Blog

  • De ce să mai fii loial dacă nimeni nu apreciază loialitatea?

    În ultimii ani, când răspund la întrebarea „De cât timp lucrezi la BUSINESS Magazin?”, oamenii fac ochii mari şi reiau răspunsul: 12? Da, 12. Alţii spun: „în acelaşi loc”? Se pare că să depăşeşti 10 ani la un loc de muncă a devenit o raritate, dacă nu chiar o ciudăţenie. Dacă în trecut părinţii şi bunicii noştri lucrau cam toată viaţa în acelaşi loc, în lumea „corporaţiilor”, să schimbi jobul este ceva cât se poate de normal. Iar dacă, ideal vorbind, loialitatea în relaţiile romantice înseamnă stabilitate şi aduce doar lucruri bune, în lumea modernă a muncii, atunci când depăşeşti, să spunem, cinci-şapte ani în aceeaşi companie, de cele mai multe ori pare că ai o problemă, ridici „un steag roşu” sau ai un handicap profesional. Asta pentru că, în cele mai multe cazuri, din poveştile de carieră pe care le-am auzit, avansarea în ierarhia profesională se întâmplă de cele mai multe ori odată cu schimbarea angajatorului şi acelaşi lucru se cam întâmplă şi când vine vorba de venituri. Studii publicate în presa internaţională în trecut spuneau că, dacă pe parcursul vieţii profesionale, petreci mai mult de doi ani, în medie, în aceleaşi companii, rişti să câştigi cu 50% mai puţin (în totalul anilor munciţi) decât cei care fac schimbări mai dese – nu ştiu însă cât de valabile mai sunt aceste studii post-pandemie. Pe de altă parte, este destul de vizibil că avansările profesionale se fac odată cu schimbarea de carieră. Iar asta este cu totul diferit faţă de discursurile oamenilor de HR din companii, precum şi ale altor reprezentanţi ai companiilor, care deseori spun că „omul este cel mai apreciat activ”. OK, dar care dintre oameni – proaspătul angajat, tânărul din Generaţia Z cu energie, forţe proaspete şi poate nu cu atât de multă disponibilitate spre a deveni un angajat loial sau angajatul care lucrează de peste 20 de ani în aceeaşi companie? Cei care aleg să rămână loiali adesea o fac cu un preţ mare. Ei pot fi trecuţi cu vederea în promovări sau beneficii, deoarece sunt consideraţi deja „siguri” sau „previzibili”. Această lipsă de recunoaştere poate duce la disconfort şi nemulţumire în rândul lor, întărind convingerea că loialitatea nu este apreciată. Pe de altă parte, există argumente puternice în favoarea loialităţii. Relaţiile loiale pot fi fundamentale în atingerea succesului pe termen lung, atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală. Când oamenii se bazează unii pe alţii şi pot conta pe sprijinul reciproc, pot obţine rezultate mai bune şi pot depăşi mai uşor provocările. Mai mult decât atât, loialitatea poate fi contagioasă. Atunci când un individ demonstrează loialitate faţă de o cauză sau faţă de oameni, acest lucru poate să îi inspire şi pe alţii să facă acelaşi lucru. Într-o lume în care relaţiile sunt adesea superficiale şi efemere, legăturile solide construite pe baza loialităţii pot aduce o valoare inestimabilă. Totuşi, nimeni nu oferă bonusuri de loialitate (din câte ştiu eu) – pe lângă bonusuri de vânzări, de performanţă, de final de an – dar de loialitate, nu (dacă lucrurile stau diferit, vă rog să îmi scrieţi). În condiţiile în care costurile pregătirii unui nou angajat sunt semnificativ mai mari decât munca alături de cei „vechi”, de ce nu am putea să le oferim şi lor, din când în când, o recompensă – fie sub forma unei recunoaşteri financiare sau de alt tip? Până una-alta, întrebarea rămâne: de ce să mai fii loial dacă nimeni nu apreciază loialitatea? Răspunsul poate fi găsit în propriile noastre convingeri şi valori. Chiar dacă loialitatea noastră nu este întotdeauna recunoscută sau apreciată de cei din jurul nostru, ea poate servi drept pilon pentru integritatea noastră personală şi pentru relaţiile noastre autentice. Loialitatea poate fi propriul nostru ghid în căutarea sensului şi a stabilităţii.   

    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • Maternitatea SANADOR este alegerea ideală pentru mamele care vor să îşi aducă pe lume bebeluşul într-o maternitate sigură şi prietenoasă, dotată cu echipamente de ultimă generaţie şi aflată sub îndrumarea unei echipe medicale de elită

    Maternitatea SANADOR este alegerea ideală pentru mamele care vor să îşi aducă pe lume bebeluşul într-o maternitate sigură şi prietenoasă, dotată cu echipamente de ultimă generaţie şi aflată sub îndrumarea unei echipe medicale de elită.

    Beneficiile naşterii la SANADOR includ:

    ? Naştere în siguranţă pentru mamă şi copil, cu o echipă competentă şi empatică;

    ? Secţie de neonatologie modernă, cu terapie intensivă neonatală;

    ? Medici primari neonatologi cu experienţă în terapia intensivă neonatală, cu linii de gardă permanente;

    ? Asistente medicale specializate în neonatologie şi în terapia intensiva neonatală;

    ? Rezerve single sau duble cu sistem de rooming-in pentru nou-născuţi;

    ? Compartiment de Primiri Urgenţe adulţi şi copii, cu 25 linii de gardă disponibile nonstop şi flotă proprie de ambulanţe;

    ? Spitalul Clinic SANADOR este un spital multidisciplinar, pregătit pentru orice situaţie.

