Blog

  • HOTELURI: Piata isi face rezervare de maturizare pentru 2007

    La 9.000 de camere, piata hoteliera din Capitala ar fi clasificata drept matura. Acum Bucurestiul, cu cele circa 5.000 de camere, nu poate aspira la un astfel de calificativ. Dar in mai putin de un an si jumatate, numarul camerelor de hotel se va apropia de 8.000.

     

    Daca Summit-ul Francofoniei s-ar fi organizat la Bucuresti in toamna lui 2007 si nu la sfarsitul acestei luni, raportul de forte ar fi stat exact pe dos: hotelierii s-ar fi „batut“ pentru a caza cat mai multi din cei peste 3.000 de participanti la summit si delegatiile nu s-ar mai fi agitat serios pentru a gasi camere suficiente. Asta pentru ca numarul de camere anuntate a se inaugura din septembrie 2006 pana in iarna anului viitor este de 2.700, aproape egal cu cel al participantilor la summit (3.000).

     

    Piata hoteliera actuala, care depaseste usor 5.000 de camere, se va imbogati in urmatoarea perioada cu aproape 2.700 de camere, ceea ce va duce la o capacitate de cazare de 7.600 de camere. Cu alte cuvinte, intr-un singur an se vor inaugura in Bucuresti mai mult de jumatate din numarul de camere inaugurate in ultimii 15 ani, chiar daca tinem sau nu cont de hotelurile (putine la numar si care au fost oricum reconditionate) existente de dinainte de 1990. Totodata, in 2007, se vor redeschide trei importante hoteluri mai vechi, care au fost inchise pentru renovare si vor intra pe piata cu standarde si contracte de management noi.

     

    Unul din cele mai asteptate hoteluri de pe piata bucuresteana, Novotel, detinut si operat de lantul francez Accor Hotels, s-a deschis cu doua saptamani in urma. Pana la sfarsitul acestei luni se va inaugura Rin Otopeni, al treilea hotel din lantul Confort, detinut de fratii Ionut si Robert Negoita. In octombrie, se pregateste deschiderea celui de-al treilea hotel din lantul TH Hotels, Venezia, iar al doilea hotel afiliat Ramada se va deschide in octombrie in Baneasa.

     

    Acestea sunt planurile de prezent si viitor apropiat. Viitorul mai indepartat, insemnand in speta anul 2007, va aduce pe piata bucuresteana atat proiecte noi, precum un hotel Ramada in Parcul Baneasa, inca un hotel boutique al TH Hotels, care se va numi Palas, primul hotel de doua stele Continental, dar si hoteluri renovate integral precum Continental de pe Calea Victoriei, fostul hotel Bucuresti si fostul hotel Turist.

     

    Boom-ul va fi dat insa de cel de-al patrulea hotel al fratilor Negoita, Confortul din Vitan, care va fi, la inaugurarea sa din septembrie 2007, cel mai mare hotel din Europa, intrecand Estrel din Berlin (cu 1.162 de camere), Concorde La Fayette din Paris (1.000 de camere), Hilton din Londra (1.052 de camere), Ukraina din Moscova (1.017 camere), Auditorium Madrid Hotel (894 de camere) si Royal National London (800 de camere). 

     

    Romania va avea cel mai mare hotel din Europa pentru ca cel mai mare hotel de pe continent, Rossiya din Moscova, hotel cu arhitectura stalinista construit in 1967 – la comanda lui Nikita Hrusciov -, a fost inchis de la 1 ianuarie 2006 in vederea demolarii, conform BBC. Asta deoarece, din cauza modelului arhitectural stalinist, o renovare a celor aproape 3.000 de camere intinse pe o suprafata echivalenta cu 12 terenuri de fotbal ar fi fost mai scumpa decat demolarea si constructia unui nou hotel. In spatiul astfel eliberat din centrul Moscovei, planurile aprobate de primaria locala prevad constructia unor galerii comerciale si a catorva hoteluri, cu locuri pentru 2.000 de persoane.

     

    Si daca nu va veni un investitor curajos care sa construiasca aceste camere intr-o singura entitate hoteliera, Confortul romanesc de langa targul de masini Vitan ar putea sa isi pastreze, cel putin o vreme, titlul de cel mai mare hotel din Europa. Dar si fara a lua in calcul acest proiect neobisnuit, numarul camerelor de hotel care vor aparea pe piata bucuresteana in acest interval ar fi de 1.600, cifra prognozata inca de la inceputul anului de o analiza a companiei de consultanta hoteliera Peacock Hotels Global Management: „Estimam ca pe parcursul anului 2006 se vor adauga in Bucuresti circa 1.600 de camere, din care circa 44% de cinci stele, 25% de patru stele, 8% de trei stele, 10% aparthotel si 13% de doua stele, toate acestea fiind proiecte in curs ce vor fi definitivate si inaugurate progresiv pana la finalul anului“.

     

    Conform analizei Peacock, Bucurestiul, pana in 2009, mai poate absorbi, cu aproximatie, 1.100 de camere la doua stele, 600 de camere la trei stele, 900 la patru stele si 1.200 la cinci stele. Acestea, adaugate la cele peste 5.000 existente, vor duce catre cele 9.000 de camere evaluate ca necesare in Bucuresti. Numarul de camere anuntate pentru sfarsitul acestui an si 2007 nu acopera acest necesar, dar proiectele care vor demara la anul cu finalizare in 2008 vor face ca piata hoteliera din Bucuresti sa fie saturata. Abia atunci intrarea pe piata va fi dificila.

