BusinessMagazin

Blog

  • Revista presei economice din Romania

    Peste 63 de milioane de lei au intrat la buget in primele cinci
    luni in urma amenzilor date de Fisc, informeaza
    Gandul; tinand cont ca valoarea totala a amenzilor date
    firmelor cu probleme este de 118 milioane de lei, rezulta ca gradul
    de incasare a fost de peste 50%. Stai aprins, becule: acelasi ziar
    anunta ca a crescut consumul de energie in primele patru luni, cand
    s-a consumat cu 3,5% mai multa energie fata de aceeasi perioada a
    anului trecut.

    Aurul, argintul, paladiul si platina au
    reprezentat pentru investitorii de la burse o sursa de profit
    destul de buna in acest an, remarca Evenimentul Zilei, care
    ofera cateva sfaturi de la brokeri pentru cei tentati de asemenea
    investitii. Fiscul vinde mai nou chiar si rochii de mireasa,
    constata ziarul, enumerand obiectele scoase la licitatie de
    administratiile fiscale, de la locuinte si calculatoare la masini
    de gaurit, uscatoare de par sau obiecte de mobilier.

    “Pipera, un paradis imobiliar in agonie”, titreaza
    Adevarul, notand ca proprietatile imobiliare din nord-estul
    Capitalei au preturi chiar si cu 50% mai mici fata de cele
    practicate in urma cu trei-patru ani. Chiar daca au la dispozitie
    500 de milioane de euro pentru Romania, administratorii fondurilor
    de investitii chestionati de ziar ezita sa investeasca in
    companiile de aici aflate in reorganizare, din cauza schimbarilor
    legislative frecvente si a mediului economic imprevizibil.

    Cine pierde si cine castiga din cresterea dolarului fata de leu:
    cei indatorati in moneda americana pierd, cei cu depozite in dolari
    si exportatorii castiga, contabilizeaza Romania Libera. Se
    pregatesc noi tunuri cu autostrazi, sustine ziarul, dar nu cu
    actorii celebri de pana acum – Casuneanu, Besciu si Umbrarescu sunt
    detronati in licitatie de noul val de regi ai asfaltului, reprezentat de
    Theodor Berna, de la Tehnologica Radion si de fratii Horpos de la
    Straco.

    BNR are loc sa taie dobanda la leu chiar pana la mai putin de 6%
    pana la sfarsitul anului, fiindca starea economiei inlatura teama
    de inflatie, sustin analistii cu care a vorbit Ziarul
    Financiar    . Daca aceasta ar incuraja creditarea e insa
    discutabil, avand in vedere amorteala pietelor de consum: acum doi
    ani, de pilda, dezvoltatorii imobiliari se laudau cu vanzarea a
    sute de apartamente pana la inceperea constructiei, in timp ce acum
    nu mai vand decat intre 3 si 20 de apartamente
    lunar.

  • Apple a prezentat noul iPhone (GALERIE FOTO)

    Printre detaliile tehnice, se regaseste un nou tip de procesor,
    Apple A4, similar celui disponibil pe iPad si o camera foto/video
    imbunatatita, cu rezolutie de 5 megapixeli, capabila sa filmeze in
    format HD. Impatimitii Apple asteapta insa cu sufletul la gura si
    detaliile despre noul sistem de operare OS 4.0 care va fi
    disponibil pe iPhone 4G sau despre serviciul de publicitate iAd
    dedicat aplicatiilor din magazinul App Store. “”Este cu 24% mai
    subtire decat iPhone 3GS”, a mai spus Jobs.

    Mai multi analisti sunt de parere ca pretul noului telefon va fi
    comparabil cu cel al modelelor anterioare – iPhone 3GS porneste de
    la un pret de la 200 de dolari in SUA, iar in combinatie cu noile
    tarife pentru servicii de date ale operatorului AT&T (15 dolari
    pentru un trafic de 200MB sau 25 de dolari pentru 2GB), pretul ar
    putea deveni si mai avantajos, iar cererea ar putea fi accelerata.
    Noul iPhone va fi lansat oficial pe 24 iunie la un pret pornind de
    la 199 de dolari.

    Alte caracteristici ale modelului includ un display de 3,5 inci,
    rezolutie de 960×640 pixeli, 7 ore de convorbiri 3G, 6 ore de
    navigare 3G, 10 ore de navigare WiFi, 10 ore de redare video, 40 de
    ore de muzica si 300 de ore de standby, tehnologie de afisare IPS –
    “putin mai bine decat OLED” -, procesor A4 si micro SIM.

    Prezentarea noului iPhone s-a facut cu ocazia Worldwide
    Developers Conference din San Francisco.

    Sursa foto: Engadget

  • Oficial al BCE: Cresterea economica dinainte de criza nu se mai intoarce in Est

    Pentru multi membri estici ai UE, criza financiara a fost “o
    trezire la realitate care a venit la timpul potrivit”, intrucat
    cresterea excesiva pe credit, favorizata de dobanzi mici, ducea la
    supraincalzire economica si chiar la “bule” ale activelor in unele
    tari, a
    spus Nowotny    , care este si guvernatorul Bancii Nationale a
    Austriei, cu ocazia unei conferinte financiare franco-austriece la
    Paris.

    Criza a permis autoritatilor, in schimb, “sa recunoasca la timp
    tendintele cu potential periculos” si sa le limiteze impactul.
    Acum, politicile publice vor fi menite sa protejeze dinamicile
    cresterii prin mentinerea la niveluri adecvate ale creditarii, in
    conditiile evitarii “exceselor trecutului”, sustine bancherul
    austriac. Gratie noilor reglementari bancare si unei supravegheri
    macroprudentiale mai bune, nu vor mai exista rate de crestere a
    creditelor de pana la 16% pe an, “ceea ce e un lucru bun”.
    “Inseamna ca am invatat de la criza”, afirma Nowotny. De-acum,
    adauga el, mai ramane si ca lectiile sa fie aplicate in politicile
    guvernelor.

    Impactul acestei scaderi a creditelor va fi mai mare in economia
    austriaca decat in Franta, a sugerat reprezentantul BCE. Comertul
    cu Europa Centrala si de Est se ridica la circa 20 de miliarde de
    euro pe an pentru ambele tari, insa aceasta inseamna doar mai putin
    de 1% din PIB in Franta, pe cand in Austria inseamna circa 6%.

    Cotidianul New York Times a publicat luni un comentariu in
    care remarca dezavantajele creditarii masive in valuta in tari ca
    Romania sau Ungaria, unde imprumutul in alte monede era inainte de
    criza mult mai accesibil din cauza inflatiei mai mari si a
    dobanzilor mai mari la monedele locale.

    Comentariul, prilejuit de recentele temeri de pe pietele
    financiare privind situatia Ungariei si efectele ei in zona,
    reaminteste ca orice depreciere semnificativa a monedelor nationale
    loveste direct in cei ce s-au imprumutat in euro, yeni sau franci
    elvetieni, ceea ce si explica de ce tarile mentionate au avut
    nevoie de la inceputul crizei sa se imprumute cu sume mari de la UE
    si FMI.

    Riscul s-a redus pe parcursul lui 2009, insa caderea forintului
    cu 6% vinerea trecuta, dupa ce liderii Fidesz au asemuit situatia
    tarii cu cea a Greciei, a retrezit discutia privind
    vulnerabilitatea la socuri a economiilor din Est. Banca Centrala
    Europeana a avertizat recent ca imprumuturile in valuta inca
    reprezinta mai mult de jumatate din totalul creditelor in Ungaria
    si Romania si peste 90% in Letonia.

    Pana acum, eforturile guvernelor de a descuraja creditul in
    valuta a avut un “efect foarte limitat sau chiar nul”, conform BCE.
    Piata creditelor pentru populatie in Est este dominiata de banci
    occidentale ca UniCredit, Erste sau Raiffeisen, iar reglementarile
    locale au doar un impact redus asupra acestor grupuri bancare
    internationale, arata Banca Centrala Europeana.

    Luni, cursul leu-euro a ajuns la un maxim nou pe ultimele cinci
    luni, la 4,2180 lei/euro, iar cursul leu-dolar a atins recordul
    ultimilor sapte ani, la 3,5243 lei/dolar. Bursa de Valori a scazut
    cu 1,2%. Pesimista ca de obicei, Danske Bank remarca efectul de
    contagiune, desi de foarte scurta durata, al situatiei din Ungaria
    asupra altor piete europene si repeta, in analiza de luni, ca sunt
    de urmarit cu atentie in urmatoarea perioada “tarile dintre Ungaria
    si Grecia, adica Romania si Ungaria”. Pentru urmatoarele 3 luni,
    Danske prevede un curs de 4,30 lei/euro si 3,58 lei/dolar, iar
    peste 12 luni are in vedere un curs de 4,40 lei/euro si 3,46
    lei/dolar.

  • Un pranz cu Kevin Spacey, vandut la licitatie pentru 2,04 milioane de euro

    Evenimentul a fost organizat in memoria sotiei fostului
    presedinte al URSS Mihail Gorbaciov, Raisa, care a murit de
    leucemie in 1999.
    Anjelica Huston, Dougray Scott si Joely Richardson s-au aflat
    printre starurile invitate la aceasta gala, organizata la Hampton
    Court Palace din Londra.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stirea zilei in Europa: Germania taie deficitul cu 80 mld. euro pana in 2014

    Deficitul bugetar va fi mentinut, ca efect al planului, sub 3%
    din PIB, dupa ce anul acesta este proiectat sa creasca de la 3,1%
    la 5% din PIB. Printre masurile aprobate se numara reducerea beneficiilor
    pentru someri, a subventiilor pentru companii, a celor pentru
    parinti, renuntarea la 15.000 de locuri de munca in urmatorii patru
    ani, impunerea unor taxe mai mari pe energia nucleara, pe
    calatoriile cu avionul si pe tranzactiile financiare si o reforma a
    cheltuielilor militare. Cabinetul Merkel a preferat reducerea de
    cheltuieli in locul unor majorari ale impozitelor pe venit sau ale
    TVA, insa nu va scadea cheltuielile pentru educatie si nici pe cele
    de sanatate. Guvernul a acceptat, de asemenea, sa amane
    reconstructia palatului municipal Stadtschloss, din centrul Berlinului, ceea ce ar urma
    sa produca economii de 440 de milioane de euro.

    “Germania, cea mai mare economie din Europa, are datoria de a da
    un exemplu bun”, a declarat Angela Merkel, sugerand clar ca se
    asteapta ca efectul sa fie o crestere a increderii in moneda
    europeana.

    Salutate de pietele financiare, atente exclusiv la masurile de
    austeritate luate de guvernele europene, masurile au fost privite
    insa cu scepticism de multi economisti, intre care laureatul Nobel
    Paul Krugman, cu ideea ca reducerile de cheltuieli sunt ultimul
    lucru de care are nevoie Europa. In plus, economistii sustin ca
    problema Germaniei acum nu este atat deficitul bugetar, cat
    excedentul comercial cu alte economii europene, care a contribuit
    la adancirea crizei datoriilor in special in tarile din sudul
    Europei. Or, daca firmele si consumatorii din Germania nu cresc
    cheltuielile, ci strang cureaua, atunci planurile bugetare ale
    guvernului nu vor face decat sa majoreze excedentul comercial.

    Atat moneda euro, care a incheiat
    la 1,948 dolari in tranzactiile din Europa, cat si bursa germana si
    alte burse din Europa, au recuperat luni din pierderile anterioare, indeosebi
    ca efect al stirilor pozitive privind cresterea comenzilor
    industriale in Germania cu 2,8% in luna aprilie, mult peste
    asteptarile pietelor. Comenzile industriale crescusera deja in
    martie cu 5,1%, reflectand foloasele aduse celei mai mari economii
    din Europa de slabirea euro, care a pierdut peste 12% in raport cu
    dolarul in ultimele trei luni, si masura in care redresarea globala
    se manifesta in Germania. In timpul crizei financiare din 2008,
    comenzile industriale scazusera cu 38%, iar acum sunt inca sub
    nivelul dinainte de criza cu circa 17%.

  • Manchester United are datorii de peste un miliard de lire sterline

    Familia Glazer a acumulat, de cand a preluat gruparea din
    Manchester, datorii de 1,1 miliarde de lire sterline (aproximativ
    1,3 miliarde de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Boc: Daca nu taiem salariile si pensiile, ar trebui sa ne imprumutam cu 11 miliarde de euro

    Chiar si asa, in conditiile in care salariile scad cu 25% si
    pensiile cu 15%, statul are nevoie sa acopere un deficit de 8,4
    miliarde de euro in 2010, a precizat premierul, in discursul din
    Parlament de asumare a raspunderii pentru masurile de
    austeritate.

    Acest deficit este insa finantabil, avand in vedere ca in acest
    an vor mai intra la buget 2,5 miliarde de euro de la FMI pentru
    consolidarea rezervei valutare, 2,3 miliarde de la Comisia
    Europeana si 0,4 miliarde de la Banca Mondiala pentru finantarea
    deficitului, respectiv 0,7 miliarde de euro de la BEI si BERD
    pentru sustinerea activitatii economice a bancilor si a
    companiilor. Romania ar mai avea nevoie sa se imprumute de pe piata
    cu 3 miliarde de euro, bani pe care nu-i poate obtine insa fara
    credibilitatea indusa de reducerea cheltuielilor fiscale.

    “E dureros pe termen scurt, dar va fi sanatos pe termen mediu si
    lung”, a spus premierul, insistand ca masurile pentru care isi
    asuma raspunderea acum Guvernul se aplica doar pana la 31 decembrie
    2010 si se va renunta la ele odata cu reluarea cresterii economice
    in 2011.

    Renuntarea la taierea salariilor si a pensiilor ar insemna
    ruperea acordului cu FMI si Comisia Europeana si imposibilitatea
    finantarii deficitului bugetar, respectiv incapacitatea de a mai
    plati salariile, pensiile si prestatiile sociale, sustine Boc.
    Premierul a combatut teoria deficitelor mari ca solutie de
    relansare economica, precizand ca nu se poate face deficit cata
    vreme criza a inrautatit conditiile de finantare de pe pietele
    externe pentru tarile europene. Exemplele lui sunt Spania, care n-a
    mai gasit bani cu ocazia ultimei emisiuni de euroobligatiuni,
    Portugalia, care din 5 miliarde de euro cat viza s-a putut
    imprumuta doar cu 500 de milioane si Grecia, nevoita sa apeleze la
    finantarea FMI si a UE. Cat despre imprumuturile de pe piata
    interna, Boc afirma ca nivelul de expunere a bancilor prezente in
    Romania se apropie deja de maximul permis de 20%.

    Prim-ministrul a prezentat consecintele estimate ale neaplicarii
    masurilor de reducere a cheltuielilor bugetare: acordul cu FMI si
    UE s-ar pierde, odata cu credibilitatea externa, bancile straine
    n-ar mai refinanta pentru bancile-fiice din Romania credite pe
    termen scurt in valoare de 7 miliarde de euro si pe termen lung in
    valoare de 1,3 miliarde de euro, iar in plus, bancile straine n-ar
    mai fi tinute de acordul de la Viena de anul trecut, initiat
    impreuna cu FMI, prin care au convenit sa-si mentina sumele
    angajate in Romania.

    NIMENI N-A PREVAZUT RECESIUNEA

    Seful Guvernului a explicat ca estimarile de la sfarsitul lui
    2009 erau mai bune pur si simplu pentru ca “nimeni nu a estimat
    acest val al crizei, care a lovit cu putere UE” si in general
    “nimeni nu a prevazut in ultimii doi ani nici aceasta recesiune
    fara precedent, nici cat va dura criza si nici momentul de
    revenire”. In context, Emil Boc s-a referit la pachetele de
    austeritate adoptate recent de tari ca Marea Britanie (6,2 miliarde
    de lire), Italia (24 de miliarde de euro), Franta (5 miliarde) sau
    Germania (10 miliarde), precizand ca “in toata Uniunea Europeana se
    strange cureaua si se reduc deficitele publice”, dupa ce pana spre
    sfarsitul anului trecut, guvernele si expertii erau convinsi ca
    redresarea e aproape, “dar nu e asa”.

  • Comenteaza cu Dorin si Ionut: Esti de acord cu suprataxarea bogatilor?

    Potrivit statisticilor BNR, peste o cincime din economiile
    populatiei (aprox. 5 miliarde de euro) sunt in 0,1% din conturi
    (circa 17.000 de deponenti), peste 95% din depozite fiind sub
    plafonul de 5.000 de euro.

    La inceputul acestui an, deputatul PSD Mugurel Surupaceanu cerea
    instituirea unui impozit anual de 0,5% asupra averilor nete
    individuale mai mari de 500.000 de euro. El spunea ca peste 20.000
    de romani au averi de peste 500.000 de euro.

    In acest context, apare ca potential subiecte de discutie rolul
    “social” al bogatilor si modul cum ar putea ajuta cei cu averi
    cumulate de zeci de miliarde de euro o economie dependenta de orice
    sute de milioane de euro.

    Asadar, credeti ca ar fi oportuna supraimpozitarea celor
    bogati?

    Dorin este impotriva

    1. Daca si-a dobandit averea prin mijloace corecte si prin
    munca, un bogat este o poveste de succes si un exemplu pentru
    tineri, nu o vaca de muls pentru a compensa neputinta unor
    politicieni incapabili; asta chiar in perioade de criza.

    2. Premierul spaniol Zapatero pregateste o masura asemanatoare,
    vorbind de “solidaritate” in fata crizei. Dar eu cred ca o
    solidaritate impusa nu mai este solidaritate, este pur si simplu o
    crestere de taxe rebotezata. Iar efectele cresterilor de taxe le
    cunoastem, din postura de cetateni. Supraimpozitarea bogatilor este
    totuna cu stigmatizarea bugetarilor sau a pensionarilor, niste acte
    gratuite si generatoare de rau.

    3. Nu sunt convins ca banii obtinuti din supaimpozitarea
    averilor ar fi cheltuiti pentru masuri anticriza; cred ca mai
    degraba ar fi destinati tot conturilor clientelei politice; adica
    niste bogati din industrie/constructii/textile/auto si care
    lucreaza dau niste bani unor imbogatiti din politica sau cu
    prieteni din lumea politica. In acest caz, nu mai bine fac aceste
    doua tabere niste echipe de poker? Exista in acest caz o sansa din
    52 ca unii bani sa fie folositi in folosul cetatenilor simpli.

    4. Daca Guvernul vrea in tara cele 12 miliarde de care vorbeste
    Dinu Patriciu, atunci sa munceasca pentru asta: sa dea legi care sa
    incurajeze investitiile, sa creeze un climat care sa incurajeze
    munca si cinstea si respectarea legilor, sa reduca birocratia,
    fiscalitatea si presiunile asupra angajatorilor si a angajatilor,
    sa creeze competitie si concurenta, sa lucreze in baza unei
    strategii si viziuni comune, discutata nu cu asociatii patronale
    fantoma, ci cu reprezentantii reali ai mediului de afaceri (si sunt
    destui de acest fel, oameni care trag din greu si au construit
    afaceri viabile si care nu apar la TV sau in presa).

    5. Rolul social al bogatilor este sa infiinteze afaceri si sa
    dea locuri de munca. Punct. Restul este fie palavrageala
    corporatista, fie PR, fie respectarea sau nerespectarea unor legi.
    Punct.

    6. Personal cred ca demersuri de genul legii propuse de
    deputatul Mugurel Surupaceanu nu fac nimic altceva decat sa
    alimenteze climatul social profund divizat, isteric si nefericit
    din Romania. Cati inspectori, prin ce mijloace, cat ar dura, cum,
    cu ce cheltuieli, cu ce folos?

    Ionut este de acord

    Din considerente de PR sau nu, toata lumea vorbeste in ultima
    perioada tot mai mult despre responsabilitate sociala, despre rolul
    social pe care fiecare dintre noi ar trebui sa il aiba. Iata de ce
    sunt de acord ca cei bogati sa participe mai mult decat cei saraci
    la redresarea economiei si prin aceasta a societatii.

    1. Cred ca orice om bogat sau imbogatit care a decis sa ramana
    in tara si-a dat seama ca scopul in sine nu este sa fie bogat
    intr-o tara de saraci, tristi si frustrati, ci sa aiba alaturi de
    el oameni (macar putin) fericiti, optimisti, predispusi la a
    cheltui mai mult (adica afaceri mai mari, probabil, pentru
    imbogatitul nostru, care va deveni si mai bogat).

    2. Sunt de acord ca supraimpozitarea bogatilor este o masura
    nedreapta atata vreme cat ei si-au facut afacerea cinstit, dar
    tocmai pentru ca ei au ajuns bogati nu ar fi normal sa sustina mai
    mult “restul cetatii”? Nu spun aici ca ar trebui sa dea bani de
    pomana saracilor sau sa dea mai multi bani la stat pentru ca
    functionari incompetenti sa isi bata joc de ei. Ar trebui sa
    urmareasca foarte exact si in detaliu unde merg banii lor.

    3. Stiti drumul de piatra care serpuieste pe langa castelul
    Peles si urca pana la Poiana Stanii? Este un drum construit acum o
    suta de ani pentru regele Carol cu bani luati din cresterea
    birurilor. Daca ar fi sa creasca acum birurile ca sa putem sa
    trecem cu bine din criza si statul sa nu o ia pe urmele Greciei si
    sa intre in faliment, de la cine ar fi mai moral sa se ia bani: de
    la saracii oameni care depind de fiecare suta de lei pentru a pune
    ceva pe masa copiilor sau de la cei de la care diferenta se traduce
    doar in cateva zerouri (e adevarat, multe) intr-un cont la
    banca?

    CONCURS:

    Spune-ne parerea ta despre suprataxarea bogatilor si poti
    castiga una dintre cartile:

    Gafe epocale din istoria afacerilor de Adam Horowitz

    Gandire creativa si brainstorming de J. Geoffrey Rawlinson

    Viata mea in publicitate si publicitate stiintifica de Claude
    Hopkins

    Perioada de desfasurare a concursului: 7-11 iunie 2010

    Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia
    BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.

    Castigatorii acestei editii vor fi publicati in revista BUSINESS
    Magazin care va aparea in 14 iunie.

    Castigatorii editiei anterioare despre reducerea indemnizatiei
    pentru mame sunt:

    • Telu
    • Corina
    • nokia

    Felicitari si ii rugam sa ne contacteze pe e-mail:
    marketing@businessmagazin.ro

  • Dealerii Dacia au inceput sa livreze versiunile 4X4 ale modelului Duster

    “Cererea pentru veresiunea 4X4 este mai mare decat cea pentru
    4X2, ceea ce face ca varianta cu tractiune integrala sa fie
    asteptata mai mult, o luna – doua”, a declarat seful
    departamentului de marketing al dealerului Auto Cobalcescu, Marius
    Bocsa.

    Cei mai multi dintre clientii Duster 4X4 prefera varianta de top
    diesel a modelului.

    “Firmele se orienteaza cu precadere spre variantele 4X2,
    intrucat acestea sunt mai ieftine, in timp ce clientii persoane
    fizice prefera versiunile 4X4”, a spus directorul de marketing al
    dealerului Auto Marcu’s Grup, Valentin Iliescu.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Femeile se considera mai afectate de criza decat barbatii

    Aproximativ un sfert (26%) dintre barbatii cu varsta peste 18
    ani nu au fost afectati de criza, procent semnificativ mai mare
    decat cel al femeilor (20%).

    Noua din zece antreprenori au resimtit negativ criza economica,
    in timp ce la nivelul managerilor sau al angajatilor cu studii
    superioare, pana la mijlocul lunii martie 2010, 55% fusesera
    afectati. “Procentul va creste simtitor in randul angajatilor cu
    studii superioare si nu numai in urma masurilor de reducere a
    salariilor in sectorul bugetar”, a declarat Mircea Kivu, director
    de operatiuni la Mercury Research. Persoanele care pentru moment nu
    au un loc de munca au resimtit impactul, de asemenea, intr-o masura
    foarte mare: 95% dintre acestea au fost afectate.

    In comparatie cu sase luni in urma fata de data culegerii
    datelor, doua treimi (66%) dintre cei cu varsta peste 18 ani erau
    mai ingrijorati de situatia lor financiara, procent in scadere fata
    de luna martie a anului trecut, cand procentul se ridica la 75%,
    dar in continuare mai mare fata de noiembrie 2008, cand apareau
    primele semne ale crizei in Romania si cand doar jumatate (53%) isi
    exprimau ingrijorarea.

    In ceea ce priveste motivele de ingrijorare, principalele temeri
    sunt legate de imposibilitatea de a mentine acelasi stil de viata
    ca in prezent (40%), de scaderea veniturilor (39%), sau de
    nesiguranta de a face fata cheltuielilor curente (38%). Temerile
    legate de imposibilitatea de a putea plati ratele sunt valabile
    pentru 15% dintre romanii cu varsta peste 18 ani, iar 14% se tem ca
    nu vor mai putea face economii sau investitii ca in anii
    trecuti.

    Studiul este national reprezentativ la nivel de indivizi si a
    fost realizat intre 15 martie – 1 aprilie 2010 pe un esantion de
    1.177 respondenti cu varsta peste 18 ani, iar eroarea de
    esantionare este de ± 2.9%