    “;s:8:”subtitle”;s:11

  • Puterea brandului propriu. Dr. Max a intrat cu brandul propriu de medicamente şi produse farmaceutice în primii 20 de jucători după numărul de cutii vândute către pacienţi în ultimele şase luni. Cine produce marcă privată pentru Dr. Max?

    Grupul Dr. Max vinde în cele peste 900 de farmacii la nivel naţional propriul brand de medicamente cu şi fără reţetă, suplimente alimentare, produse parafarmaceutice sau dispozitive medicale  În trimestrul patru din 2023, compania Dr. Max Pharma a intrat pentru prima dată în clasamentul Cegedim după volume  Produsele Dr. Max sunt atât din import, cât şi realizate sub private label în fabrici din România.

    Un nou brand şi-a făcut loc în ultimele şase luni în topul celor mai mari companii după cutiile de medica­men­te vândute către pacienţii români, realizat trimestrial de com­pania de cercetare de piaţă Cegedim. Este vorba despre Dr. Max Pharma, numele sub care grupul Dr. Max, care are farmaciile cu aceeaşi denumire, raportează la Cegedim vânzările portofo­liului de produse marcă proprie.

    Sunt peste 500 de produse vândute sub brandul Dr. Max în cele peste 900 de unităţi farmaceutice controlate de grup, iar vânză­rile acestora au propulsat compania din retailul farma într-un clasament unde apar doar com­panii din producţia sau im­portul de medicamente.

    Prima apariţie a Dr. Max Pharma în clasamentul Cegedim după volume a fost în trimestrul patru din 2023, când a intrat pe locul 18, cu 3 milioane de unităţi vândute în perioada octombrie-decembrie. În acest clasament, Cegedim a oferit şi date privind întreg anul 2023, iar pentru Dr. Max Pharma vânzările au atins borna de 10 mil. cutii de medicamente.

    În primul trimestru din 2024, noul jucător din clasament după volume şi-a păstrat evoluţia, urcând până pe locul 16, cu 3,5 mil. cutii de medica­men­te care au ajuns la pacienţii români în peri­oada ianuarie-mar­tie 2024. Spre compa­raţie, primul jucă­tor din cla­samentul după volu­me, Sun Pharma, ca­re are şi fabrica locală Terapia Cluj, a avut 18,2 milioane de cutii de medicamente vându­te către pacienţii români în pri­mul trimestru, adică de circa cinci-şase ori mai mult faţă de Dr. Max Pharma.

    Având în vedere preţurile mici pe care Dr. Max a mizat ca strategie de promovare, inclusiv pentru produsele sub marca pro­prie, compania nu intră şi în top 20 după vânzări.

    „Nu există o entitate legală separată în România, produsele sunt vândute de Dr. Max România. De asemenea, distri­buţia produselor Dr. Max marcă proprie se face prin propriul lanţ de farmacii. Acest lucru face ca toate produsele să fie manipulate şi recomandate cu grijă doar de personal bine instruit“, au transmis pentru ZF reprezen­tanţii Dr. Max Group.

    Portofoliul de produse marcă proprie Dr. Max include peste 500 de produse, de la medicamente cu prescripţie (RX-uri), me­di­camente fără reţetă (OTC-uri), suplimen­te alimentare până la dispozitive medicale, produse parafarmaceutice şi cosmetice.

    Produsele vin din import, dar unele sunt fabricate şi în România. Compania spune că are colaborări cu pro­ducători locali pentru a realiza produsele sub private label însă din raţiuni de confidenţialitate nu poate oferi numele fabricilor cu care colaborează.

    „Pe măsură ce pacienţii descoperă produsele din familia Dr. Max, anticipăm o creştere graduală a cererii. Nu ne-am propus să atingem o poziţie anume într-un top, suntem dedicaţi ca aceste produse să răspundă nevoilor pacienţilor şi să continuăm să ne ţinem promisiunea de a oferi calitate la preţuri avantajoase, dar pe măsură ce extindem gama de produse marcă proprie, iar famaciile Dr. Max continuă să crească în preferinţele paci­enţilor din România, este posibil ca produsele să ajungă în top 10 după volum“, au mai transmis reprezentanţii Dr. Max.

     

    O piaţă cu potenţial

    Alături de Dr. Max, şi alte reţele de farmacii au mărci proprii de medicamente, suplimente sau produse parafarmaceutice pe care le vând în lanţurile proprii. Două exemple sunt Catena, cu brandul Naturalis, lansat chiar din 2005, şi Dona, cu brandul cu acelaşi nume.

    Modelul brandurilor proprii a devenit des întâlnit şi în alte domenii, cum este retailul alimentar, marile reţele de magazine punând pe rafturi produse sub mărcile proprii, în încercarea de a atrage cumpărătorii care caută preţ mic. Brandurile comercializate de retailerii alimentari includ de la produse pentru îngrijirea personală până la haine sau electrocasnice.

  • Dana Dărăban, ACUE: Acest an este critic pentru sectorul de distribuţie a energiei. La cât de mare este nevoia de investiţii, nu ai cum să nu te gândeşti la creşteri de tarife

    La nivelul întregii reţele de dis­tribuţie a energiei, necesarul de in­vestiţii în acest moment este de peste 15 miliarde de euro, în contextul în care 80% din reţele au o vechime mai mare de 20 de ani. La acest nivel de investiţii estimat, creşterea tari­fe­lor este aproape o certitudine, în ca­zul în care România îşi doreşte im­plementarea tuturor proiectelor legate de tranziţia energetică sau conectarea la reţele a miilor de pro­sumatori, a fost unul dintre mesajele transmise de Dana Dărăban, director executiv la ACUE (Federaţia Aso­cia­ţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie), în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit 2024. Un alt mesaj a fost cel al nevoii de stabilitate la nivelul reglementărilor în contex­tul în care orice modificare se descarcă în structura finanţărilor investiţiilor în reţele, investiţii gândite pe termen lung.