     

    Deocamdata, inaugurarea pe parcurs de un an a 2.700 de camere nu pare a fi o problema: „Este un numar asimilabil de camere si este o cifra ponderata, chiar daca pare, la prima vedere, foarte mare“, spune Paul Marasoiu, presedintele Peacock Hotels Global Management. Acesta precizeaza ca proiectele mari anuntate vor mai fi completate si de altele mai mici, cu numar mai mic de camere. Planurile anuntate de hotelieri au cateva trasaturi care vor defini, in timp, piata bucuresteana: cel mai important este ca majoritatea hotelurilor care se vor deschide fac parte din strategia de dezvoltare a pozitiei unui brand hotelier si nu mai sunt investitii disparate; cele mai bune exemple in acest sens sunt Continental, Grand Plaza (reprezentantii Ramada) si Confort.

     

    Se mai poate observa faptul ca investitiile nu se mai concentreaza cu precadere asupra zonei de trei stele (in 2004 si 2005 aici au fost facute cele mai multe investitii), ci acopera aproape toata piata, de la doua la cinci stele. Capetele de pod sunt investitiile grupului Continental, care va inaugura la anul atat un hotel de doua, cat si unul de cinci stele.

     

    Una din principalele provocari pentru hotelierii in prag de inaugurare va fi personalul specializat; cutumele hoteliere spun ca este necesar un angajat la fiecare trei camere de la trei stele in jos si la fiecare doua camere de la patru stele in sus. Numai hotelul din Vitan al fratilor Negoita va avea nevoie de 900 de angajati, iar hoteluri precum Continental 5* sau Radisson SAS vor avea nevoie de personal bine specializat pentru a face fata standardelor de cinci stele.

     

    Intrarea simultana pe piata a atator camere va afecta fara doar si poate gradul de ocupare a hotelurilor existente deja. „Pe termen scurt, saltul va fi destul de brusc si de mare si ar afecta gradul de ocupare a celorlalte hoteluri din fiecare categorie. Pe termen lung insa, aceasta crestere e de dorit“, spune managerul hotelului Crowne Plaza, Franz Rattenstetter. Managerul considera ca apropierea de aderare, inmultirea targurilor, conferintelor si dezvoltarea rapida a afacerilor determina ca piata hoteliera bucuresteana sa fie in crestere continua.

     

    Bruno Vinette, managerul  Sofitel, este mai sceptic si prognozeaza ca 2007 va fi un an dificil. „Deschiderea hotelurilor din 2007 ne-ar putea afecta gradul de ocupare si cifra de afaceri cu un procentaj de 5-10%“, spunea recent Vinette pentru Ziarul Financiar.

     

    Bineinteles ca micul declin al intrarilor de straini in Romania la inceputul acestui an (cu 8%, conform Institutului National de Statistica) nu este de natura a descuraja hotelierii. In fond, pe termen lung, o piata saturata va elimina incetul cu incetul hotelurile neperformante, iar surprizele neplacute (cum ar fi sa te cazezi la patru stele si sa dai de confort de trei) vor disparea.

     

    RECORDUL. Cuvantul care se potriveste poate cel mai bine proiectului fratilor Negoita din Vitan este „imens“: cu 1.200 de camere, cu o sala de conferinte in care sa incapa tot 1.200 de persoane, plus alte 10 sali de conferinta, cu patru restaurante in care sa incapa 1.500 de persoane, cu 5.400 de metri patrati de birouri si 800 de locuri de parcare, proiectul este cel mai mare complex hotelier indraznit vreodata in Romania si in partea asta a Europei, exceptand Rusia.

     

    „Hotelul din Vitan va necesita o investitie de circa 35 de milioane de euro, din care 1 milion de euro a costat terenul, 17-18 milioane de euro va costa constructia, iar dotarile vor oscila intre 16-17 milioane de euro“, spune directorul hotelurilor Confort, Liviu Roata Moale. Acesta mai mentioneaza ca banii vin in proportie de 60% din investitii proprii si restul din credite bancare. Conform standardelor hoteliere, constructia unei camere de cinci stele costa aproximativ 120.000 de euro, a unei camere de patru stele in jur de 80.000 de euro, iar a unei camere de trei stele in jur de 50.000 de euro. Conform acestor standarde, investitia in hotelul din Vitan ar trebui sa se apropie de 60 mil. euro.

     

    Primul adjectiv pe care il foloseste oricine de pe piata atunci cand vine vorba de hotelul de 1.200 de camere al fratilor Negoita din Vitan este „curaj“. „Trebuie sa ai foarte mult curaj sa intri odata pe piata cu un hotel atat de mare, dar daca ai facut o strategie buna de ocupare, nu vad nici o problema; eu nu am vazut inca hotel in Bucuresti care sa nu mearga“, spune Dragos Raducan, reprezentantul Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR).

     

    De ce totusi un hotel atat de mare? Liviu Roata Moale raspunde printr-o alta intrebare: „De ce se construiesc mall-uri din ce in ce mai mari si nu am ramas cu buticuri si tarabe?“. Strategia grupului Confort prevede ca zona de sud a Bucurestiului sa ofere de la anul o oferta aproape completa pentru orice tip de client business. Fratii Negoita spun ca isi vor recupera investitia in 5-7 ani, bazandu-se in primul an pe un grad de ocupare de 50%, iar in urmatorii doi ani pe un 50-55%. De asemenea, strategia lor prevede ca hotelul sa nu fie afiliat nici unui brand hotelier international, intentionand consolidarea brandului propriu.

