BusinessMagazin

Blog

  • Roboţii cuceresc un nou domeniu, despre care acum zece ani, nimeni nu ar fi zis că este posibil să fie atins de aceştia

    Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marţiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI şi ficţiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

    În urmă cu zece ani, conceptul de roboţi în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid şi astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfăşoară pe câmpurile agricole. Maşinile şi utilajele moderne au înlocuit treptat sapa şi plugul tradiţionale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează şi transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în faţa deficitului de forţă de muncă şi a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezenţa roboţilor pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcţie inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

    „Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboţi în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe ţări, iar peste zece ani, îi văd pe roboţi în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicaţiile de protecţie a culturilor sunt deja făcute cu drone, şi în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicaţii cu drone pentru o nouă soluţie, eşti în afara pieţei, pentru că majoritatea activităţilor agricole astăzi sunt făcute cu drone. Şi dronele sunt un fel de roboţi, nu-i aşa?”, spune Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin. Aşadar, adaugă el, vede o mulţime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătăţite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligenţa artificială se îmbunătăţeşte mult în fiecare an. „Cred că roboţii vor fi introduşi în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecţie a culturilor, dar cred că vom vedea multe activităţi din acestea făcute de roboţi. Nu sunt sigur dacă roboţii vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulţi roboţi, aceştia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruşi, boli şi dăunători, ca o consecinţă a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluţie pentru combaterea lor prin IoT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Slovenia. Prin monitorizarea condiţiilor precum umiditatea, precipitaţiile şi nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli şi să acţioneze în consecinţă. Aceste tehnologii încep să apară şi pe piaţa românească. „Există multe soluţii digitale pe piaţa actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc şi deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toţi jucătorii majori de pe piaţă au instrumente foarte interesante, şi cred că ne îndreptăm către inteligenţa artificială. Acest lucru va schimba agricultura, şi sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menţionează Andre Negreiros.

    Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

    De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă şi energie, creşterea costurilor îngrăşămintelor şi metodele de producţie ineficiente exercită presiuni asupra producţiei agricole, iar soluţiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022. De asemenea, populaţia creşte şi cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producţia agricolă cu cel puţin 23% pentru a menţine standardele de viaţă actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piaţa globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creştere de 13,1%. „Populaţia creşte, vor fi tot mai mulţi oameni în deceniile viitoare, aşa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar şi de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este şi îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toţii la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puţin dureros dacă întreaga industrie investeşte masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluţii. Şi cred că inovaţia este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populaţia angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 şi 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe ţări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puţin mai în vârstă. Dar văd şi că generaţia mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generaţiei mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generaţia mai tânără intră pe această piaţă, aceştia vor fi mai implicaţi în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendinţă de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschişi să îmbrăţişeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, şcolile de agronomie sunt bune, şi în fiecare an există un mare flux de tineri talentaţi care intră pe piaţă. „Acest lucru ajută foarte mult ţara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaţionale pe care îl avem în întreaga lume, şi în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

    Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniaţi cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziţia. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de uşor pentru că piaţa noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria şi fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuşi să se schimbe şi să se adapteze, dar au nevoie de soluţii. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care ştiu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

    Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022.

  • Urmează o nouă furtună financiară: Legendarul Warren Buffett deja şi-a pus deoparte aproape 200 de mld. de dolari

    Warren Buffet a început să pună deoparte un munte de bani,  aproape 200 miliarde de dolari cash, iar economiştii spun că asta ar putea prevesti probleme pentru economie, scrie Business Insider.

    „Buffet a trecut deja în revistă companiile listate în SUA şi nu au mai rămas prea multe de cumpărat care să-i trezească apetitul. Decizia sa ar trebui să-i pună în gardă pe investitori” a declarat Steven Hanke, profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins.

    Buffett a redus participaţia Berkshire Hathaway la Apple în ultimul trimestru, ceea ce a alimentat o creştere de 21 de miliarde de dolari a grămezii sale de cash . Rezerva de cash a ajuns la un nivel record de 189 de miliarde de dolari. El a prezis că suma va depăşi 200 de miliarde de dolari până în iunie.