    „Este nevoie de investiţii, istoric de crescute în distribuţie. Pe cadrul de reglementare în schimb, atunci când distribuitorul depune un plan de investiţii, ANRE, în scenariul cel mai fericit, în mijlocul implementării se trezeşte cu o reglementare, iar tot impactul investiţiei este dat peste cap în acel an. O mare parte din sumă se duce către implementarea acelor excepţii, care vin cu obligaţii, cu amenzi din cifra de afaceri, etc.“, a explicat Dana Dărăban în intervenţia sa de la ediţia de anul acesta a ZF Power Summit. Anul acesta, ar fi trebuit să intre în vigoare un nou cadru de reglementare, dar din cauza şocurilor la care a fost supusă piaţa energiei în ultimii ani, acesta va intra în vigoare de anul viitor şi va determina practic investiţiile în reţele pentru următorii cinci ani de zile. Perioada este decisivă pentru procesul de tranziţie energetică a României, iar reţelele de distribuţie sunt esenţiale pentru implementarea proiectelor de energie verde, creşterea numărului de prosumatori sau dezvoltarea mobilităţii electrice. Potrivit jucătorilor din piaţă, necesarul de investiţii în reţele la acest moment este estimat la circa 15 miliarde de euro.

    „De aici se impune necesitatea ca acest cadru de reglementare să evite astfel de decizii nepotrivite. Dacă vrem să susţinem o industrie, trebuie să aplicăm instrumentele corecte – ajutoare de stat, scheme de sprijin pentru industria respectivă, nu să intrăm în activitatea altei afaceri cum este sectorul de distribuţie.“

    Ţinând cont de valoarea investiţiilor, fondurile europene sunt extrem de importante şi există un dialog la Ministerul Energiei pentru suplimentarea acestor fonduri.

    „Aceste investiţii vor ţine de cum arată cadrul de reglementare pentru următoarea perioadă. Oricât ne-am dori, nu ai cum la nevoia de investiţii să nu te gândeşti la o creştere de tarife. Toţi distribuitorii aplică pentru fonduri europene. Sunt deja supralicitate. Deja am început un dialog cu Ministerul Energiei pentru suplimentarea fondurilor. Acest an este, pentru sectorul de distribuţie, critic. Trebuie să avem o strategie sau măcar o modelare prin care să înţelegem care sunt costurile pe care tot sectorul de distribuţie trebuie să le aibă în vedere pentru atingerea obiectivelor din PNIESC, după care ar trebui să vedem cum putem să încurajăm investiţiile prin cele mai eficiente instrumente. În acest moment nu avem o estimare de acest gen“, a atras atenţia Dana Dărăban.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Adelina Badea, CEO, Mobexpert

    Cifră de afaceri (2022): 264 mil. euro

    Număr de angajaţi: 2.100


    Biografie:
    Adelina Badea s-a alăturat companiei Mobexpert în urmă cu circa 15 ani, primul rol fiind cel de director de magazine în cadrul filialei Mobexpert Iaşi, potrivit informaţiilor de pe LinkedIn. A preluat mandatul de CEO în primăvara anului 2021, într-un an plin de provocări, ca urmare a crizei sanitare instaurate pe fondul pandemiei de COVID-19. Ca parte a formării academice, executivul a urmat un Executive MBA în cadrul IEDC – Bled School of Management.


    ► Puţini ştiu că acum 21 de ani, când am susţinut primul meu interviu pentru postul de consilier vânzări cu directorul magazinului Mobexpert Militari, magazin ce urma sa se deschidă, nu am reuşit să trec în etapa finală. Însă nu am renunţat şi peste o perioadă am aplicat pentru acelaşi post şi am reuşit să mă angajez la Mobexpert Pipera, cel mai mare magazin de mobilier şi decoraţiuni de la acea vreme, aflat în vecinătatea sediului central Mobexpert. Din primul moment în care am intrat în sediul central Mobexpert, am visat că într-o zi să lucrez în acel loc! Mi se părea fabulos să fac parte din acea echipă care dezvoltă colecţiile Mobexpert de mobilier şi decoraţiuni, cea care construieşte magazinele noi şi care setează strategiile ce urmează a fi implementate. Bineînţeles că nici prin gând nu-mi trecea că voi ajunge într-o zi să contribui direct la toate acestea, dar un lucru e cert: încă de la început voiam să fac parte din acea echipă!

    ► În mod normal, realitatea coincide rar cu visurile. Însă, în cazul meu, a fost mult mai frumoasă chiar dacă şi mult mai grea… mult, mult mai frumoasă! Acum, o să vă spun cu toată sinceritatea că visul meu din copilărie a fost să devin medic veterinar sau inspector alimentar, m-am şi pregătit pentru asta mulţi ani, a fost dorinţa tatălui meu şi a mea. Cu toate acestea, aş putea spune ca sunt recunoscătoare, acum după 20 de ani, pentru direcţia în care m-a dus viaţa. Sunt bucuroasă că am crescut frumos şi sănătos într-o companie 100% românească, că am locuit 13 ani în Iaşi şi am crescut alături de oameni extrem de buni, de valoroşi din punctul de vedere al educaţiei şi al valorilor.

