BusinessMagazin

Blog

  • Litoral de vanzare

    Inainte de inceperea sezonului estival, numarul proprietatilor imobiliare din Bulgaria de pe coasta Marii Negre scoase la vanzare este in crestere.

     

    Peste 250 de apartamente cu una, doua sau trei camere isi cauta cumparatori, preturile variind intre 900 si 2.500 de euro pe metrul patrat. Proprietatile cu preturi mai ridicate beneficiaza de lifturi silentioase, piscine, gradini si de intretinere pe intreaga durata a anului. Intermediarii spun ca o treime din acestea apartin investitorilor care le-au cumparat cu trei sau patru ani in urma, cu preturi de 600–800 de euro pe metrul patrat. In ultimul an au fost oferite spre vanzare aproape 30 de hoteluri amplasate in regiunile de coasta, pretul mediu de vanzare fiind de 856 de euro pe metrul patrat.

  • 11 hoteluri in 5 ani

    In urmatorii cinci ani, Hilton Hotels Corporation intentioneaza sa deschida inca 11 hoteluri in Polonia.

     

    Planurile au fost dezvaluite imediat dupa lansarea Hilton Warsaw Hotel si a Convention Center, ambele ilustrand strategia la nivel mondial a companiei de a inaugura in urmatorii zece ani, in afara Statelor Unite, un numar de 1.000 de hoteluri. In Polonia, cele mai multe dintre acestea vor fi deschise sub brandul Hilton Garden, fiind adresate clientelei din segmentul de mid-market. Principalele orase vizate sunt Cracovia, Poznan, Gdansk, Katowice, Rzeszów si Szczecin. In urmatorii doi ani, compania spera sa obtina 15 mil. euro din evenimentele de afaceri ce se vor desfasura la Hilton Warsaw Hotel si Convention Center. Pentru acest an au fost confirmate 15 congrese internationale, tinta pentru 2008 fiind de 30 de astfel de evenimente. 

  • Crestere de 50% in patru luni

    Locuintele din cartierele de la marginea Kievului sunt in medie mai ieftine cu 28% fata de cele ale apartamentelor noi construite in capitala Ucrainei.

     

    Conform unui studiu realizat de firma de consultanta SV Development, casele din aceste cartiere se vand cu un pret mediu de 1.287 de euro pe metrul patrat. Cele mai scumpe case se gasesc in cartierul Obuhivski, unde sunt amplasate 32% din totalul proprietatilor scoase la vanzare. Aici, pretul mediu este de 2.124 de euro pe metrul patrat, dar poate urca pana la 3.678 de euro. Pretul mediu al unei case situate la marginea Kievului este de 460.000 de euro, iar cele mai scumpe depasesc valoarea de 2,5 milioane de euro. Ritmul accelerat al cresterii preturilor din anii trecuti de pe piata imobiliara din Ucraina este asteptat sa se mentina si in acest an, prezice studiul SV Development. Conform aceluiasi studiu, preturile terenurilor din cartierele de la marginea Kievului au crescut in primele patru luni ale anului cu 50%.

  • Arta digitala

    Prima galerie de arta digitala  din sud-estul Europei s-a deschis la Bucuresti. Desenele au coborat de pe monitorul calculatorului pe panza, si acum, inramate si expuse, isi asteapta admiratorii.

     

    Galeria 115 prezinta  in colectia Art: Part Two lucrarile a 91 de artisti digitali din 34 de tari. Sunt clasicii de maine, care astazi arata ca arta digitala si a facut loc in spatiul sacru al desenului clasic.

     

    Admiratorii genului pot achizitiona lucrarile preferate, preturile variind intre 700 si 4.500 de lei.

     

    Silvana Bratu, curatorul Galeriei, a declarat ca acest proiect s-a nascut  „din dorinta de a oferi artistilor digitali din intreaga lume oportunitatea a-si expune operele si pentru a putea oferi publicului romanesc acest nou tip de exprimare vizuala”.

     

    Galeria introduce si un nou concept, acela de remix. Astfel sunt expuse 115 lucrari, toate remixuri de arta digitala  pornind de la lucrarea „Robots Are Forever” a lui Mihai Apostolescu.