     

    LA POLURI OPUSE. Radu Enache, presedintele Continental, estimeaza ca isi va deschide urmatoarele doua hoteluri in toamna anului viitor. Planurile omului de afaceri vizeaza, dupa consolidarea pe piata bucuresteana de trei stele cu cele doua hoteluri operate de Accor Hotels prin brandul Ibis, intrarea cu standardul Continental pe doua alte piete, de cinci si respectiv doua stele.

     

    Cele doua hoteluri vor intra pe piata in toamna lui 2007, conform lui Radu Enache, presedintele si principalul actionar al grupului. „Mai precis, la sfarsitul lui septembrie vom inagura hotelul de doua stele, iar in noiembrie Continental de cinci stele“, spune omul de afaceri. Hotelul de pe Calea Victoriei a stat inchis mai bine de un an, cu lucrarile in stand-by, deoarece omul de afaceri a avut, spune el, dificultati in a obtine autorizatia de constructie. „Fiind cladire istorica si avand ghinionul sa tinem de Primaria Muncipiului Bucuresti si nu de primaria de sector, autorizatia nu a venit inca, dar avem promisiuni ferme ca o vom obtine luna aceasta. Daca o vom primi, renovarea si redecorarea, care sunt pregatite in detaliu de cateva luni, vor dura maxim 10-11 luni“, mai spune omul de afaceri.

     

    Hotelul de pe Calea Victoriei va avea opt camere in plus, ajungand la 60. „Se va schimba totul in hotel: de la organizarea camerelor pana la intrarea principala, care va fi prin terasa si, cel mai important, aplicarea standardului de cinci stele Continental: hotel aristocratic, un lux old fashion care se preteaza foarte bine cladirii“, spune Radu Enache.

     

    Hotelul de doua stele construit de Continental, asteptat de intreaga piata – deoarece in Bucuresti inca nu exista hoteluri de doua stele in adevaratul sens al cuvantului (simplu, cu standarde precise, mobilat util si minimalist, pentru tranzit si la pret accesibil – sub 40 de euro) – se va deschide tot in toamna anului viitor, in locul birourilor pe care compania le detine langa hotelul de trei stele Ibis Nord din Bucuresti. Acesta va avea 150 de camere, precum si 3.200 de metri patrati spatii de birouri. „Vom incepe constructia la sfarsitul lunii septembrie si o vom finaliza in noiembrie 2007“, spune Radu Enache.

     

    Omul de afaceri precizeaza ca primul hotel de doua stele al lantului va fi unul „de test“: daca primul hotel va fi bine primit de piata, el va fi primul dintr-o investitie de 36 mil. euro, care trebuie sa acopere deschiderea a 10 hoteluri de doua stele in doi ani.

     

    PARIUL PE BOUTIQUE. Hoteluri care nu aspira sa organizeze conferinte, seminarii sau sa cazeze cat mai multi turisti simultan, boutique-urile sunt preferatele oamenilor de afaceri tocmai pentru senzatia de intimitate si atentie pe care le ofera.

     

    Pana acum, pe piata boutique-urilor au intrat hoteluri mici, de la 15 camere (hotelul Rembrandt controlat de omul de afaceri olandez Jerry van Schaik, care detine si cafenelele Amsterdam), la 20-30 de camere (Le boutique Hotel Moxa sau Parliament) si peste 30 de camere (Opera, al grupului TH Hotels).

     

    Grupul care poarta initialele Tonyei Halpert si este controlat de aceasta va intra cel mai puternic pe acest segment al boutique-urilor, dupa ce hotel Opera, care are 35 de camere, a avut un grad de ocupare de peste 75% tot anul trecut.

     

    Urmatoarele doua proiecte ale grupului sunt hotel Venezia si hotel Palas, primul dintre ele urmand a fi inaugurat la inceputul iernii. „Hotel Venezia va avea 50 de camere, in stil boutique, si nu va avea decat salon de mic dejun, fara restaurante sau sali de conferinte“, spune Laura Sima, reprezentant al grupului. Aflat in curs de finalizare, hotelului Venezia i-a fost amanata inaugurarea de doua ori pana acum, deoarece, conform TH Hotels, faptul ca se afla intr-o cladire veche i-a adus neajunsuri, de la autorizatii si pana la delicata reconstituire a exteriorului.

     

    Tot intr-o cladire veche se afla si hotelul Palas, care este programat pentru finalizare la sfarsitul anului viitor. Cu 150 de camere, Palas va fi cel mai mare hotel boutique din Bucuresti, tot o investitie a TH Hotels. „La Palas vor fi un restaurant si o sala de conferinte modulara, care se poate imparti in alte trei mai mici“, spune Laura Sima.

     

    Pe langa investitiile TH Hotels, o investitie in hoteluri deosebite ca si concept va face si Park Plaza Hotels Europe, master-francizorul Carlson Hotels Worldwide, care va construi in apropierea pietei Kogalniceanu, langa parcul Cismigiu, un hotel de patru stele, sub brandul art’otel.