    ► Domeniul nostru, piaţa de mobilier şi decoraţiuni, este un sector într-o continuă schimbare deşi poate nu vedem asta de fiecare dată. În fiecare an apar materiale şi produse noi, tendinţe noi. Şi nu mă refer neapărat la tendinţele ce ţin de estetic, acolo unde lucrurile sunt foarte vizibile, vorbesc de produse unde tehnologia de ultima generaţie se îmbină cu designul de produs şi cu materiale noi din surse regenerabile sau reciclabile. O accentuare continuă pe sustenabilitate şi conştientizare ecologică ar putea determina o trecere către materialele ecologice şi reciclabile în industria amenajărilor interioare şi a mobilierului. Aceasta ar putea include utilizarea extinsă a materialelor organice, reciclate şi regenerabile pentru realizarea mobilierului şi a decoraţiunilor. Mă aştept ca mobilierul şi echipamentele pentru casă să fie tot mai integrate cu tehnologii inteligente. De la mobilier care se adaptează automat la preferinţele utilizatorului până la sisteme de control al mediului ambiental, inteligent integrate în designul interior, tehnologia va juca un rol tot mai mare în modul în care concepem şi folosim spaţiile interioare.


     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Mirela Dogaru, Director comercial şi membru în Comitetul Executiv, grupul MedLife

    Cifră de afaceri (2022): 405 mil. euro

    Număr de angajaţi şi colaboratori: > 10.000


    Biografie:
    Perspectiva asupra evoluţiei profesionale era concentrată pe adaptabilitate şi învăţare continuă, povesteşte Mirela Dogaru despre experienţele sale din urmă cu 20 de ani. „Îmi adunam informaţiile de peste tot – cărţi, şcoală, dar mai ales de la cei mai experimentaţi ca mine”.


    ► M-aş fi văzut acum 20 de ani în acelaşi loc? E ca şi cum ai întreba dacă am avut cristalul magic. Nu prea. Plănuiam pe termen scurt, voiam să cuceresc lumea, ieri, nu mâine. Am învăţat însă, să aştept, să am răbdare, să am încredere, să nu mă dau bătută. Rezilienţa? A devenit unul din ingredientele mele secrete, iar aceşti 20 de ani au fost ca un curs intensiv de formare a caracterului. Acum nu mai visez la praf de stele, ci sunt fericită să strălucesc chiar şi fără el.

    ► În spatele fiecărui lider există un munte de responsabilităţi, şi nu orice fel de munte, ci un Everest. Toată lumea vede petrecerile de succes şi medaliile strălucitoare, dar nu şi întreaga orchestrare a unei echipe mari, unde fiecare zi este o nouă aventură. Să fii lider? Este ca un maraton în pantofi cu toc înalt. Nu este pentru oricine. Şi chiar dacă mă număr printre cei mai rezistenţi, recunosc că acest parcurs mi-a depăşit aşteptările… şi nu numai în complexitate.

    ► Cred că pe viitor AI-ul şi roboţii vor fi vedetele din domeniul medical. Dar mai cred că niciuna din tehnologiile prezentului şi viitorului nu poate înlocui omul, medicul bun – cel care tratează nu numai cu mintea ci şi cu sufletul. Roboţii, AI-ul, digitalizarea, descoperirile genetice şi toate minunăţiile tehnologice sunt doar condimente ale unui act medical eficient. Fără medicul bun, fără empatie şi fără respect, nu poţi avea îngrijire medicală de top. Medicul bun este esenţial.


     

  • Frica de roboţi pune stăpânire pe piaţa muncii: Din teama că Inteligenţa Artificială îi va înlocui, milioane de angajaţi folosesc tool-uri AI în secret la job, nu să vadă managerii şi să pară uşor de înlocuit

    Tot mai mulţi angajaţi folosesc în secret inteligenţa artificială la locul de muncă, pentru a rezolva sarcinile mai uşor şi a câştiga mai mult timp. Utilizarea AI la job a ajuns la un nivel record, însă frica de a fi înlocuit de această tehnologie este de asemenea la cote înalte, arată un studiu recent realizat de Microsoft şi LinkedIn.

    Microsoft şi LinkedIn au publicat Indexul Anual al Tendinţelor în Piaţa Muncii, care a analizat efectele inteligenţei artificiale asupra pieţei prin intermediul unui sondaj realizat la nivelul a 31 de ţări, inclusiv SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, India, Singapore, Australia şi Brazilia, scrie CNCB.

    S-a constatat că, deşi 75% dintre angajaţi folosesc inteligenţa artificială la locul de muncă, peste jumătate dintre respondenţi nu vor să recunoască faptul că o folosesc pentru cele mai importante sarcini. Acest lucru se datorează faptului că 53% dintre cei care folosesc tehnologia la job sunt îngrijoraţi că îi face să pară uşor de înlocuit.

    În plus, aproape jumătate dintre profesionişti sunt îngrijoraţi de faptul că AI le elimina locurile de muncă şi se gândesc să renunţe la posturile actuale în anul care urmează.

    Colette Stallbaumer, director general al Microsoft Copilot şi co-fondator al proiectului Microsoft WorkLab, a declarat că angajaţii trebuie să treacă peste temerile lor şi să înceapă să îmbrăţişeze inteligenţa artificială.

    „Cred că oamenii trebuie să treacă peste această frică şi să fie optimişti, profitând de oportunitatea de a lucra cu AI, pentru că toate datele arată că îi va face mai atractivi, fie că sunt în interiorul unei companii, fie că vor să se angajeze”, a spus Colette Stallbaumer.

    Potrivit studiului, angajările în domeniul inteligenţei artificiale au crescut vertiginos cu 323% în ultimii opt ani. Dar şi angajaţii din medii non-tehnice, care ştiu cum să folosească instrumente de inteligenţă artificială precum ChatGPT şi Microsoft Copilot, sunt, de asemenea, la mare căutare.