  • De la Gradinita direct la Cannes

    Gradinita, un proiect al biroului Cannes in Romania, si-a ales “copiii” ce o vor reprezenta la Festivalul International de Publicitate Cannes Lions 2007. Cea de-a 54-a editie a festivalului celor mai bune idei se va desfasura intre 17-23 iunie.

     

    In urma interviurilor succesive, Adina Basag si Diana Cristea formeaza echipa care va reprezenta tanara Romanie. Celelalte doua echipe finaliste ale acestei competitii – Safari team  cu Stefan Gutue si Laszlo Kovacs si echipa formata din Catalina Raileanu si Alexandra Anghelache – vor participa la toate seminariile, workshopurile, expozitiile si proiectiile festivalului.

     

    Filosofia Gradinitei, scoala alternativa de gandire creativa, este aceea de a genera ierarhii valorice si de a cultiva viitoarele elite din publicitate. Principiul pe care se bazeaza este “putin si bun”, principiu care se reflecta si in selectarea echipelor finaliste ale competitiei Young Creatives. Alegerea s-a facut in spiritul Cannes Lions si a urmarit descoperirea si cultivarea acelor tineri cu potential real pentru performanta. 

     

    Anul acesta, in afara de Roger Hatchuel Academy si Young Creatives, a fost adaugat un nou proiect pe lista celor care ii vizeaza pe tineri. E vorba de «15 pentru Cannes». Aproape 20 de tineri se vor bucura de oportunitatea frecventarii acestei scoli a Rivierei care impulsioneaza anual, la nivel global, evolutia industriei de comunicare.

     

    “Mi-am fixat un obiectiv curajos: sa pregatesc, prin folosirea oportunitatilor locale, dar si cele ale Cannes-ului, o noua generatie de comunicatori: pasionati, fara limite auto-impuse candvine vorba de cunoastere. Mai putin aplecati catre interesele de moment si mai motivati de performante,” considera Teo Migdalovici, reprezentantul festivalului in Romania.

     

    Gradinita selecteaza anual echipe de tineri cu potential, confirmati ulterior si de alte competitii. Industria nu ramane niciodata indiferenta la performantele lor. Pasul urmator, post-festival, e afilierea echipelor finaliste la agentii care fac parte din Gradinita, un mediu propice recrutarii.

  • Batalia electorala se muta online

    La chemarea tobosarului, taranii se adunau pe vremuri in centrul satului si aflau cele mai noi informatii despre domnie, taxe si biruri direct din gura reprezentantului puterii politice. In zilele noastre, nicio campanie electorala dintr-o tara dezvoltata nu poate fi conceputa fara a lua in considerare postarea unor filme publicitare pe website-uri ca www.youtube.com, sau fara angajarea unui blogger profesionist, care sa sustina un jurnal online credibil, in numele candidatului.

     

    Fata de acum 150 de ani, politicienii au la dispozitie multe alte instrumente de comunicare si, la alegerile viitoare din Romania sau din alta parte, rolul new media va creste substantial. Simplele website-uri nu mai sunt suficiente, acum ele trebuie adapatate la noile tehnologii disponibile.

     

    In Statele Unite ale Americii, Internetul ofera candidatilor la fotoliul de la Casa Alba o platforma excelenta pentru mai multe activitati importante. Primarul New York-ului, Rudolph Giuliani, un posibil candidat al republicanilor pentru alegerile prezidensiale din 2008, si-a concentrat prezenta pe Internet la adresa www.joinrudy2008.com. Acolo isi prezinta programul politic, publica luarile de pozitie in format audio-video despre diferite probleme importante, reda testimonialele audio ale sustinatorilor, strange fonduri, ofera platforma de coagulare a grupurilor de suporteri si vinde suveniruri fanilor. Contracandidatul sau din Partidul Democrat, Barack Obama, detine in plus si un blog oficial si e mai orientat spre implicarea sustinatorilor. Pe site-ul sau, www.barackobama.com, cei interesati gasesc metodele pentru a intra in legatura cu alti fani din America, pentru a organiza evenimente de sprijin, pentru a deveni voluntari si pentru a-si crea propriul blog de sustinere. Obama cauta sa-si transforme votantii din spectatori pasivi in membri activi.

