipiruri, au rămas blocaţi cu practica discounturilor false.

  • Cum a schimbat criza mintea clienţilor: cumpărăm ori foarte ieftin ori foarte scump

    IN URMĂ CU PATRU ANI, Business Magazin avea un material de copertă în luna octombrie intitulat „Upgrade de viaţă„. Aşa cum spune şi titlul, materialul viza schimbarea comportamentului de consum: „Veniturile mai mari şi accesul mai larg la credite i-au încurajat pe consumatorii români – cum altfel – să consume.

    Dar şi să-şi rafineze consumul: de la o maşină ieftină au trecut la una cu aer condiţionat şi airbag, de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la cele de firmă„. Deopotrivă reprezentanţi de companii şi sociologi argumentau aceste modificări, într-o perioadă în care criza nu se simţea încă în coşul de cumpărături sau în planurile de achiziţie a unei locuinţe.

    Toate componentele ecuaţiei care au dus la „upgrade„ s-au modificat, de la accesul la credite şi până la scăderea puterii de cumpărare, iar acum fenomenul s-a întors la 180 de grade. Putem vorbi mai degrabă de un downgrade, în cazul în care consumatorii nu au renunţat (încă) definitiv la unele produse.

    PINTR-UN RĂZBOI DE CUCERIRE DE COTĂ DE PIAŢĂ, PRODUCĂTORII S-AU TOT LUPTAT ÎN SUPEROFERTE ŞI CAMPANII, dar după ce cuvântul criză a devenit o povară psihologică, tot mai mulţi cumpărători au început să vâneze preţuri mici„, spune Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. Prin urmare, şi companiile au făcut reduceri de costuri. „La un moment dat, se pare că în mintea marketerilor şi a vânzătorilor singura scuză pentru vânzări slabe a fost preţul„, adaugă Olteanu.

    Toate presiunile au dus la un întreg lanţ de decizii: „s-a umblat la costul ambalajului cu consecinţele de rigoare, s-a umblat la materia primă de bază, la modul în care sunt transportate şi depozitate etc.„, spune reprezentantul FM România. De fiecare dată, pentru reduceri de preţ s-a făcut rabat la cerinţe sau indicatori de performanţă, ceea ce a dus produsele de clasă medie într-o zona de preţ şi de performanţă a produselor de clasă inferioară, punctează Olteanu.

    Tot el spune că este vizibil fenomenul de îngustare a vânzărilor din segmentul mediu. Mai vizibile devin segmentele de nişă – premium sau high end – care se vând bine; volumele sunt mici – cei care şi le permit sunt mai puţini, dar apar şi se dezvoltă, subliniază Cătălin Olteanu.

    IN 2012, DIN CAUZA SCĂDERII PUTERII DE CUMPĂRARE, BONUL MEDIU DE CUMPĂRĂTURI S-A DIMINUAT ÎN CAZUL CATEGORIEI CU VENITURI MICI. Ponderea celor care s-au reorientat către mărci mai ieftine sau a celor care aleg pachete mai mari pentru a obţine un preţ mai mic a crescut de la 48% în 2011 la 63% în 2012„, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Tot ea adaugă că în perioada 2007-2009 era vizibilă o tendinţă de upgrade în consum, iar în 2011 şi 2012 cumpărătorii au devenit tot mai precauţi.

  • Opinie Rucsandra Hurezeanu: Femei în lumea bărbaţilor

    În acelaşi sens, un articol faimos din New York Magazine vorbea de faptul că cercetătorii care studiază comportamentul celor din finanţe au declarat că volatilitatea Wall Street este dată de o anumită substanţă chimică din corp. Şi cum majoritatea traderilor şi a executivilor din finanţe sunt bărbaţi, substanţa în cauză nu e alta decât testosteronul. Avem aşadar (şi) o altă explicaţie a situaţiei care ridică o întrebare: oare cum ar fi arătat criza dacă în poziţiile-cheie de executivi ai băncilor sau în consiliile de administraţie ar fi existat mai multe femei?