     

    „Hotelul va include 62 de camere, restaurant si bar, sala de fitness, centre de afaceri si de conferinte si va fi finalizat pana la sfarsitul anului viitor pe o structura deja existenta“, a spus pentru Mediafax Micha Polak, senior vice president al Park Plaza Hotels Europe. Proiectul va fi realizat de firma de arhitectura Architect Service din Bucuresti.

  • Confort Vitan

    • 1200 camere clasificate la categoria 3 si 4 stele (60% de 3 stele si 40% de 4 stele)
    • 15 sali conferinte (o sala pentru 1.000-1.200 de locuri, doua sali pentru 300-400 de locuri, patru sali pentru 80-100 de locuri, patru sali pentru 40-60 de locuri si patru sali pentru 20-40 de locuri)
    • 800-900 numarul estimat de angajati ai Confort Vitan
    • 4 restaurante cu specificuri diferite (international, romanesc, italian, chinezesc) cu capacitate totala de 1.500 de locuri
    • 5-6 baruri cu capacitate de 300 de locuri
    • 1 galerie comerciala de 3.000 mp
    • 70.000 m2 suprafata totala construita
    • 5.400 m2 birouri
    • 800 de locuri de parcare, 20% acoperite
    • 1 centru SPA (sala, piscina, sauna, casino)

  • Majoritate de 3 stele

    In Capitala sunt acum 46 de hoteluri, cu o capacitate totala de 5.000 de camere, cele mai multe camere fiind in segmentul de trei stele.

     

    CINCI STELE: Capitala are sapte hoteluri de cinci stele, care au in total 1.607 de camere si o cota de piata cumulata de 26,7% din totalul locurilor de cazare. 

     

    PATRU STELE: Hotelurile de patru stele au o cota de 18,6% din piata hoteliera.   

     

    TREI STELE: Cele mai multe hoteluri sunt clasificate la trei stele, cota de piata a acestui segment fiind de 34,2%. Cel mai mare hotel de trei stele este Best Western Parc, cele 268 de camere asigurandu-i o cota de 15,7%.

     

    DOUA STELE: Cea mai mica bucata de piata este reprezentata de hotelurile de doua stele, cele 7 existente avand in total 403 camere si o cota de piata de 8,12%. Cele mai multe camere sunt la hotelul Astoria (166), dar si la Muntenia (105 camere).

  • Nou-venitii

    Hotelurile care se vor deschide se remarca prin acoperirea tuturor segmentelor de piata, de la hoteluri de trafic pana la hoteluri business, boutique sau de lux.

     

    Hotel

    Clasificare

    Reprezentant (actionariat)

    Nr. camere

    Investitie

    Confort Vitan

    3 si 4 stele

    Grupul Pro Confort

    1.200

    35 mil. €

    Rin Otopeni

    4 stele

    Grupul Pro Confort

    260

      8 mil. €

    Novotel

    4 stele plus

    Accor Services

    258

    35 mil. €

    Ramada Encore

    4 stele

    Grand Plaza

    180

    20 mil. €

    Palas

    4 stele

    TH Hotels

    150

    Continental Express

    2 stele

    Continental Hotels

    150

    36 mil. €*

    Ramada Nord

    4 stele

    De Silva

    134

    15 mil. €

    Venezia

    3 stele

    TH Hotels

    60

      7 mil. €

     

    *SUMA PREVEDE INTREG PROGRAMUL DE INVESTITII PENTRU SEGMENTUL DE DOUA STELE, ESTIMAT DE RADU ENACHE LA 10 UNITATI IN URMATORII DOI ANI.

  • Planuri de relansare

    Dincolo de hotelurile nou-noute care vor aparea pe piata bucuresteana in urmatorul interval, se vor inaugura si hoteluri mai vechi, care au fost inchise un timp pentru renovare. Fiecare va intra pe piata cu forte noi, unele cu un stil total diferit celui anterior, altele preluate de lanturi internationale. Un singur lucru au in comun: mai multe stele.

     

    Hotel

    Clasificare

    Reprezentant (actionariat)

    Nr. camere

    Investitie

    Continental

    5 stele

    Continental Hotels

    60

    5,5 mil. €

    Radisson (hotel Bucuresti)

    5 stele

    Bucuresti Hotels

    435

    40 mil. €

    Turist

    4 stele

    Howard Johnson

    300

      7 mil. €

     

  • Mobila dintre generatii

    Elementele de design sunt cele care pot transforma un banal scaun, sa spunem, intr-o creatie Art Deco. Iar cele mai bune locuri in care se poate lua pulsul tendintelor in materie de design sunt targurile de mobila.

     

    La targul anual de mobila de la Milano, designerii, producatorii, retailerii si jurnalistii care se inghesuie sa acopere toate expozitiile sunt atrasi in special de proiectele incisive, creditate ca vor influenta modul in care vom trai in viitor. La editia de anul acesta, cuvintele de ordine au fost sobrietatea, suprarealismul si introspectia. Un tanar designer olandez, Maarten Baas, a imaginat o noua colectie de mobila din lut prelucrat printr-o tehnica secreta, iar designerul englez Zaha Hadid, cea care a proiectat noua fabrica BMW din Leipzig, a folosit corianul (un material translucid si extrem de maleabil) pentru a realiza bucataria supertehnologizata a viitorului.