    Celebrul investitor şi CEO al Berkshire caută de mult timp să facă un pariu gigant, însă nimic din ce se află pe piaţă nu l-a convins pe miliardar.

    Hanke, fost consilier economic al lui Ronald Reagan, a fost preşedinte al Toronto Trust Argentina în perioada în care acesta a fost cel mai performant fond mutual din lume în 1995.

    El a remarcat că, dacă Buffett doreşte să cumpere 5% din acţiunile unei companii publice şi să investească cel puţin 10 miliarde de dolari, el este limitat la cele câteva întreprinderi cu o valoare de peste 200 de miliarde de dolari în care nu este deja investitor.

    „Pare un pariu riscant, mai ales că Buffett pare să vadă la orizont nori de furtună economică şi geopolitică” a mai spus Hanke.

    Hanke a subliniat, de asemenea, că Buffett caută să parieze pe companii care au o evaluare atractivă şi care sunt practic sigure că vor performa în următorii cinci ani.

    Buffett a subliniat importanţa numerarului atunci când acţiunile sunt scumpe, creşterea globală este slabă , iar conflictele fac ravagii peste hotare, în timpul adunării acţionarilor din această lună.

    Activele lichide ale Berkshire aduc cu siguranţă randamente mai mari decât în trecut, datorită creşterilor ratelor dobânzilor gestionate de Rezerva Federală din 2022, care au reuşit să reducă inflaţia.

    Compania lui Buffett a obţinut anul trecut 15,6 miliarde de dolari din dobânzi, dividende şi alte venituri din investiţii, mai mult decât dublu faţă de cele 7,5 miliarde de dolari obţinute în 2021.

     

  • Aeroportul Bucureşti-Sud, noua poartă de acces către Europa, va deservi peste 11 milioane de pasageri şi va permite transportul a minimum 30.000 de tone de mărfuri în fiecare an

    Aeroportul Bucureşti-Sud, ce urmează a fi construit la sud de Capitală, în urma unui parteneriat ce va reuni autorităţi locale şi centrale cu atribuţii în domeniu, va fi dimensionat astfel încât să poată deservi peste 11 milioane de pasageri, într-o primă fază, cu posibilitatea de extindere pentru a acomoda peste 20 de milioane de pasageri în etapa a doua şi să permită transportul pe cale aeriană a cel puţin 30.000 de tone de mărfuri.

    Aceasta este concluzia studiului de oportunitate elaborat recent de către un consorţiu de specialişti, din care fac parte şi reprezentanţi ai companiei SETEC din Franţa, societate cu experienţă vastă în studierea, proiectarea şi realizarea de aeroporturi la nivel global, atât în Europa, cât şi în America de Sud, Africa şi Asia.

    Potrivit studiului menţionat, noul aeroport internaţional al Bucureştiului va fi construit în imediata apropiere a localităţii Adunaţii Copăceni din judeţul Giurgiu, situată la 24 de kilometri de centrul capitalei României şi la o distantă de 43 de kilometri faţă de graniţa cu Bulgaria.

    „Ceea ce am început de acum un an ca idee, ca dorinţă, astăzi prinde contur. În urma asocierii cu Consiliul Judeţean Giurgiu, am pus baza unei structuri care va pune în practică acest proiect existent, ca intenţie, încă din anul 1973. Împreună am făcut primul pas, alături de partenerii francezi de la Setec, cu experienţă vastă în privinţa infrastructurii aeroportuare. Bucureştiul este polarizat, a existat o diferenţă foarte mare între nordul şi sudul Bucureştiului, fapt ce produce consecinţe grave, ce face nordul oraşului să fie sufocat de propriul succes. Avem o necesitate majoră pentru zona de sud a oraşului. Çi economic, dar şi în privinţa infrastructurii. Acesta este fundamentul iniţierii procedurilor despre care vorbim. Sunt convins că împreună cu partenerii noştri, vom reuşi să ducem la capăt acest proiect”, a declarat Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4.

    Înfiinţarea noului aeroport în zona de sud a Bucureştiului marchează un moment semnificativ în dezvoltarea infrastructurii de aviaţie a României şi a regiunii de sud-est a Uniunii Europene, însă, va satisface, totodată, şi cerinţa imperativă a decongestionării traficului aerian din zona Capitalei, concentrat acum doar pe Aeroportul Otopeni. Aici, conform specialiştilor, estimările arată faptul că în următorii ani, traficul de pasageri ar putea creşte semnificativ (până la aproximativ 65 de milioane de pasageri anual, în 2050), iar în aceste condiţii, în care nu sunt prefigurate intenţii de extindere a capacităţii de transport a aerogării din Otopeni, luarea în considerare a unui nou aeroport ar putea asigura o gestionare mai eficientă a traficului şi o experienţă mai bună pentru pasageri.

    „Primul lucru la care trebuie să ne uităm atunci când realizăm un aeroport este bineînţeles raportul dintre cerere şi ofertă şi acest lucru ne va ajuta să dimensionăm capacitatea viitorului aeroport. Pentru aceste calcule ne bazăm pe studii econometrice care oferă o perspectivă până în anul 2050, pentru Bucureşti, de 40 de milioane de pasageri într- un scenariu prudenţial şi de 65 de milioane de pasageri, într-un scenariu optimist. Amplasamentul este unul strategic, în partea de sud a Bucureştiului, pentru a maximiza impactul socio-economic, pentru că este o activitate care va reprezenta un punct nevralgic pentru oraş şi care trebuie conectat cu toate celelalte infrastructuri deja existente. Va fi, de asemenea, un punct de legătură şi cu ţara vecină, Bulgaria, de asemenea noua membră a Spaţiului Schengen şi am observat în studiile pe care le-am făcut că sunt deja pasageri în această ţară care folosesc Aeroportul Otopeni şi care se vor putea bucura în viitor de noul aeroport”, a declarat Aurélien VAN HECKE, manager de proiect SETEC pentru Aeroportul Bucureşti-Sud.

    Acest proiect ambiţios va urma ghidurile IATA (Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian) şi este conceput să servească ca un hub strategic atât pentru operaţiunile de pasageri, cât şi pentru cele de marfă, pentru a răspunde cererii în continuă creştere a transportului aerian în anii următori. Acoperind o suprafaţă vastă, aeroportul este proiectat să includă terminale de ultimă generaţie, piste de decolare şi aterizare şi facilităţi de ultimă oră, asigurând operaţiuni fără probleme.

    În plus, locaţia strategică aeroportului oferă acces convenabil la reţelele de transport existente şi viitoare, inclusiv la drumuri, căi ferate, căi navigabile şi sisteme de metrou. Această conectivitate eficientă asigură un acces rapid şi fără probleme atât pentru pasageri, cât şi pentru transportatori, favorizând creşterea mobilităţii şi a oportunităţilor comerciale.

    De asemenea, proximitatea aeroportului faţă de Bulgaria adaugă o altă dimensiune semnificativă a strategiei sale. Având în faptul că atât România, cât şi Bulgaria, sunt deja membre ale spaţiului Schengen aerian şi maritim şi că la momentul finalizării construcţiei aeroportului, cele două ţări vor avea şi frontierele terestre în Schengen, aerogara va deveni un nod strategic, o poartă de acces crucială pentru călătoriile şi comerţul internaţional, facilitând circulaţia neîntreruptă a mărfurilor şi pasagerilor.

    Având în vedere noul statut al României, ca proaspăt membru al Spaţiului Schengen, se estimează că noul terminal va avea o suprafaţă redusă pentru controlul vamal. În cele din urmă, luând în considerare toate aceste aspecte, precum şi numărul de standuri de contact, suprafaţa terminalului necesară este estimată la aproximativ 81.000 m², dintr-un total de aproximativ 700 de hectare de teren cât se estimează că este nevoie pentru construcţia aeroportului. Suprafaţa terminalului urmează a fi distribuită pe mai multe etaje pentru a reduce amprenta la sol a acestuia.

    Aeroportul din sudul Bucureştiului va fi, totodată, şi un centru crucial pentru transportul de mărfuri, incluzând depozite de marfă, depozite de depozitare şi o infrastructură logistică de ultimă generaţie. Vor fi manipulate diferite tipuri de mărfuri, de la cele perisabile la cele mari, pentru un transfer rapid şi sigur către diverse destinaţii. Spaţiul noului terminal cargo este estimată la minimum 3.000 m².

    Odată construit, noul aeroport al Bucureştiului va avea şi funcţiuni conexe transportului aerian de persoane şi de mărfuri, cum ar fi: turn de control, facilităţi de securitate aeroportuară, staţie de salvare şi stingere a incendiilor la aeronave, facilităţi proprii de deszăpezire şi de întreţinere aeroportuară, dar şi o parcare pentru pasageri, de aproape 4.500 de locuri. Totodată, aici se vor regăsi şi o serie de facilităţi oferite companiilor aeriene care vor opera zboruri, între care se regăsesc: hangar de întreţinere aeronavelor, echipamente de sprijin la sol, facilităţi de catering pentru zboruri, facilităţi de alimentare cu combustibil pentru aeronave şi facilităţi de degivrare aeronavelor, plus centrale solare şi staţii de epurare a apelor uzate, pentru un control sustenabil al resurselor şi pentru impact minim asupra mediului înconjurător.

    „Această fază a proiectului anterior menţionat şi detaliat reprezintă studiu de oportunitate, care oferă informaţii în funcţie de care urmează să fie determinată dimensiunea şi configuraţia optimă a infrastructurii fizice a aeroportului, inclusiv pistele de decolare şi aterizare, căile de rulare, platformele şi zonele terminale. Se iau în considerare factori precum mişcările aeronavelor, volumele de pasageri, operaţiunile de marfă şi facilităţile de servicii pentru a asigura operaţiuni eficiente şi pentru a se adapta cerinţelor proiectate”, susţin specialiştii, care precizează şi următorii paşi de urmat astfel încât documentele aferente construirii Aeroportului Bucureşti-Sud să fie concepută ca la carte. Astfel, în perioada imediat următoare, vor fi dezvoltate soluţiile tehnice şi vor fi analizate scenariile posibile, iar ulterior va fi întocmit studiul de prefezabilitate ce va sta la baza documentaţiei tehnice prevăzută de legislaţia în vigoare.

    Potrivit estimărilor specialiştilor, studiul de prefezabilitate ar urma să fie finalizat în luna august 2024, iar un an mai târziu, în septembrie 2025, să fie disponibile atât studiul de fezabilitate, cât şi Planul Urbanistic Zonal. În octombrie 2025 este estimat debutul procedurilor de proiectare şi execuţie, proiectul urmând a fi finalizat în termen de cel mult trei ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

    Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti Biroul de presă

     

  • Cod galben de averse, grindină şi intensificări ale vântului în judeţul Neamţ

    Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă că sâmbătă după amiază vor fi averse, grindină şi intensificări ale vântului în mai multe zone din judeţul Neamţ. Meteorologii au emis o avertizare cod galben.

    Avertizarea anunţă „descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici, averse care local vor acumula 15…20 l/mp şi intensificări ale vântului”.

    Sunt vizate localităţile Piatra-Neamţ, Roman, Săbăoani, Roznov, Bicaz, Tămăşeni, Piatra Şoimului, Cordun, Horia, Doljeşti, Săvineşti, Dumbrava Roşie, Zăneşti, Podoleni, Pângăraţi, Trifeşti, Girov, Sagna, Gârcina, Bârgăuani, Mărgineni, Secuieni, Tarcău, Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Dulceşti, Dochia, Făurei, Gâdinţi, Ruginoasa, Dobreni şi Bira din judeţul Neamţ.

    Averizarea cod galben a fost în vigoare de la ora 16.00 şi a fost prelungită până la ora 18.00.

  • Zonă rezidenţială din Harkov, lovită cu o rachetă. Doi copii şi trei adulţi au fost răniţi

    Doi copii şi trei adulţi au fost răniţi într-un atac aerian asupra oraşului Harkov. O rachetă lansată de ruşi a lovit o zonă rezidenţială. Mai multe case au fost distruse.

    Doi adolescenţi de 13 ani şi de 16 ani se numără printre cele cinci victime ale atacului de la Harkov.

    Ruşii au lovit o zonă rezidenţială din Harkov, potrivit oficialilor ucraineni citaţi de Sky News.

    Primarul din Harkov, Ihor Tereknov, a anunţat pe Telegram că mai multe case au fost distruse şi cel puţin cinci persoane au fost rănite.

    Guvernatorul regiunii, Oleh Syniehubov, a transmis şi el că rănile copiilor nu sunt grave.

     

  • Mobila care creşte singură

    Vărsatul de apă pe mobilă nu creează întotdeauna probleme, ci chiar poate să ajute, după cum o arată o gamă de mobilier prezentată de către Universitatea ECAL din Lausanne la recent încheiata „Săptămână a Designului de la Milano”. Articolele acestei game sunt confecţionate din burete din celuloză, obţinut din resturi de lemn, şi trebuie udate bine sub duş sau în cadă pentru ca să ajungă la forma proiectată, iar după stoarcere trebuie lăsate să se întărească pentru a putea fi folosite. Creatorii lor afirmă că mobila din burete care creşte singură poate susţine greutatea unei persoane şi este suficient de rezistentă, scrie Dezeen, iar când s-a uzat sau proprietarii s-au plictisit de ea poate fi reciclată ori transformată în compost.

  • Naufragiul de la Sf.Gheorghe. Elicopter al Forţelor Aeriene Române, în misiune de căutare pe mare

    Un elicopter IAR 330 Puma, din dotarea Forţelor Aeriene Române, execută sâmbătă, o misiune de căutare pe mare a posibililor supravieţuitori ai echipajului navei scufundate, sâmbătă dimineaţă, în Marea Neagră.

    Ministerul Apărării Naţionale anunţă că „la solicitarea Autorităţii Navale Române, ministrul apărării naţionale, Angel Tîlvăr, a aprobat punerea la dispoziţie, în regim de urgenţă, a unui elicopter care să sprijine eforturile autorităţilor române depuse pentru căutarea şi salvarea celor trei marinari daţi dispăruţi în dimineaţa acestei zile, ca urmare a scufundării navei Mohammad Z, pavilion Tanzania, în apropiere de Sfântu Gheorghe”.

    Elicopterul a decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu în jurul orei 15:40, având la bord personal specializat pentru misiunile de căutare-salvare pe mare.

    O navă sub pavilion Tanzania s-a scufundat sâmbătă dimineaţa în largul Mării Negre, în apropiere de Sfântu Gheorghe. Echipajul era format din 11 cetăţeni sirieni şi egipteni. Opt dintre aceştia au fost salvaţi de nava comercială Michel, care se afla cel mai aproape de locul accidentului.

    Ceilalţi trei membri ai echipajului, toţi de naţionalitate siriană, sunt în continuare daţi dispăruţi. Deocamdată nu se cunoaşte motivul scufundării navei.

  • Antrenament de vacanţă

    Orarul de antrenament e uşor de respectat pe durata anului şcolar, dar, când vine vacanţa,  nu toţi elevii de liceu care practică atletismul se simt dornici să continue în acelaşi ritm, obligându-şi antrenorii să caute soluţii ca să-i convingă să se antreneze în fiecare zi. Un antrenor de la un liceu din localitatea californiană Santa Maria s-a gândit  în urmă cu câţiva ani să apeleze la un adăpost de animale, punându-şi elevii din echipa de atletism pe care o coordona să iasă la alergat în fiecare zi alături de un însoţitor canin de la adăpostul respectiv, scrie Washington Post. Antrenorul a filmat un astfel de moment şi a încărcat filmuleţul pe internet, ideea sa ajungând până în Florida. Pe lângă faptul că atât elevii, cât şi câinii se menţin în formă, aceştia din urmă au şi şanse crescute de adopţie, fiind văzuţi de public în parcuri în timp ce aleargă sau sunt plimbaţi în timpul vacanţelor sau chiar al anului şcolar.

     

  • Peste rând

    O rezervare la restaurantele foarte căutate poate fi greu de obţinut şi ca atare lista de aşteptare lungă, iar unii încearcă să treacă peste rând.