    Comunităţile umane şi instituţiile au valorizat excesiv dintotdeauna trăsături „masculine” ca agresivitatea, ambiţia şi competitivitatea. Politica, dar şi afacerile cereau aceste calităţi de la liderii lor. Cu câteva decenii în urmă, într-o lume dominată de bărbaţi, singurele femei care ajungeau în funcţii de putere în stat sau în companii erau considerate mai dure decât cei mai duri bărbaţi. Golda Meir în Israel, Indira Gandhi în India sau Margaret Thatcher în Marea Britanie sunt numai câteva exemple. Dacă Margaret Thatcher a fost supranumită Doamna de Fier, despre Indira Gandhi se spunea că era singurul bărbat din propriul cabinet.

    Astăzi vedem clar o creştere a importanţei valorilor „feminine” în conducerea companiilor: compasiunea, grija, cooperarea, comunicarea. Femeile-lider de astăzi par confortabile cu propria feminitate, recunoscând şi apreciind cu înţelepciune grija pentru ceilalţi în stilul lor de conducere. O organizaţie condusă autoritar cu oameni motivaţi şi conduşi de frică este inerent mai puţin capabilă de inovaţii şi creativitate. Oamenii temători şi stresaţi sunt hipervigilenţi, defensivi şi preocupaţi de ei înşişi.

    Statistic, femeile au acces la educaţie la fel ca bărbaţii şi, astfel, au ajuns să echilibreze balanţa reprezentării de gen în domenii ca educaţia, avocatura, medicina sau afacerile. Cu toate astea, companiile foarte mari sunt în continuare conduse mai mult de bărbaţi. În Fortune 500, doar 15% din companii apar ca fiind conduse de femei.

    Mama mea a fost printre primele femei antreprenoare din România. În 1990 a deschis prima farmacie privată din oraş şi printre primele din ţară, atunci când toată lumea spunea „Încă nu e momentul„. Afacerea s-a dovedit a fi de succes şi s-a extins la firme de distribuţie şi producţie de medicamente. Pornind de la zero, fără resurse materiale sau relaţii politice, a demonstrat că, dacă ea a reuşit, oricine poate reuşi. Având modelul mamei mele, m-am considerat întotdeauna foarte norocoasă. După o experienţă de şapte ani în industria farmaceutică am creat Ivatherm, prima şi singura companie românească de dermatocosmetice. Datorită suportului ei moral şi financiar, schimbarea nu mi s-a părut nici riscantă, nici dramatică, ci foarte firească.

    Îmi amintesc amuzată de prima mea întâlnire cu grupul de cercetători francezi cu care urma să lucrez pentru primele noastre produse cosmetice. Întâlnirea a durat o zi întreagă, în care am lucrat cu briefurile de marketing pregătite pentru alegerea texturilor, a parfumurilor şi a ingredienţilor activi. Văzând ca iau toate deciziile pe loc, unul din colaboratorii mei francezi m-a întrebat: „Tu eşti Ivatherm?”. Adică: „Tu singură te angajezi să creezi această marcă, să promovezi şi să vinzi aceste produse?”. Am răspuns ferm că da. „Succes!”, mi-au spus ei pe jumătate cu admiraţie, pe jumătate cu neîncredere. Mi-a trecut prin minte ideea că dacă aş fi fost bărbat nu mi-ar fi pus această întrebare.

    În următorii ani, micul laborator al cercetătorilor francezi din Paris s-a diversificat prin crearea propriei lor mărci de cosmetice, Novexpert. Eram foarte curioasă să aflu cât de uşor sau cât de greu este astăzi în Franţa să lansezi şi să dezvolţi o nouă marcă de produse cosmetice de farmacie. După un an de zile, întrebându-i de performanţa pe piaţă a mărcii Novexpert, am aflat că erau prezenţi doar în 100 de farmacii franceze. „Dar tu, în câte farmacii eşti prezentă?„ m-au întrebat ei. „În 1.000″, am spun eu cu jumătate de glas. Dintr-o dată nu mai eram fata mamei care se joacă de-a cremele, ci un antreprenor cu performanţe mai mari decât ale lor.

    Lumea afacerilor nu mai este astăzi rezervată bărbaţilor. Tu eşti ceea ce CREZI CĂ EŞTI, restul sunt poveşti în capul altora.

    Rucsandra Hurezeanu este fondatorul Ivatherm.