    Potrivit studiului, 66% dintre liderii de companii nu ar angaja pe cineva fără competenţe în domeniul IA şi 71% dintre aceştia ar prefera să angajeze un angajat mai puţin experimentat cu competenţe în domeniul IA decât o persoană mai experimentată fără aceste competenţe.

    Deşi şefii apreciază cunoştinţele de AI la locul de muncă, aceştia nu se implică pentru a dezvolta compentenţele angajaţilor în acest domeniu.

     Aproape jumătate dintre directorii din SUA nu investesc în prezent în instrumente sau produse de IA pentru angajaţi, iar puţin peste un sfert dintre companii intenţionează să ofere cursuri de formare în domeniu în 2024.

    Doar 39% dintre angajaţii la nivel global care folosesc tehnologia au primit instruire în domeniu din partea companiilor.

    „Angajaţii încep să înţeleagă ce înseamnă adoptarea tehnologiei, dar firmele încă nu înţeleg pe deplin. Companiile care nu se vor implica în educarea personalului în acest domeniu vor rămâne în urmă”, a spus Aneesh Raman, vicepreşedinte şi expert în forţa de muncă la LinkedIn.

     

     

  • Cel mai mare retailer din lume dă afară sute de angajaţi

    Walmart a început să concedieze sute de angajaţi corporate şi să îi cheme la birou pe cei care lucrează remote, scrie CNBC.

    Între timp, angajaţii de la birourile mai mici ale gigantului american de retail din Dallas, Atlanta şi Toronto sunt rugaţi să se mute în alte puncte centrale, cum ar fi sediul central al Walmart din Bentonville, precum şi în Hoboken sau în sudul Californiei.

    Walmart va permite în continuare personalului să lucreze de la distanţă, însă pentru asta prezenţa la birou trebuie să predomine.

    Walmart avea aproximativ 2,1 milioane de angajaţi la 31 ianuarie 2024, potrivit ultimelor date făcute publice.

    Compania a făcut demersuri pentru a-şi reduce forţa de muncă în ultimul an şi declarase în aprilie anul trecut că se aşteaptă ca aproximativ 65% din magazinele sale să fie automatizate până la sfârşitul anului 2026.

    În februarie 2023, a închis trei dintre centrele sale tehnologice din SUA şi a cerut sutelor de angajaţi să se mute pentru a-şi păstra locurile de muncă, făcând presiuni pentru ca mai mulţi angajaţi să îşi facă treaba de la birou.

     

     

  • Povara nevăzută

    În România, costul inacţiunii împotriva cancerului este estimat să aibă un impact anual negativ de aproximativ 3% din PIB, o proporţie comparabilă cu bugetul alocat educaţiei. Aceste pierderi se resimt la nivelul familiilor şi comunităţilor, aducând daune imense şi deseori ireversibile. Un exemplu elocvent este cancerul de sân triplu negativ, care afectează în special femeile tinere, până la vârsta de 50 de ani, şi care generează anual în România peste 46.000 de ani potenţiali de viaţă pierduţi din cauza acestei afecţiuni. Cum pot fi reduse aceste cifre povesteşte Marcelo Pascual Morales, care conduce operaţiunile pe piaţa locală ale companiei americane de medicamente Merck Sharp & Dohme.

     

    Costul inacţiunii împotriva cancerului în România are un impact anual negativ estimat la circa 3% din PIB, o pondere comparabilă celei aduse de bugetul alocat educaţiei. La nivel de familie şi comunitate pierderile sunt imense şi adesea ireversibile. De exemplu, cancerul de sân triplu negativ, care afectează cel mai frecvent femeile tinere, până în 50 de ani, generează anual în România peste 46.000  de ani potenţiali de viaţă pierduţi doar din cauza acestei maladii”, a spus Marcelo Pascual Morales.

    El conduce operaţiunile pe piaţa locală a companiei americane de medicamente Merck Sharp & Dohme, care a intrat pe piaţa locală în urmă cu trei decenii. MSD are un portofoliu de medicamente în sfera bolilor grave, precum cancer, diabet, hepatita C, HIV, dar şi vaccinuri pentru copii sau adulţi. Cel mai cunoscut vaccin al americanilor este cel anti-HPV, care oferă protecţie în cazul cancerului de col uterin, pe locul trei în topul celor mai răspândie tipuri de boli oncologice în rândul româncelor. Din decembrie 2023, vaccinul este compensat cu 50% pentru pacienţii români asiguraţi, cu vârsta cuprinsă între 19 şi 45 de ani. Până la 19 ani, schema de vaccinare este gratuită, decontată de stat. Atât femeile, cât şi bărbaţii pot face vaccinul ca metodă de prevenţie pentru mai multe tipuri de cancer.

    Reprezentantul MSD România menţionează că în ultimii ani se vede o evoluţie pozitivă a pieţei farmaceutice din România, susţinută de strategii naţionale de sănătate, pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru vaccinare, pentru combaterea cancerului. Totuşi, fără a stabili nişte priorităţi clare şi fără a finanţa aceste proiecte, riscul este ca obiectivele autorităţilor să nu fie atinse, spune el.

    Chiar oncologia, una dintre afecţiunile cu o creştere semnificativă ca incidenţă în ultimii ani, este afectată de lipsa finanţării, mai crede oficialul MSD. „Este imperativ ca nevoile pacienţilor şi ale sistemului medical să se reflecte de la alocările bugetare, subfinanţarea conducând implicit la o evoluţie nefavorabilă a indicatorilor de sănătate ce măsoară succesul viziunilor strategice asumate de către autorităţi. Strategiile nu trebuie să rămână doar documente de sertar, ci să se constituie în instrumente efectiv avute în vedere de către decidenţi”, a mai spus  Marcelo Pascual Morales.

     

    Bornă negativă atinsă

    Numărul cazurilor diagnosticate de cancer în România a trecut de 100.000 în 2022, potrivit estimărilor realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în colaborare cu Comisia Europeană. Numărul diagnosticelor a crescut faţă de 2020, când erau estimate 95.000 de cazuri depistate. Nu există registre cu pacienţi la nivel naţional pentru a vedea impactul acestei boli în rândul populaţiei, lucru care îngreunează soluţii centrate pe nevoile pacienţilor. În puţine unităţi medicale există o comisie formată din mai mulţi medici, cu specialităţi diferite, care să analizeze cazurile bolnavilor la nivel integrat. La nivelul marilor spitale există secţii de oncologie, însă numărul de paturi este limitat, iar spitalele sunt vechi. În plus, nu există un traseu al pacienţilor cu boli oncologice.

    Singurul beneficiu pentru pacienţii români îl reprezintă decontarea medicamentelor şi a intervenţiilor, în baza programului naţional de oncologie. Totuşi, sunt perioade când şi aici există sincope, lipsesc medicamentele. Analiza sistemului de sănătate din România realizată de instituţiile europene a acoperit şi incidenţa şi cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbaţi şi la femei. Astfel, în rândul bărbaţilor, top trei tipuri de cancer diagnosticate sunt cel de prostată, de plămâni şi colorectal, iar la femei cel mai des depistate sunt cancerele de sân, colorectal şi de col uterin.

    În ultimul deceniu, România nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer, deşi evoluţiile tehnologice şi ştiinţifice din medicină au existat, de la aparatură performantă la medicamente noi.

     

    Piaţa locală, în creştere

    Oficialul de la MSD România spune că pe piaţa locală compania a înregistrat o „performanţă robustă”, creşterea bazându-se pe portofoliul de oncologie, HIV şi vaccinuri. România aduce cele mai mari vânzări din clusterul Europei de Sud-Est al MSD, dintr-un grup de ţări care mai cuprinde Bulgaria, Serbia, ţările din Balcanii de Vest, Croaţia, Slovenia şi Republica Moldova. Astfel, potenţialul ţării este unul important, iar accesul la medicamente şi vaccinuri a crescut, crede Marcelo Pascual Morales, directorul general al MSD România. „România face parte din clusterul Europei de Sud-Est al MSD, alături de Bulgaria, Serbia şi restul ţărilor din Balcanii de Vest, precum şi Croaţia, Slovenia şi Republica Moldova. MSD România se află în top 10 companii farmaceutice la nivel naţional. La nivel de cluster MSD, vânzările din România au avut cea mai mare pondere. Pentru MSD, piaţa din România este una foarte importantă prin prisma dimensiunii sale, a infrastructurii de sănătate şi a ritmului de adopţie a inovaţiei în beneficiul pacienţilor”, a spus Marcelo Pascual Morales. „MSD oferă în România un portofoliu extins de medicamente inovatoare şi biologice, în arii terapeutice importante precum oncologie, boli infecţioase (antibiotice, medicamente antivirale împotriva HIV, citomegalovirusului) şi diabet. În plus, avem un portofoliu divers de vaccinuri pentru copii şi adulţi, ca de exemplu vaccinul împotriva infecţiei cu HPV (principala cauză a cancerului de col uterin), vaccinul împotriva varicelei, vaccinul pentru prevenirea gastroenteritelor produse de infecţia cu rotavirus sau vaccinul împotriva infecţiei pneumococice”, a mai spus Marcelo Pascual Morales. În plus, încă opt noi medicamente pentru cancer aşteaptă unda verde pentru intrarea pe piaţa locală, în arii precum cancerul renal, esofagian, colorectal, de col uterin, endometrial, de piele. „O parte dintre acestea vizează tratarea unor cancere în stadii precoce constituind o schimbare de paradigmă ce îşi propune să reducă substanţial povara bolii, cu beneficii majore pentru pacient, sistem de sănătate şi societate”, a adăugat reprezentantul MSD. MSD este compania care pune pe piaţă vaccinul anti-HPV, care previne cancerul de col uterin, a doua cauză de mortalitate în rândul femeilor, după cel de sân. În plus, compania are 42 de studii clinice derulate în prezent în România, de care beneficiază pacienţii care au acces la terapii noi. „Sunt optimist cu privire la dezvoltare pieţei locale având în vedere tendinţele şi dinamica actuală. Sunt convins că prin dialog constant cu toţi actorii din sănătate se vor identifica cele mai bune soluţii pentru provocările curente. Timpul scurs între aprobarea de către EMA şi disponibilitatea efectivă pentru pacienţi a unui medicament inovativ (includere în lista de compensare) este în medie de 918 zile, situându-se pe ultimul loc din Europa, în timp ce durata medie de acces la medicamentele oncologice este de 991 de zile”, a mai precizat Marcelo Pascual Morales.   

     

    „Sunt optimist cu privire la dezvoltare pieţei locale având în vedere tendinţele şi dinamica actuală. Sunt convins că prin dialog constant cu toţi actorii din sănătate se vor identifica cele mai bune soluţii pentru provocările curente. Timpul scurs între aprobarea de către EMA şi disponibilitatea efectivă pentru pacienţi a unui medicament inovativ (includere în lista de compensare) este în medie de 918 zile, situându-se pe ultimul loc din Europa.“

    Marcelo Pascual Morales

  • Felul în care s-a reaşezat lumea postpandemie nu a ocolit niciun domeniu, chiar şi când vorbim despre nişa tratamentelor de lux. Ce îşi doresc clienţii aflaţi în căutarea frumuseţii şi cât mai sunt dispuşi să plătească pentru aceasta

    Felul în care s-a reaşezat lumea postpandemie nu a ocolit niciun domeniu, chiar şi când vorbim despre nişa tratamentelor de lux. ce îşi doresc clienţii aflaţi în căutarea frumuseţii şi cât mai sunt dispuşi să plătească pentru aceasta povesteşte Marina Aristotel, managing director al Avra Aesthetic Institute, primul institut estetic lansat în România.

    Am observat că după pandemie obiceiurile s-au schimbat. Deşi piaţa tratamentelor de lux este în creştere, cu siguranţă există o tendinţă a oamenilor de a avea mai multă grijă la cheltuieli şi la modul în care este alocat bugetul, acesta fiind direcţionat în zone în care chiar văd valoarea adusă în viaţa lor şi a celor dragi. Nu mai vedem acea «indulgenţă nesăbuită» şi, deşi poate sună negativ pentru un business în zona serviciilor estetice de lux, este de fapt o oportunitate extraordinară atunci când concentrarea este pe calitatea produselor şi serviciilor. Ne-am propus încă de la început să avem o conversaţie onestă cu clienţii noştri, bazată pe încredere, oferindu-le întotdeauna cele mai bune soluţii, personalizate, cu rezultate reale”, descrie managing directorul Avra Aesthetic Institute felul în care s-a schimbat comportamentul clienţilor serviciilor de înfrumuseţare de lux postpandemie.

    Businessul pe care ea îl conduce s-a lansat în 2017 şi a fost primul institut estetic din România, cu accent pe tratamente şi soluţii noninvazive pentru corp şi pentru faţă, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Afacerea face parte din portofoliul grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală afacerea din telecom Cosmos Group, din imobiliare Alesonor şi din fashion Global Eye – o clinică de tratamente noninvazive pentru remodelare şi rejuvenare. Toate aceste companii au în spate acţionari greci; printre ei se numără Leonidas Anastasopoulos, care a venit în România în 2003 şi a început dezvoltarea proiectelor imobiliare din rolul de managing partner al companiei de dezvoltare imobiliară specializate în proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi de lux Alesonor. 

    Ideea dezvoltării Avra Aesthetic Institute s-a conturat după vizitarea SkourasMed, un grup de clinici din Grecia cu peste 25 de ani de experienţă în chirurgia estetică, unde au văzut ce rezultate se pot obţine prin intermediul tehnologiilor noninvazive de înfrumuseţare. După ce au observat acest model de business şi au constatat că în România încă nu erau prezente tehnologiile din clinicile greceşti, au decis să lanseze un institut pe plan local. Investitorii observaseră că trendul internaţional, de orientare dinspre operaţiile invazive spre modalităţile noninvazive, se respecta, totuşi nu exista niciun institut de înfrumuseţare cu un asemenea profil, ci clinici de operaţii estetice şi centre de înfrumuseţare care aveau şi câteva aparate de acest tip.

    Clienţii Avra sunt femei şi bărbaţi, cu vârsta între 25 şi 55 de ani, cu venituri peste medie. Majoritatea sunt femei, însă reprezentanţii businessului au observat o creştere a numărului de bărbaţi printre clienţi, în special când vine vorba despre transplantul de păr.

    „La baza dezvoltării Avra a stat tehnologia modernă, de ultimă generaţie, cu rezultate vizibile, demonstrate, în estetica facială şi corporală. Am adăugat pe parcurs şi servicii de estetică medicală,  cum sunt tratamentele injectabile, cu acid hialuronic sau toxină botulinică, transplantul de păr prin metoda Direct FUE sau diverse tratamente de estetică ginecologică, toate realizate de medici specializaţi, cu experienţă. ADN-ul AVRA rămâne oferirea de soluţii revoluţionare de remodelare  corporală, tratamente faciale personalizate şi produse cosmetice premium”, explică Marina Aristotel.

    Pandemia nu a ocolit nici piaţa estetică, unde, potrivit observaţiilor managing directorului Avra Aesthetic Institute, oamenii au devenit mai sceptici şi mai atenţi la buget, dar în acelaşi timp au început să caute un lux accesibil şi servicii cu adevărat valoroase: „Sigur, au existat microtrenduri care au pornit din nişte situaţii foarte specifice acelei perioade – o creştere a cererii de tratamente faciale şi proceduri noninvazive şi minim invazive la nivelul feţei şi gâtului (în rândul celor ce vedeau lucruri de îmbunătăţit în timpul callurilor pe Zoom), dezvoltarea serviciilor de consultaţii online, precum şi o creştere a vânzărilor de produse cosmetice care să potenţeze rezultatele obţinute în urma tratamentelor profesionale, acasă”. O consecinţă a acestui comportament a fost decizia de a investi în dezvoltarea magazinului online, care cuprinde acum o gamă de peste 500 produse, de la branduri renumite din domeniu. Cea mai recentă investiţie, cu o valoare de aproximativ 50.000 euro, a fost însă efectuată pentru includerea în portofoliul de servicii oferite a procedurii de transplant de păr, realizată în clinica din Bucureşti în colaborare cu Seneca Medical, o clinică renumită din Grecia, lider în acest domeniu: „Investiţia a fost o adiţie importantă şi ne-a întărit poziţia de jucător important în domeniul esteticii medicale. În plus, aceasta deschide o nouă nişă pentru noi, aceea a turismului medical pentru transplantul de păr şi alte proceduri estetice minim invazive.”