     

    Pentru un candidat, principalul avantaj adus de Internet este posibilitatea de a comunica cu un numar foarte mare de oameni la costuri nesemnificative. Acelasi lucru este insa valabil si pentru contracandidatii lui, asa ca adevaratul cAstigator este cel care stie sa foloseasca cel mai bine noile instrumente de comunicare. Pe youtube.com, cel mai vizionat film despre favoritul alegerilor prezidentiale din aprilie 2007 din Franta, Nicolas Sarkozy, este o productie intitulata „Adevarul despre Sarkozy”, in care acesta este acuzat de populism, demagogie, ultraliberalism si incitare la violenta. Filmul a fost vizionat de aproape 250.000 de ori. Si in cazul presedinteului anerican Bush, cea mai votata productie se intituleaza „Este Bush idiot?” si a fost descarcata de peste 700.000 de ori. Ce se stie despre cei care au postat acele imagini? Aproape nimic, doar un pseudonim – ayokassam in cazul lui Sarkozy, care nu ajuta deloc. Nu exista nicio metoda prin care adversarii unui candidat sa fie impiedicati sa posteze mesaje negative acolo, daca acestea respecta regulile elementare ale site-ului.

     

    Youtube.com poate fi folosit si in beneficiul candidatilor, care isi posteaza propriile creatii electorale video, sperand ca vor fi suficient de atractive pentru a fi descarcate de cAt mai multi vizitatori. In strainatate, acest lucru se intAmpla de mult, insa moda de abia a ajuns si in Romania. Primul care a preluat-o a fost Gigi Becali. Un sustinator al acestuia a postat un film de noua minute, „Becali! De ce presedinte?”, realizat semi-profesionist, in care prezinta donatiile acestuia pentru cei afectati de inundatii. La cautarea „Becali”, filmul se plaseaza pe pozitia 38, dupa alte productii mai critice la adresa lui. Pe site-uri gen youtube.com sau video.yahoo.com este o democratie perfecta, in care doar utilizatorii decid, prin notele acordate, ce filme sunt interesante de vazut si care nu. Pentru a avea succes, stafful politicienilor nu are decAt sa se adapteze cerintelor new media: reclamele postate trebuie facute inteligent, sa atraga atentia prin umor sau prin mesajul socant. Comunitatea online nu accepta sa raspAndeasca gratuit un mesaj prin bloguri, forumuri sau e-mail-uri decAt daca este foarte bine facut. Secretul succesului este implicarea cititorilor. Acestia trebuie incurajati sa se transforme din utilizatori in creatori sau distribuitori ai mesajelor. Ei pot fi invitati sa-si realizeze propriile bloguri de sustinere a candidatului, sa comenteze, sa se grupeze in asociatii si sa interactioneze. Politicienii romani nu au ratat ocazia de a folosi noile tehnici de comunicare cu ocazia referendumului pentru demiterea presedintelui. Site-ul lui Basescu, neactualizat de la alegerile din anul 2004, a fost refacut imediat dupa suspendarea presedintelui de catre parlament si Imbunatatit continuu In timpul campaniei electorale pentru referendum. In forma lui finala el cuprindea inclusiv o galerie de imagini si filme, jocuri pentru sustinatori si testimoniale de la diferite personalitati publice. Conceput si ca mijloc de comunicare extrem de eficient cu romanii din diaspora, site-ul a prezentat si lista sectiilor de votare din strainatate. Vizitatorii site-ului au fost Incurajati sa contribuie la campania lui Basescu prin realizarea de postere electorale, prezentate apoi Intr-o galerie electronica, prin trimiterea de felicitari on-line sau tiparite de pe site si prin deschiderea unui forum de discutii. A fost publicat si un cont bancar unde se puteau face donatii pentru sprijinirea campaniei presedintelui. Jurnalul de campanie sustinut de Basescu pe site nu poate fi considerat un blog pentru ca nu a permis vizitatorilor sa posteze comentarii. In plus, GMP a realizat si spotul video „Voteaza” – construit pe ideea ca „Exista ceva mai rau decat oamenii rai. Indiferenta oamenilor buni”. Spotul, care a convins oamenii sa participe la votul din 19 mai, se gaseste pe situl www.basescu.ro  si pe YouTube.