     

    La o alta scara si ceva mai aproape de noi, Bucurestiul a fost saptamana trecuta gazda celei de-a 15-a editii a Targului international de mobila BIFE-TIMB 2006. Daca cele 500 de firme producatoare participante nu au venit la Bucuresti cu piese din lut sau corian, au reusit in schimb sa aduca suficiente elemente de noutate. Mobilier de arta, din lemn masiv, piese din fier forjat sau bambus sunt doar cateva dintre propunerile producatorilor de mobila in acest an. Tendintele in ceea ce priveste mobila moderna merg pe forme cubiste, joase, cu rafturi iluminate si in culori puternice, precum verde, rosu sau galben. Se poarta combinatiile din lemn sau pal cu metal si sticla. De-a lungul anilor, mobila din Romania a castigat teren pe piata internationala in special datorita preturilor atractive. Insa designul nu a fost neaparat punctul forte al produselor romanesti, cred reprezentantii APMR. Acum, insa, lucrurile par sa se schimbe. Mobexpert, cel mai important jucator de pe piata mobilei din Romania, este unul dintre putinii producatori autohtoni care au mizat in special pe design. „Noi incercam sa evitam ca produsele sa fie banale, ne-am dorit sa cream lucruri frumoase, pe care oamenii sa si le doreasca“, spune Dan Sucu, presedintele Mobexpert, adaugand ca, in prezent, compania are 4 designeri care colaboreaza cu echipele de proiectanti. „Anul acesta am reusit sa realizam sase linii noi de produse. Investim 2,5% din venituri in dezvoltarea de produse noi“, explica Sucu.

     

    Cu toate acestea, producatorii romani care au mers pe mana designului pot fi numarati pe degetele de la o mana.  Tocmai pentru a stimula creativitatea, Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania impreuna cu ROMEXPO si Facultatea de Arhitectura Ion Mincu organizeaza de patru ani un concurs pentru tinerii designeri de mobila. La editia din acest an s-au inscris 114 participanti (33 profesionisti si 81 de studenti). In selectia creatiilor s-a tinut cont de noutate, de combinatiile inovatoare si de masura in care proiectele pot fi puse in practica. „Din punctul meu de vedere, designul pe piata mobilei din Romania este putin ramas in urma, din motive economice, sociale, estetice, dar si pentru ca producatorii sunt inca ancorati in trecut“, crede Catalina Bulborea (29 ani), de profesie arhitect, dar care practica si designul de mobilier. Un alt tanar designer, Iosif Berindeiu, este de parere ca majoritatea produselor de pe piata autohtona nu au un design propriu, iar accentele originale lipsesc.

     

    Totusi, ce cred producatorii si managerii din industrie despre creatiile cu care se mandresc tinerii designeri? „Am vazut expozitia si cred ca obiectele expuse nu sunt practice“, spune Ioan Marginean, directorul economic al producatorului de mobila Silvarom din Bucuresti. Dan Sucu e de aceeasi parere – obiectelor le lipseste utilitatea. Diferente de opinie sau conflict intre generatii? In fond, multe dintre marile idei au nascut controverse si, cine stie, poate in cativa ani, ne vom putea mandri ca noul Phillippe Starck este roman si a expus primul concept la Targul de Mobila de la Bucuresti.

  • RADIOGRAFIA UNEI FUZIUNI

    Dupa ce s-au tot inmultit timp de 16 ani, bancile din Romania incep sa treaca la faza de consolidare. Inceputul este spectaculos, cu o tripla fuziune de proportii: din trei banci – HVB, Banca Tiriac si UniCredit – va ramane pe piata una singura.

     

    Acuma ar trebui sa vina Samantha“, spune una din functionare despre faptul ca toate adresele de e-mail din banca urmeaza sa se schimbe de azi pe maine. Dar la sediul central al HVB Bank Romania e o zi de joi nici mai linistita, nici mai agitata decat celelalte: nimic nu anunta ca peste o zi aici va fi o banca noua, cu alt nume si alta organizare.

     

    De vineri, 1 septembrie, HVB Bank Romania si Banca Tiriac au inceput in mod oficial sa lucreze ca o singura institutie, sub numele de HVB-Tiriac. Povestea in care sunt implicate cele doua banci nici nu incepe insa, nici nu se termina aici. Data in cauza marcheaza doar sfarsitul primei faze a unui experiment in premiera pe piata bancara autohtona, anume o fuziune intre trei institutii – una germano-austriaca, una romaneasca si una italiana. A fost mai intai decizia omului de afaceri Ion Tiriac de a vinde pachetul majoritar al bancii sale catre grupul german HVB sau mai exact catre divizia austriaca a acestuia, proprietara HVB Bank Romania. Intre timp a intervenit preluarea HVB de catre grupul financiar italian UniCredit.

     

    Astfel incat, dintr-o simpla vanzare de participatie, tranzactia a ajuns o fuziune in trei, din care va rezulta o multinationala pozitionata, dupa primele calcule, pe locul al treilea pe piata romaneasca. Pana acum, vreme de un an, a avut loc prima faza a integrarii, cea intre Banca Tiriac si filiala romaneasca a HVB Bank; urmeaza partea a doua, estimata sa dureze ceva mai putin, in care noii banci i se va alatura filiala din Romania a grupului italian UniCredit.

     

    La o scara mai redusa, pe piata bancara de la noi s-au mai intamplat fuziuni: prima a fost cea intre Raiffeisen Romania si Banca Agricola, in 2000, iar mai recent a urmat cea intre sucursala locala a National Bank of Greece si Banca Romaneasca. Nici una din acestea nu pare sa se fi dovedit insa destul de relevanta pentru a adapta legislatia din Romania la necesitatile unei fuziuni bancare de proportii, lasa de inteles conducerea HVB-Tiriac. „Componenta juridica a fuziunii ne-a dat cea mai mare bataie de cap, pentru ca legislatia nu este suficient de clara si evoluata pentru a reglementa o fuziune, vadind lipsa de experienta in domeniu, precum si lipsa de experienta in instante pentru gestionarea unei fuziuni“, afirma Dan Pascariu, presedintele HVB Bank, care a preluat mai departe sefia noii banci HVB-Tiriac.

     

    Pana in ultima clipa, formalitatile impuse de legislatie i-au tinut ocupati pe cei din departamentul juridic si secretariat. Din cele 12 luni care au trecut de la pornirea integrarii HVB cu Banca Tiriac, mare parte a timpului a fost consumata prin hatisul legislativ. Conform lui Pascariu, de pilda, redactarea proiectului de fuziune s-a confruntat cu diferentele dintre prevederile a trei legi – cea a companiilor, cea a contabilitatii si legea bancara, care au prevederi distincte in privinta modului de raportare a bilantului financiar intr-o asemenea situatie. Astfel de contradictii, nerezolvate la timp, pot duce, la limita, la contestarea in instanta a unei fuziuni de catre actionari, afirma bancherul.

     

    A doua componenta a unui proces de fuziune bancara, integrarea tehnica, a parut cea mai simpla, atat timp cat era vorba practic doar de aplicarea unor pasi procedurali, cu termene prestabilite. Doar a parut insa astfel, pentru ca pana la urma lupta cu termenele n-a fost deloc usoara: oamenii de la IT au fost nevoiti sa-si aduca saci de dormit la birou in ultimele zile dinainte de migrarea sistemelor informatice ale celor doua banci pe noua platforma. Nici echipa de la comunicare interna sau cea de la resurse umane n-au avut o viata mai usoara, iesirile in pauza de pranz fiind suprimate, spre multumirea firmelor de catering, iar programul de lucru s-a intins pana noaptea tarziu.

     

    Cum a inceput insa fuziunea intre HVB si Banca Tiriac? Cu stabilirea diferentelor dintre cele doua banci, spune Dan Pascariu. Dupa inventarierea deosebirilor privind sistemele IT, portofoliile de produse, procedurile de lucru, standardele si filozofia de business, a urmat etapa in care s-au decis pentru fiecare segment partile comune si s-au ales cele mai bune practici dupa care avea sa lucreze noua banca. Iar cand tabloul a fost limpede, oamenii ambelor banci s-au organizat pe grupuri de lucru – IT, resurse umane, business, produse, management.

     

    Cel mai mare avantaj a fost aici complementaritatea de specific al celor doua banci – Banca Tiriac orientata pe „mass market“, iar HVB specializata pe segmentul „top end“. Aceasta a exclus eventualitatea prea multor suprapuneri care ar fi trebuit sa fie rezolvate. La scara intregii piete, de pilda, clientii corporatisti comuni au fost doar in jur de cateva sute, dintr-un total de 70-80.000, dupa estimarile lui Pascariu.

     

    Complementaritatea nu a fost insa valabila si la nivelul filozofiei de business: „La Banca Tiriac era important ca activitatea sa fie profitabila per total, nu pe fiecare produs si serviciu. La HVB este exact invers, cu implicatiile de rigoare asupra preturilor“, spune Pascariu. In cele din urma, aici a prevalat modelul HVB, validat de experienta grupului european din care face parte. Procesul a presupus insa asumarea riscului legat de perceptia clientelei Bancii Tiriac fata de noua filozofie de business a HVB-Tiriac. Mai exact, Banca Tiriac oferea conturi sau carduri pentru care nu percepea nici un comision, ceea ce nu era defel cazul la HVB si nu va fi cazul nici la noua banca. „Am incercat sa le demonstram ca venim cu ceva in plus, cu pachete de servicii pentru care este justificat un pret suplimentar – altminteri scazut, de circa 60 de centi pe luna“, afirma seful HVB-Tiriac.

     

    Cea mai vizibila discrepanta aparea in cazul dobanzilor practicate la depozitele la termen: sub media pietei la HVB, cu ceva peste la Banca Tiriac. Cu alte cuvinte, inca un motiv de temere ca o parte din clientii Bancii Tiriac si-ar putea muta banii la concurenta mai generoasa. Ce-i drept, dobanzile noii banci la depozite au fost stabilite mai jos decat cele de la Tiriac, insa sensibil peste cele anterioare de la HVB – si oricum nu atat de jos incat sa determine un exod al clientelei de retail. Acum, Pascariu spune ca tensiunea remarcata initial a disparut, iar dupa un usor declin, depunerile au inceput sa creasca din nou. Pana sa se ajunga insa la calibrarea noilor dobanzi si comisioane, inima HVB-Tiriac – departamentul de trezorerie – a inceput sa functioneze inca din octombrie-noiembrie 2005, adica la scurt timp de la pornirea fuziunii. Echipa de la Banca Tiriac a fost mutata la un loc cu cea de la HVB si ambele au inceput sa lucreze ca una singura. A urmat unificarea departamentelor de comunicare, creare de produse, resurse umane. Nu in ultimul rand, si comitetele de directie si consiliile de administratie ale celor doua banci au fost organizate in comun. Numai ca, odata inceputa integrarea la nivelul personalului, a fost nevoie si de o adevarata lupta cu mentalitatea angajatului pus in fata unei perspective nesigure, care ezita intre a-si cauta de lucru in alta parte si a ramane pe baricade pentru a concura cu omologul din cealalta banca. Aici, managementul a mizat pe cartea comunicarii directe, fata in fata, dar si pe forumul organizat pe intranet. „Am organizat 11 reuniuni de informare – «info-fairs» – in toata tara, cu colegii, din care la 10 am participat si eu“, povesteste Pascariu. Intalnirile, organizate pe zone geografice, adunau angajati din ambele banci, carora li se vorbea despre ceea ce se intampla in cele doua banci si ce avea sa urmeze.