  • Soluţia unui primar din Vaslui pentru a evita blocarea drumurilor pe timp de iarnă: “investiţia nu a costat niciun leu”

    Principalele drumuri de acces spre comuna vasluiană Viişoara vor fi protejate în această iarnă de parazăpezi făcute din împletituri de crengi şi arbuşti, soluţie găsită de autorităţile locale după ce panourile metalice puse în iernile trecute pe marginea drumurilor au fost furate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Investiţia făcută de autorităţile din Viişoara nu a costat niciun leu, în condiţiile în care arbuştii folosiţi la parazăpezi au fost tăiaţi de pe marginea unui drum comunal, unde primăria a făcut defrişări.

    “Ca şi forţă de muncă, am participat majoritatea angajaţilor din primăriei, de la paznic şi şeful pompierilor, până la viceprimar şi primar. Dacă la parazăpezile metalice trebuia să angajăm oameni care să le păzească, ceea ce nu ne permitea bugetul, pe acestea din crengi şi arbuşti nu le fură nimeni. De aceea, le considerăm foarte eficiente”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX primarul comunei Viişoara, Liviu Pârciu.

    Parazăpezile din împletituri de crengi şi arbuşti au o înălţime de 1,5 metri şi, însumate, se întind pe o lungime de peste doi kilometri.

  • DOSARUL furtului de tablouri: Dogaru şi Darie, CONDAMNAŢI la şase ani şi opt luni de închisoare

     Instanţa a decis aplicarea pedepsei de şase ani şi opt luni în cazul lui Radu Dogaru pentru infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii l-au mai condamnat pe Dogaru la trei ani şi şase luni, pentru constituirea unui grup criminal şi la patru ani de închisoare, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

    Pedepsele au fost contopite, astfel că Dogaru ar urma să execute, când decizia va rămâne definitivă, pedeapsa cea mai grea, de şase ani şi opt luni de închisoare.

    Eugen Darie a fost condamnat de instanţa Judecătoriei Sectorului 3 la şase ani şi opt luni de închisoare pentru complicitate la furt calificat, cu consecinţe deosebit de grave şi la trei ani de închisoare pentru constituire de grup criminal, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei vrea să dea 3,5 milioane de euro pentru inventarierea spaţiilor verzi private

     Contractul de servicii pentru “Inventarierea spaţiilor verzi private şi actualizarea registrului spaţiilor verzi al Municipiului Bucuresti” are în vedere contractarea unor servicii de arhitectură, inginerie, amenajare urbană şi arhitectură peisagistică, dar şi a unor servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică.

    Valoarea estimată a contractului este de 16.124.000 de lei (aproximativ 3,5 milioane de euro) fără TVA, care vor asiguraţi din bugetul local, se precizează în anunţ.

    Durata contractului este de doi ani de la data atribuirii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Temele financiar-bancare ale anului 2013 şi previziunile pentru 2014, la “Romania Financial Forum”

     Astfel, Mediafax continuă tradiţia de a supune anual dezbaterii principalele teme din domeniul financiar-bancar împreună cu membri ai conducerii BNR, bancheri de top şi principalii jucători în domeniu şi, bineînţeles, alături de presa generalistă şi de specialitate.

    La ediţia din acest an vor participa ca lectori Bogdan OLTEANU – Viceguvernator; Banca Naţională a României; Henk PAARDEKOOPER – CEO, RBS Romania; Mişu NEGRIŢOIU – Chairman, ING Bank Romania; Daniela BODÎRCĂ – Vicepreşedinte Executiv, Unicredit Ţiriac Bank; Ludwik SOBOLEWSKI – director general al Bursei de Valori Bucureşti; Adrian VASILESCU – Consilierul Guvernatorului, Banca Naţională a României; Mircea URSACHE – Vicepreşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară; Eugen VOICU – preşedinte, Certinvest; Valentin IONESCU – şeful Direcţiei de Supraveghere Integrată din Autoritatea de Supraveghere Financiară; Raluca ŢINTOIU – CEO, ING Pensii. De asemenea, în timpul conferinţei vor avea intervenţii şi alţi reprezentanţi ai băncilor, ai companiilor de asigurări şi de pensii private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro