Atanasiu a declarat, duminica, pentru corespondentul MEDIAFAX
ca, potrivit analistilor financiari, Romania “se afla printre cele
24 de state care sunt foarte probabil sa ajunga in incapacitate de
plata in urmatorii ani”. “Romania se afla printre cele 24 de state
care sunt foarte probabil sa ajunga in incapacitate de plata in
urmatorii ani din cauza unui lucru foarte simplu. Ia uitati-va la
masurile Guvernului Boc pentru anul 2013. Cand incepe rambursarea
datoriei catre cei care ne-au imprumutat? In 2013. Cand se platesc
salariile profesorilor castigate in instanta? In 2013. Cand se
platesc salariile directorilor care au fost dati afara ca erau cate
trei pe un post si cu hotarari judecatoresti si care trebuiau sa
isi recupereze banii? In 2013. Cand se platesc cei 10.000 de
kilometri de drumuri care incep sa fie contractati anul acesta? In
2013. Pai ce-o fi in 2013? Probabil ca l-au pus ca este dupa 2012,
anul in care se termina lumea”, a spus Atanasiu.
Blog
-
Atanasiu: Romania ar putea ajunge in incapacitate de plata din cauza masurilor Guvernului
-
Civilizarea internetului
Presedintele francez Nicolas Sarkozy a deschis forumul E-G8 cu
un discurs in care a laudat internetul, considerându-l o revolutie,
o lume noua si chiar mai mult: al treilea si cel mai important val
al globalizarii. A subliniat rolul internetului in revoltele din
nordul Africii si a brodat putin pe tema libertatii si a
deschideri, dupa care a pledat pentru stabilirea unor reglementari
care sa limiteze abuzurile si utilizarea nelegitima a retelei
globale, iar sintagma care a facut titluri in presa a fost
“civilizarea internetului”. Mai mult ca sigur ca sefii marilor
trusturi media s-au bucurat de agenda propusa, insa super-selecta
adunare de regi si imparati ai internetului (printre care liderii
unor companii precum Google, Facebook sau Amazon) a cam ridicat din
sprâncene auzind acest indemn din partea sefului unui stat in care
un utilizator de internet suspectat ca detine ilicit material sub
copyright risca sa fie deconectat de la retea si in care guvernul
poate adauga orice site web intr-o “lista neagra”.Reactiile nu au intârziat prea mult. Mark Zuckerberg – seful de
la Facebook – s-a simtit acuzat prin referirile la protejarea
sferei private a utilizatorilor, dar si laudat pentru rolul pe care
reteaua de socializare l-a jucat in revoltele din Egipt si Tunisia,
iar raspunsul a fost destul de ascutit: nu poti sa izolezi câteva
lucruri care-ti plac in internet si sa controlezi alte lucruri care
nu-ti plac. Eric Schmidt de la Google s-a multumit sa observe ca
tehnologia se va misca mai repede decât administratiile, asa ca
guvernele n-ar fi bine sa reglementeze inainte de a intelege
consecintele. Insa referirea sa la “stupid rules” intr-una dintre
conferinte a dat de inteles ca nu prea are incredere ca guvernantii
chiar vor intelege. Pe aceeasi idee a mers si Lawrence Lessig, iar
colegul sau de la Harvard, Yochai Benkler, a punctat una dintre
mize: “Poti sa faci internetul sigur fie pentru urmatorii Lady Gaga
sau Justin Bieber, fie pentru urmatorii YouTube sau Skype”. Ideea
care s-a conturat a fost ca este inca prea devreme pentru a
reglementa un fenomen in plina evolutie.Se pare ca initiativa presedintelui Sarkozy de a introduce tema
reglementarii internetului pe agenda summit-ului G8 i-a “explodat
in fata” (cum plastic s-au exprimat unii bloggeri). Forumul E-G8 nu
pare sa fi ajuns la niste concluzii conciliabile, asa ca foarte
probabil ca delegatia desemnata de cei circa o mie de executivi din
industria internetului si a new-media va prezenta in fata celor opt
sefi de stat doua puncte de vedere divergente, care se vor anula
reciproc, confirmând astfel retinerea premierului britanic David
Cameron cu privire la intentiile franceze de reglementare
internationala a internetului. Foarte probabil, nici presedintele
Obama nu pare foarte incântat, având in vedere numeroasele sale
luari de pozitie cu privire la libertatea internetului si a
neutralitatii retelei, ca sa nu mai vorbim de cele 30 de milioane
de dolari cu care a finantat realizarea unui instrument
anti-cenzura. Rezultatul net obtinut este ca o cautare pe Google
dupa “Sarkozy EG8” returneaza aproape exclusiv critici la adresa
initiativei, unele foarte acide.De fapt, forumul E-G8 a fost un succes. Dar nu pentru
presedintele Frantei, nici pentru corporatiile implicate si nici
pentru sefii celor mai industrializate tari ale lumii. A fost un
succes pentru “societatea civila” a internetului, care a avut o
ocazie foarte potrivita pentru a-si exprima punctul de vedere, desi
organizatorii nu s-au gandit sa invite si reprezentantii
utilizatorilor. Ba chiar dimpotriva, pretul participarii a fost
prohibitiv: 100.000 de dolari. In aceste conditii, prezenta lui
John Perry Barlow pe aceeasi scena cu câtiva moguli media (de la
20th Century Fox, Universal Music etc.) a fost o surpriza, iar
opiniile taioase ale autorului declaratiei de independenta a
ciberspatiului cu privire la copyright au inviorat sensibil
atmosfera. Un alt cunoscut militant pentru libertatea internetului,
scriitorul Cory Doctorow, a refuzat invitatia motivând ca nu
doreste sa-si transfere credibilitatea unor regimuri aflate in
razboi cu o retea deschisa si libera. Totusi, se declara multumit
ca a primit invitatia olografa a presedintelui francez, pentru ca
aceasta poate fi o buna baza de plecare pentru diagnosticarea
grafologica a sociopatiei narcisiste.Pâna la urma petitiile, scrisorile deschise si articolele din
bloguri au impânzit web-ul, astfel incat E-G8 a reusit sa obtina un
rezultat neasteptat: o larga miscare impotriva reglementarii. -
Casa de ceara
Dictionarele seci si multi specialisti vor contrazice povestea
de mai sus, dar cand a lasat un jurnalist ca o parere contra sa-i
strice subiectul? Niciodata, si nu fac exceptie, chiar daca
povestea vaselor care se topeau pe foc tine mai mult de cultura pop
si mai putin de adevarul stiintific. Asa ca o sa leg sinceritatea
bruta, care tine vasele de lut sau lumea la un loc de evenimentul
Business Magazin din aceasta saptamana, de catalogul tinerilor
manageri de top si de gala care ii premiaza pe unii dintre ei.Asocierea dintre sinceritate si demersul revistei de a
identifica in fiecare an cate 100 de tineri care conduc afaceri sau
care au cladit afaceri o fac, de altfel, tot timpul si cred ca
aceasta este o calitate a multora dintre cei pe care ii prezentam;
indiferent de hainele elegante sau de aerul “corporate”, cei mai
multi sunt naturali, normali, fara mari fasoane. Nu toti, dar cei
mai multi.Si ma mai gandesc ca in fiecare an noi, cei de la revista, le-am
gasit cate o extraintrebuintare in fiecare an – au fost cei care ii
vor inlocui pe dinozaurii din companii, ba sunt cei cu viziuni
inovatoare, fie pornesc economia, fie ar putea face guverne mult
mai eficiente si inteligente decat cele cu care ne pricopsesc
politicienii.
Dar niciodata nu a fost chiar asa, iar demersurile noastre au pe
undeva un aer donquijotesc – trebuie o masa critica mult mai mare
pentru ca Romania sa se schimbe cu adevarat, sa se transforme asa
cum ne-o dorim, sa dispara dinozaurii, sa duduie economia pe baze
reale, sa guverneze unii care au in cap si altceva decat propriul
interes sau bunul plac. Ne place sau nu, in ansamblu Romania este
nu un vas lipit cu ceara, ci un edificiu intreg acoperit cu ceara,
iar focul care poate topi asta nu-i chiar la indemana.Dar putem sa ne umflam obrajii si sa suflam pentru a-l inteti.
Si mai putem sa respectam niste reguli asa de simple incat cel mai
adesea le uitam, in afaceri sau in cotidian. Primul indemn ar fi
“sa ignoram politicul!”. Suntem tentati sa creditam politicul ca
fiind mult mai influent in afaceri decat este in realitate (sigur,
cand spun asta nu ma gandesc musai la afaceri de genul asfaltarilor
de drumuri); la fel de adevarat este ca in Romania politicul te
poate pisa cu taxe, controale, idei absurde sau legi aiurite. Dar,
eliminand bombardamentul media, perspectiva se poate schimba
radical in bine.Doi, sa nu uitam niciodata diferenta dintre scepticism si
cinism. Scepticul pune intrebari, are indoieli si ingrijorari, dar
ramane mereu deschis, in timp ce cinicul are deja raspunsurile si
nu are nicio indoiala in legatura cu ele. Primul spune ca nu este
adevarat, dar ca o sa verifice, al doilea stie ca nu este adevarat
si ii este de ajuns. Ganditi-va de cate ori intalniti oameni care
STIU, fara sa aiba niciun dubiu, fara sa fie tentati sa incerce si
mai ganditi-va cat de distrugatoare este o asemenea abordare.Ca sa nu raman prea didactic, o istorioara pe tema: un
credincios si un ateu discuta intr-un bar despre existenta lui
Dumnezeu, cu ardoarea data de cateva halbe bune de bere. Ateul
spune: “Prietene, problema nu e ca nu am motive sa cred si nici ca
nu am trait experiente spirituale, cu rugaciuni si iluminare. Dar
luna trecuta am fost intr-o excursie departe in Nord, aproape de
pol. Si intr-o noapte m-am indepartat de tabara, a inceput un
viscol teribil, m-am ratacit, orbecaiam prin zapada si la un moment
dat m-am prabusit in genunchi si am strigat: “Doamne, daca existi
cu adevarat trebuie sa ma ajuti, pentru ca m-am ratacit si o sa mor
aici inghetat!”. Credinciosul il priveste nedumerit: “Pai esti
aici, deci Domnul te-a ajutat si trebuie sa crezi!”. Dar ateul
replica dispretuitor: “Prietene, n-a fost niciun Dumnezeu, au fost
doi eschimosi care treceau pe acolo si care mi-au aratat drumul
spre tabara!”. -
Se vor scumpi biletele de avion de la Otopeni?
“Vizitand acest terminal, as vrea sa intelegeti diferenta
arhitecturala majora promovata. Spatiile comerciale agreseaza
pasagerul. Este o intentie, iar acest terminal a fost construit
urmarind acest concept, din dorinta de a creste puternic veniturile
non-aeronautice ale companiei si din dorinta de a pastra
cheltuielile de operare pe care le percepem de la operatorii
aerieni la parametrii cat mai rezonabili.” Declaratia ii apartine
directorului Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti (CNAB) Tudor
Jidav si a fost facuta in urma cu mai bine de o luna, cu prilejul
extinderii terminalului de la Otopeni. Un terminal care la
finalizarea fazei a treia a modernizarii de la finele anului 2012
va putea gestiona un trafic de sase milioane de pasageri anual,
fata de cinci milioane, cati trec in prezent pe la Otopeni. Pana la
imbarcare, pasagerii au la dispozitie baruri, restaurante si
magazine noi pentru petrecerea agreabila a timpului, dupa cum spun
gestionarii spatiilor. Tarifele pentru cumparaturi nu difera fata
de magazinele din vechiul terminal, insa surprizele ar putea veni
de pe urma pretului biletelor.Solutia gasita de Jidav pentru a pastra cheltuielile de operare
pe care compania le percepe de la operatorii aerieni la parametri
“cat mai rezonabili” pare a fi un obiectiv greu de tintit, cata
vreme la urechile sefilor de companii de aviatie circula zvonuri
legate de posibile cresteri de taxe. Mai exact, propunerea
autoritatilor aeroportului de a introduce o noua taxa, asa-zisa
“taxa de supraveghere a obiectivelor de securitate”, potrivit
oficialilor Air France-KLM Romania. Cat timp taxele de aeroport se
regasesc in compunerea pretului biletelor, pasagerii ar urma sa
plateasca mai mult, in cazul modificarii acestora. “Nu as putea sa
spun daca exista o legatura intre inaugurarea noului terminal al
aeroportului Otopeni si aceasta taxa”, spune Alexandru Dobrescu,
seful Air France-KLM Romania.
Reprezentantul Emirates Airlines in Romania, Nicolae Demetriade,
sustine ca investitiile trebuie recuperate de undeva, pentru ca
imprumuturile angajate de autoritati trebuie platite, iar solutiile
pentru cresterea veniturilor sunt putine la numar: “Investitii de
acest fel se pot recupera din cresterea numarului de pasageri si a
frecventei zborurilor sau, mai usor, din marirea taxelor de
aeroport”. Prima varianta este mai putin probabila, in conditiile
in care traficul de pe Otopeni este ce-i drept in crestere, insa
cresterea semnificativa a numarului de zboruri nu e tocmai o
tendinta remarcabila in ultima perioada. “Daca cei de la CNAB spun
ca din activitatile comerciale se poate recupera o parte din
investitii, o parte poate fi si 0,1% sau 0,01%”, adauga
Demetriade.De cealalta parte, CNAB mizeaza insa pe experienta de zeci de
ani a companiilor in sarcina carora cade gestionarea celor 4.000 de
metri patrati de spatii comerciale nou-create. Ca urmare a
procedurii de selectie a ofertelor, lansata in noiembrie 2008, au
fost desemnati castigatori italienii de la Autogrill S.p.a. pentru
zona de alimente (Travel Food & Beverage), unul dintre liderii
mondiali in domeniu, care opereaza in peste 40 de tari, cu o cifra
de afaceri de 5,7 miliarde de euro in 2010 si un EBITDA de 605
milioane de euro. Pentru partea non-alimentara (Travel Retail),
contractul a mers la firma Millenium, parte a grupului german
Heinemann, cu experienta de 117 ani pe piata internationala de
vanzare cu amanuntul pentru calatori si care distribuie bunuri
catre o mie de operatori duty-free din 70 de tari. Important de
mentionat este faptul ca spatiile comerciale nu au fost inchiriate,
acestea constituind aport in cadrul asocierilor respective, asadar
accesul in ecuatia afacerilor de la Otopeni se poate face cel mult
la nivel de furnizor de produse pentru cele doua firme. -
Videanu: Guvernul lucreaza la reducerea CAS prevazuta in acordul cu FMI
Videanu a explicat, intr-o conferinta de presa, ca din punctul
de vedere al PDL si al Guvernului, trebuie gasite solutii
alternative astfel incat impactul reducerii contributiilor sa aiba
efect zero in bugetul consolidat. Potrivit lui Videanu, aceasta
masura ar elimina blocajul din economia nationala. Intrebat cand
s-ar putea pune in aplicare scaderea CAS-ului, Videanu a precizat:
” Guvernul lucreaza la o astfel de masura, e prevazuta in acordul
cu FMI, probabil se va discuta la prima misiune a FMI in Romania “.
Seful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a declarat pe 9 mai ca FMI si
Guvernul au convenit ca trebuie analizate mai multe date fiscale
inainte de o decizie privind scaderea contributiilor sociale. -
Vesti proaste pentru clientii cu credite in franci: moneda elvetiana se apropie de un nou varf
Cursul oficial a urcat vineri la 3,3923 lei/franc, cu patru bani
mai mult decat in sedinta precedenta, numai in ultima saptamana
moneda elvetiana apreciindu-se cu 4% in fata leului. Francul este
perceput ca o mondeda de refugiu de catre investitori, plasamentele
in moneda elvetiana fiind tot mai cautate de catre acestia pe
fondul reizbucnirii crizei datoriilor suverane din zona euro.
Aprecierea francului este resimtita tot mai acut de clientii cu
credite in franci elvetieni. Valoarea creditelor acordate in franci
elvetieni reprezinta peste 4% din totalul creditelor acordate de
bancile locale, respectiv echivalentul a 2,5 mld. euro. -
Tinerii manageri. Povestile de succes ale celor care pot relansa economia
In primavara lui 2006, la BUSINESS Magazin aparuse ideea a
“ceva” despre tinerii manageri. Nu stiam daca va fi un cover story
sau o analiza de tendinte, poate un top al celor mai bine platiti
sau al celor mai scoliti tineri din afaceri. Observasem de-a lungul
a zeci de interviuri ca la conducerea companiilor sau in primele
linii de conducere a acestora dominau trei categorii de manageri:
expati – fara doar si poate categoria cu cea mai mare greutate in
2006 -, sefi cu state vechi – oameni cu varsta de peste 50 de ani
si mai bine, care avusesera responsabilitati manageriale si inainte
de 1990 – si tineri cu varste in jurul a 30 de ani, care lucrau
deja cu milioane sau miliarde de euro si pareau, in ochii tuturor,
veriga sanatoasa a economiei.
Din mai multe puncte de vedere. Nu avusesera de-a face cu
regimul anterior, fiind, la Revolutie, proaspeti absolventi de
facultate. Crescusera o data cu economia si, fie ca ne place sau
nu, se modelau dupa chipul si asemanarea noilor reguli economice.
Aveau curaj sa ia decizii si sa vada partea plina a paharului. Dar,
mai ales, aveau timpul de partea lor.
“Daca e pe bune si veti lua in calcul managerii tineri din
boardul celor mai mari companii din piata, da, ar trebui sa fiu si
eu acolo.” Raspunsul si ok-ul pentru interviu veneau de la Doru
Voicu, unul dintre primii 100 de manageri selectati, care preluase
recent pozitia de director de dezvoltare a CEZ Romania (compania
tocmai intrase pe piata locala in 2005, in urma achizitiei
Electrica Oltenia). Decizia despre “ce sa facem despre tineri”
fusese luata si ne aflam inaintea primei editii a 100 Tineri
Manageri de Top, care urma a fi un catalog despre cei mai
importanti 100 tineri manageri de pe piata, portretul lor robot
fiind: maximum 40 de ani, roman si cu o pozitie in board-ul
companiei; urma sa luam in calcul, cel putin la inceput, doar
companiile din top 100 dupa cifra de afaceri.Acesta a fost unul dintre criterii, insa nu si singurul. Cele
mai mari companii din Romania proveneau dintr-un numar limitat de
domenii: industrie, telefonie mobila sau bunuri de larg consum. O
serie de alte sectoare mai mult decat dinamice – precum IT,
consultanta, avocatura, turism – nu generau vanzari de miliarde,
insa aveau potential managerial, asa ca am luat si cele mai mari
firme din fiecare domeniu si ne-am uitat in boardul lor.Lista cu primii 100 de manageri s-a legat repede (cel mai repede
dintre toate cele cinci care au mai urmat) si a cuprins cei mai
multi directori generali (fata de urmatoarele editii, cand
managerii nu s-au repetat si nominalizarile au cuprins si pe
ceilalti membri ai boardului, parteneri, directori financiari si de
marketing, de dezvoltare sau orice alta functie de management care
presupune luarea unor decizii strategice pentru companie).In 2011 si la a sasea editie, BUSINESS Magazin are deja un bazin
de 600 de manageri pe care a pariat intr-unul din ultimii sase ani
(inclusiv anul in curs). Suntem intr-unul din acele momente cand ne
uitam daca metodele noastre de selectie, chiar daca nu au fost
intotdeauna pe placul sau pe intelesul PR-istilor si chiar daca au
mai fost criticate (nu se intampla tot timpul cand vine vorba de
topuri?) au fost, pana la urma, eficiente. Iar masuratoarea
eficientei nu poate sta decat intr-o discutie despre traseul
managerilor care au facut parte din una dintre editii.Ce fac ei? Unde i-a dus criza sau planul de cariera pus la punct
de sefa de HR? Cati au indraznit sa ia calea antreprenoriatului?
Aproximativ 15% dintre cei care au intrat in vreuna dintre editiile
catalogului – excluzand editia din 2011 – au promovat. O parte
dintre ei au promovat in interiorul firmei, altii s-au mutat in
alte companii sau in alte tari pentru o pozitie mai importanta. Mai
putini au luat calea antreprenoriatului sau, dupa cum isi explica
Sergiu Biris, fondatorul trilulilu, “foarte multi potentiali
antreprenori prefera sa ramana angajati pentru ca asta le ofera o
oarecare siguranta sau, mai rau, prefera sa plece din tara. -
Miscarile “indignatilor” s-au extins si in Grecia. Autoritatile: “E o miscare bazata pe un singur sentiment, furia” (VIDEO)
“E o miscare fara o ideologie sau organizare, care se bazeaza pe
un singur sentiment, cel al furiei”, a declarat vicepremierul de la
Atena, Theodoros Pangalos, citat de Kathimerini.Protestatarii greci, in majoritate tineri, au ocupat cu miile piata
in fiecare zi, inclusiv in cursul zilei de duminica (vezi
aici transmisia live din piata), fara a transforma insa locul
intr-o tabara cu corturi, cum s-a intamplat in Spania. Ei cer “sa
plece hotii” – politicienii care au devalizat bugetul si n-au
protejat suveranitatea tarii, dar si FMI si UE, considerate
aparatoarele bancilor si ale marilor companii din Europa, pe care
le-au salvat de criza pe seama populatiei ce suporta acum nota de
plata.Varianta greceasca a “indignatilor” spanioli a cerut, printre
altele, ruperea acordului cu FMI, ridicarea imunitatii parlamentare
a politicienilor si infiintarea unei comisii de audit care sa
analizeze cum s-a ajuns ca Grecia sa acumuleze o datorie de peste
150% din PIB.
Un protest zilnic similar are loc si in piata Lefkos Pyrgos din
Salonic, convocat tot prin retelele de socializare online si cu
sloganuri comune cu cele ale atenienilor. “Nu suntem camerista
nimanui” era unul dintre ele – o aluzie la fostul sef al FMI,
Dominique Strauss-Kahn.Iesirea in strada a “indignatilor” greci (aganaktismenoi) din
ultimele zile a coincis si cu protestele sindicalistilor de la
compania telecom OTE, inclusa pe lista de privatizari a guvernului
grec (acesta detine 20% din companie si vrea sa vanda 10% catre
Deutsche Telekom, care detine 30%). Angajatii OTE au blocat una
dintre cele mai aglomerate rute din Atena, bulevardul Kifissias, si
au pichetat sediul OTE, cerand anularea deciziei de vanzare a
pachetului de actiuni. Ei au anuntat greve pentru 2 si 9 iunie, cu
acelasi scop.Adunari asemanatoare de “indignati”, in semn de solidaritate cu
Spania si Grecia, au fost organizate si in Franta, incepand cu cea
din Place de la Bastille din Paris. Ca si in cazurile celorlalte
adunari, protestatarii din Paris si-au instalat camera video pentru
transmiterea
live pe internet a manifestatiei si au preluat si ei
sloganurile spaniole de “democratie reala acum” si “ocupati
pietele”. Nota locala e data de apelul “Sarkozy, degage!” si
condamnarea razboiului costisitor contra Libiei, initiat de
actualul presedinte.In cursul serii de duminica, politia a folosit gaze lacrimogene
pentru a imprastia manifestatia din Place de la Bastille, unde se
aflau circa o mie de oameni, conform unor surse din cadrul
politiei, citate de France Info. Actiunea a fost imediat facuta
cunoscuta prin retelele sociale de catre parizieni, atragand
solidarizarea “indignatilor” din Spania, care s-au mobilizat sa
protesteze la reprezentantele diplomatice ale Frantei din Madrid si
Valencia.Tendinta acestor miscari pasnice este de a se extinde la scara
intregii Europe, profitand de posibilitatea coagularii rapide a
protestelor gratie retelelor Twitter sau Facebook. Manifestatii
similare au avut loc in Germania, Italia, Olanda, Danemarca, Belgia
sau Cehia. -
Atac informatic la un post de televiziune: Un mesaj spam a anuntat moartea presedintelui Basescu
Pentru a da si mai multa credibilitate informatiei, autorii
atacului au folosit numele postului de stiri Antena 3 in denumirea
adresei de la care pare primita stirea, o adresa insa
inexistenta.Textul integral al mailului:
Subiect – Socant! Presedintele Basescu a suferit un accident
mortal!Cititi mai multe pe www.mediafax.ro