     

    „Le-am spus ca sunt constient de diferentele de cultura organizationala si ca incercam nu sa adoptam una sau cealalta, ci o cultura noua, adaptabila pentru sute de oameni si care sa tina cont de ce e mai bun in ambele banci“, spune Pascariu. O deosebire care a iesit repede la iveala, de pilda, tinea de retinerile celor de la Banca Tiriac in a pune intrebari conducerii sau pur si simplu in a-si exprima un punct de vedere legat de fuziune. „Nu erau obisnuiti sa li se adreseze direct cei din conducere, sa puna intrebari. La inceput a fost mai greu, am folosit cartonase pe care oamenii scriau intrebarile, fara sa-si dea numele. De-abia pe forumul de pe intranet au devenit mai indrazneti si astfel am putut sa simtim mai bine pulsul a ceea ce se intampla“, isi aminteste Pascariu.

     

    N-a durat mult pana a inceput selectia propriu-zisa a personalului noii banci, ocupantii pozitiilor fiind invitati sa concureze pentru pastrarea posturilor detinute. La interviuri au fost prezenti reprezentanti ai ambelor banci, precum si doi evaluatori de la Viena, unul de la resurse umane, celalalt specializat pe domeniile pentru care se depuneau candidaturi. Nu in toate cazurile s-a ajuns la competitie, existand si pozitii pentru care oamenii de la Tiriac au renuntat din capul locului sa lupte, preferand ofertele unor banci concurente, care au profitat astfel de perceptia initiala de incertitudine a angajatilor HVB si mai ales ai Bancii Tiriac.

     

    Asa s-a intamplat, de pilda, in cazul posturilor de sef al departamentelor de control, de contabilitate sau de management al riscului. Au fost insa si oameni de la Tiriac care au reusit sa ocupe in noua banca posturi importante, de sefi in departamente precum assets & liabilities la trezorerie, market risk, carduri sau vanzari de retail.

     

    Spre deosebire de cartierul general, in retea a fost mai simplu, pentru ca nu s-a pus problema suprapunerilor de personal. Aici au avut loc in principal schimburi de oameni, pentru grabirea integrarii culturale. Au fost identificate foarte putine unitati din reteaua celor doua banci care sa fie prea apropiate ca amplasament si deci sa fie nevoie sa se renunte la una din ele.

     

    Iar la capitolul retea, zestrea Bancii Tiriac s-a dovedit decisiva pentru politica de extindere viitoare a noii banci. In primavara, HVB anuntase un program de extindere in teritoriu cu 30 de unitati, in plus fata de cele 14 existente. Banca Tiriac aduce insa 68 de unitati noi, ceea ce modifica planul: pana la sfarsitul lui 2006, HVB-Tiriac va mai deschi-de doar sase unitati noi, in orase unde nici una din cele doua banci nu fusese pana acum prezenta: Vaslui, Tulcea, Resita, Giurgiu, Zalau si Alexandria.

     

    Acum urmeaza integrarea cu UniCredit Romania, momentul oficial al acestei a doua fuziuni fiind asteptat, dupa Pascariu, „oriunde in urmatoarele noua luni“.

     

    Sa fie de asteptat deci o alta perioada de incertitudine si migrari de oameni? „Exista si acum o anumita nesiguranta, avand in vedere ca urmeaza inca o fuziune. La HVB-Tiriac, saltul cel mai mare l-am facut in momentul in care am stopat plecarile anuntand noile structuri, adica in luna martie. Practic, din acel moment, echipa de management a fost imputernicita sa actioneze ca intr-o noua banca virtuala“, spune Dan Pascariu. 

     

    „Diferenta este acum insa ca oamenii au trecut deja un astfel de test si, cel putin din punct de vedere emotional, a doua fuziune va decurge cu mult mai lin“, sustine presedintele HVB-Tiriac.

  • SA MAI SI VINDEM

    „Una din marile provocari pentru noi a fost sa nu ne lasam absorbiti de procesul de integrare si sa pierdem contactul cu piata, care in plus este si foarte volatila. Asa ca a trebuit sa avem grija sa continuam sa si vindem in tot acest timp“, spune Andreas Gschwenter, responsabil direct cu integrarea si Chief Operating Officer al HVB-Tiriac.

     

    Andreas Gschwenter avea deja experienta fuziunii realizate cu un an in urma in Serbia intre filiala locala a HVB si Eximbanka, cumparata de la stat. „Banca Tiriac era mai bine pregatita, fiind de la inceput o banca privata, profesionista. Dificultatea a venit insa din dimensiunea mare a retelei si a portofoliului de peste 500.000 de clienti“, spune seful integrarii.