    Există deja platforme care intermediază vânzarea de rezervări, cum ar fi Appointment Trader, care a prins foarte bine la New York, oraş renumit pentru cât de greu e să ajungi să iei masa la cele mai populare restaurante, unde norocoşii cu acces la acestea câştigă bani frumoşi din a le permite altora să-l folosească în locul lor, şi care acum pare să meargă foarte bine şi la Londra, scrie The Telegraph. De regulă, cei care doresc să ia masa la un local foarte căutat trebuie să aştepte să se anunţe periodic deschiderea listei de rezervări, să fie invitaţi acolo de un client vechi sau, în cazul restaurantelor care fac parte dintr-un club, să fie primiţi pe baza unei scrisori de recomandare a unui membru vechi ori să meargă la masă împreună cu acesta.  Pe lista de localuri cu rezervări scoase la vânzare pe site-uri ca Appointment Trader la Londra, de exemplu, se numără Annabel’s, Core by Clare Smyth sau Sexy Fish. Se pot cumpăra rezervări sau invitaţia de a lua masa împreună cu cineva care este deja membru, în acest din urmă caz vânzătorii fiind deseori persoane care plătesc abonamentul ca să pară că o duc mai bine decât în realitate şi care astfel îşi mai recuperează din cheltuieli, după cum explică fondatorul Appointment Trader, Jonas Frey.

    Unele restaurante sau cluburi se declară foarte supărate de practica vânzării de rezervări şi se jură că vor interzice accesul clienţilor prinşi că fac aşa ceva, altele însă încep să realizeze că ar putea câştiga ele însele bani din piaţa de rezervări, scoţând la licitaţie pe platforme specializate mese la ore şi în perioade foarte aglomerate fără ca potenţialii cumpărători să poată vedea dacă oferta vine de la un intermediar sau de la localul însuşi.

     

  • Sfârşitul unei ere: Tim Cook, „moştenitorul” Apple după Steve Jobs, se gândeşte deja să predea cheile imperiului după 13 ani în care a stat la cârma gigantului tech. Cine sunt oamenii care ar putea prelua conducerea de la vârful uneia dintre cele mai mari companii tehnologice din lume

    Tim Cook, şeful Apple după Steve Jobs, se gândeşte deja la viitor şi la cine ar putea să conducă după retragerea sa. Sub conducerea sa, Apple a ajuns la o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, iar până în 2025, ar putea ajunge la 4.000 de miliarde, scrie Business Insider.

    În ciuda rezultatelor extraordinare, Tim Cook nu se va afla la cârmă pentru totdeauna, de aceea CEO-ul în vârstă de 63 de ani face planuri pentru predarea ştafetei. Într-un podcast cu celebra cântereaţă albaneză Dua Lipa, Cook a spus că speră ca succesorul să „vină din interiorul Apple”.

    Deşi Cook mai are de stat încă trei ani la conducerea companiei, pariurile privind următorul CEO deja au început.

    Primul candidat la tron este John Williams. Potrivit Bloomberg, Williams a fost considerat în general drept succesorul logic al lui Cook încă din 2019, când a preluat studioul de design al Apple după plecarea directorului de design Jony Ive în 2019.

    Williams a supravegheat dezvoltarea Apple Watch şi acum gestionează operaţiunile Apple la nivel mondial. Executivul a anunţat recent că firma renunţă la un proiect de un deceniu de a fabrica o maşină electrică Apple.

    Cu toate acestea, există voci în companie care spun că Williams, în vârstă de 61 de ani, s-ar putea să nu fie un lider pe termen lung din cauza vârstei.

    Un alt potential CEO al Apple ar putea fi John Ternus, cu o carieră de peste 20 de ani în companie, care este favorit pentru poziţie şi care conduce divizia de Hardware Engineering.

    „Are o mulţime de abilităţi de management la fel ca şi Tim Cook.”.a scris într-un e-mail o persoană familiarizată cu problema conducerii.

    Cu toate acestea, vârsta pare a fi o problemă şi pentru Ternus, fiind considerat la 49 de ani prea tânăr pentru conducere.