    În ceea ce priveşte preţurile practicate în cadrul institutului, Marina Aristotel le descrie ca fiind competitive, nu doar la nivel internaţional, în regiune, ci şi luând ca reper nişa serviciilor estetice premium din România. Ea oferă exemplul transplantului de păr prin metoda Direct FUE, prin care atrag clienţi care ar fi ales în trecut clinici din Turcia, oferindu-le cea mai bună soluţie, la nivel global, medici cu experienţă, dar şi un spaţiu cu un design premium, cu dotări de top, servicii profesionale, inclusiv îngrijirea postoperatorie: „Pentru această procedură, preţurile încep de la 1.800 euro, pentru transplantul a până la 2.000 de fire. Dacă vorbim despre tratamentele faciale, avem un portofoliu de tratamente care se încadrează într-un interval larg de preţuri, de exemplu între 390 lei şi 800 lei pentru tratamentele noninvazive. Dintre soluţiile injectabile, cel mai căutat este Profilho, care are preţul de 290 euro/ sesiune”.

    Valoarea medie a cifrei de afaceri a Avra Aesthetic Institute a fost de aproximativ 500.000 euro în ultimii ani: „Piaţa este încă într-un proces de ajustare, iar strategia noastră a fost aceea de a crea o poziţie stabilă, într-un domeniu în care calitatea serviciilor şi reputaţia sunt extrem de importante. Am introdus constant servicii şi produse noi, răspunzând nevoilor clienţilor noştri. Avem o echipă de 10 oameni, parte dintre care sunt alături de noi încă de la deschidere, din 2017.  Nu este o noutate faptul că este o piaţă care duce lipsă de personal înalt calificat, astfel încât retenţia personalului este ceva ce ne preocupă, iar echipa Avra este un punct forte, cu siguranţă”. Ce urmează pentru Avra Aesthetic Institute în continuare? „Este un domeniu dinamic şi suntem conectaţi la nevoile clienţilor noştri, care sunt deja parte din familia AVRA, dar şi la noutăţile din domeniul esteticii medicale, la nivel global, fie că vorbim despre produse cosmetice, tratamente sau noi tehnologii testate şi aprobate. Ne concentrăm pe a le oferi clienţilor noştri nu doar o experienţă memorabilă, ci şi rezultatele pe care şi le doresc. Urmează o perioadă de consolidare, în care ne concentrăm pe abordarea holistică pe care am avut-o încă de la lansare: ne dorim ca Avra să fie un vector în îmbunătăţirea stilului de viaţă, cu rezultate care au impact dincolo de sfera estetică, în tot ce ţine de vitalitate şi longevitate.”   

     

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Marina Aristotel, managing director Avra Aesthetic Institute:

     

    1. Care este profilul clienţilor şi cum a evoluat acesta de-a lungul timpului?

    Clienţii noştri sunt femei şi bărbaţi, cu vârsta între 25 şi 55 de ani, cu venituri peste medie. Desigur, majoritatea sunt femei, însă am observat o creştere a numărului de bărbaţi ce ne trec pragul în ultimii ani, în special de când avem în portofoliu transplantul de păr, un tratament la care apelează în cea mai mare măsură aceştia. Este o nişă a pieţei care atrage clienţi educaţi, care ştiu exact ce rezultate îşi doresc şi înţeleg că le pot obţine cu ajutorul specialiştilor, tehnologiei moderne, produselor profesionale, dar şi că este vorba despre un efort „de echipă”. Tratamentele sunt personalizate, iar rezultatele  cele mai bune se obţin şi se păstrează, pe termen lung, atunci când pacientul colaborează cu medicul sau esteticianul, respectând recomandările de îngrijire acasă sau implementând schimbări în stilul de viaţă.

    2. Care sunt cele mai solicitate servicii?

    Cele mai solicitate tratamente sunt cele faciale, Avra având în portofoliu o gamă variată de tratamente şi produse profesionale atent alese, pentru toate tipurile de ten şi toate problemele, inclusiv tratamente pentru acnee, rozacee şi alte probleme dermatologice. Pe lângă acestea, o pondere importantă o au epilarea definitivă şi tratamentele cu laserul Splendor X, o tehnologie avansată, cu rezultate remarcabile în anumite probleme dermatologice, precum onicomicoza sau leziunile vasculare.

    3. Cât de evoluată este piaţa locală la capitolul serviciilor inovatoare de înfrumuseţare, comparativ cu Grecia, ţara mamă a acţionarilor businessului?

    Există multe diferenţe când comparăm piaţa din România cu cea din Grecia, luând în calcul în primul rând faptul că Grecia a trecut în ultimii ani prin tulburări financiare care au afectat întreaga economie. Desigur, şi piaţa serviciilor estetice a fost afectată, şi doar recent se vede o reîntoarcere a clienţilor. Comparativ, România a avut o structură care i-a permis să treacă peste crizele financiare mai uşor. La nivel de tehnologie şi inovaţie, nu sunt diferenţe. Am adus în România cea mai nouă tehnologie în domeniul esteticii faciale şi corporale, cu rezultate vizibile, demonstrate, precum şi proceduri şi produse noi. Dacă este însă să ne uităm în trecut, profilul clienţilor este diferit, în Grecia oamenii investind mult mai mult în tratamente corporale, care sunt mai scumpe, pe când în România oamenii aleg mai degrabă tratamente faciale. Este o diferenţă simplă, dar căreia a trebuit să ne adaptăm şi care este reflectată în portofoliul vast de servicii faciale oferite.