     

    Una dintre preocuparile sale a fost evitarea pierderii timpului, prin lansarea unei competitii intre produsele si serviciile celor doua banci. „Nu era atat de important sa stabilim ce era bun si ce era rau, cat sa ne concentram pe construirea unor noi produse“, sustine Andreas Gschwenter.

  • FISA TEHNICA A FUZIUNII

    HVB Bank, Banca Tiriac si UniCredit, cele trei subsidiare din Romania ale grupului italian UniCredit, au realizat in prima jumatate a lui 2006 un profit cumulat de peste 116 milioane de lei (32,7 milioane de euro). Cele trei banci controlau in iunie active cumulate de 3,3 miliarde de euro, situandu-se astfel pe locul al treilea in topul bancilor din sistem.

    Indicator

    Active (mld. €)

    Profit net (mil. €)

    Numar de clienti

    HVB Bank Romania

    1,65

    20,5

    62.814

    Banca Tiriac

    0,95

    7,3

    521.736

    UniCredit Romania

    0,7

    4,9

    79.000


    SURSA: BANCILE. DATELE SUNT VALABILE LA NIVELUL LUNII IUNIE 2006, FARA SA INCLUDA CREDITELE INREGISTRATE LA BANCILE-MAMA.

     

  • STUDIU DE CAZ

    2005

    • IUNIE Se semneaza contractul de fuziune intre Bank Austria Creditanstalt (BA-CA, divizie a grupului german HVB si actionarul principal al HVB Bank Romania) si Banca Tiriac. Tranzactia urmeaza sa creeze cea de-a patra banca de pe piata romaneasca, dupa BCR, BRD si Raiffeisen, cu active de 2,08 miliarde de euro si o retea de peste 70 de unitati. Conform contractului, Ion Tiriac nu-si poate vinde participatia mai devreme de cinci ani.
    • IUNIE Preluarea grupului german HVB de catre UniCredit din Italia transforma fuziunea intre HVB Romania si Banca Tiriac intr-una tripla: filiala romaneasca a grupului italian se va alatura celor doua, noua banca rezultata urmand sa aiba active in jur de 2,5 miliarde de euro si o retea de peste 100 de unitati.
    • AUGUST UniCredit a notificat Consiliului Concurentei achizitia filialei din Romania a HVB. Fuziunea UniCredit-HVB se va reflecta si pe piata de leasing prin unificarea HVB Leasing Romania si UniCredit Leasing, cu contracte cumulate in acest an de circa 300 de milioane de euro.
    • SEPTEMBRIE Bank Austria Creditanstalt a platit 248 de milioane de euro pentru 51% din actiunile Bancii Tiriac. Achizitia s-a facut prin cumparare si schimb de actiuni intre cele doua parti. In acelasi timp, echipele manageriale de la HVB Romania si Banca Tiriac incep sa faca schimb de oameni in pregatirea fuziunii.
    • NOIEMBRIE Detinatorii de carduri HVB Bank capata acces la reteaua de bancomate ale Bancii Tiriac pentru comisioane similare celor percepute la bancomatele HVB.

     

    2006

    • IANUARIE HVB Bank modifica o serie de termeni din oferta de produse de retail, relaxand conditiile administrative de obtinere a creditelor, pentru a facilita astfel armonizarea cu Banca Tiriac, specializata pe acest segment. Produsele oferite de HVB vor fi introduse treptat in unitatile Bancii Tiriac. Tot in vederea fuziunii, HVB Bank Romania isi majoreaza capitalul social cu 16,7 milioane de euro.
    • FEBRUARIE Banca Tiriac aliniaza dobanzile la depozite cu cele practicate de HVB Bank.
    • MARTIE Formalitatile administrative ale tranzactiei sunt reluate, in conditiile in care data de referinta pentru fuziune a fost schimbata, de la 31 august la 31 decembrie 2005.
    • APRILIE Banca Tiriac introduce in oferta produsele de retail lansate in ianuarie de HVB Bank.
    • MAI Retelele de bancomate ale bancii UniCredit sunt puse in comun cu cele ale HVB Bank Romania si Banca Tiriac, permitand tranzactii la comisioane similare.
    • IUNIE HVB Bank si Banca Tiriac isi aliniaza complet produsele comune de creditare, inclusiv in privinta dobanzilor si a comisioanelor. Cele doua banci au un portofoliu comun de cinci produse, in lei si valuta. In aceeasi perioada, actionarii celor doua banci aproba noul proiect de fuziune, in virtutea caruia Consiliul de Administratie al Bancii HVB-Tiriac va avea 11 membri si va fi condus de Dan Pascariu, actualul presedinte si CEO al HVB Bank.
    • IULIE HVB Bank si Banca Tiriac anunta un nou credit pentru nevoi personale, de pana la 20.000 de euro, pe maximum 10 ani („Credit pentru orice“), care va fi preluat in oferta noii banci comune.
    • 1 SEPTEMBRIE Lansarea oficiala a HVB-Tiriac. Banca va fi condusa de Dan Pascariu (presedinte), Andreas Gschwenter (COO), Florian Kubinschi (CFO), Wolfgang Schoiswohl (corporate banking), Manuela Plapcianu (retail banking).