     

    Ca lider al opozitiei, Mircea Geoana (PSD) si-a reactivat blogul mai vechi, lansat in decembrie 2006. Daca pana In aprilie 2007 scrisese In total noua mesaje, In luna mai a mai adaugat alte zece, despre suspendarea presedintelui Basescu. Pentru autenticitate Geoana nu si-a Inregistrat un domeniu propriu, cum ar fi www.geoana.ro, ci a preferat solutia aleasa de multi bloggeri, cea oferita gratuit de domeniul blogspot.com. Site-ul lui Mircea Geoana ofera trimitere catre galeria personala de fotografii de pe flickr.com, catre fisierele video gazduite de google si, pentru prestigiu, link-uri catre site-urile lui John Kerry (SUA), Al Gore(SUA) si Ségolcne Royal (Franta).

     

    New media relanseaza dezbaterea politica, ajungandu-se la categoriile de public cu interes scazut pentru acest subiect: tinerii. Desi aduc avantaje evidente, cum ar fi transmiterea cu repeziciune a mesajelor critice sau crearea unor forme de interactiune Intre sustinatori, noile instrumente de comunicare aduc mai mult rau decat bine celor care nu stiu sa le foloseasca corect

  • Top 5 prezidentiabili (extern)

    Candidat

    tara – alegeri

    Filme youtube

    Blog

    Barack Obama

    SUA – noiembrie 2008

    11.100

    Da, oficial

    Hillary Clinton

    SUA – noiembrie 2008

    7.300

    Da, oficial

    Rudolph Giuliani

    SUA – noiembrie 2008

    1.630

    Da, neoficial

    Nicolas Sarkozy

    Franta – aprilie si mai 2007

    13.600

    Da, oficial

    Ségolene Royal

    Franta – aprilie si mai 2007

    8.120

    Da, oficial

     

  • Top 5 prezidentiabili (Romania)

    Candidat

    tara – alegeri

    Filme youtube

    Blog

    Traian Basescu

    Romania – 2009

    340

    Nu

    Gigi Becali

    Romania – 2009

    239

    Nu

    Adrian Nastase

    Romania – 2009

    6

    Nu

    CP Tariceanu

    Romania – 2009

    31

    Nu

    Mircea Geoana

    Romania – 2009

    13

    Da, oficial

     

  • Cand vom scrie ca ea?

    Iuliana Roibu, colega noastra de la BUSINESS Magazin, a castigat premiul Clubului Roman de Presa, la sectiunea «Jurnalism Economic», pentru articolele «Candvom trai ca ei», «Mergem la razboi» si «Miliardul invizibil»

     

    Jurnalismul nu este o profesie. Nu are proceduri, foi de pontaj sau rapoarte.  Este o joaca de cuvinte, care insemnate pe hartie sau tastate in word nasc mesaje serioase. Jurnalismnul inseamna sa dai nume unor experiente sau observatii si sa le ordonezi intr-o poveste, sa transmiti o emotie, sa spui niste fapte. Inseamna sa iti conservi curiozitatea, bucuria de a descoperi si savoarea de a povesti mai departe. Singura conditie este sa faci toate aceste lucruri cu onestitate, si atunci numele tau va deveni semnatura.

     

    In acest numar, M&A va prezinta un astfel de exemplu. Este semnatura Iulianei Roibu, colega noastra de la BUSINESS Magazin, care a castigat premiul Clubului Roman de Presa din acest an, la sectiunea «Jurnalism Economic».

     

    Este un moment pe care, poate, fiecare profesionist in domeniu il vrea in portofoliu, dar nu este neaparat pe lista ta de criterii, atunci candalegi o cariera. «Primul motiv care m-a impins spre domeniul acesta a fost contextul in care a trebuit sa decid la ce facultate vreau sa merg. La Iasi, in 1998, erau putine variante si voiam o facultate unde sa pot combina tot ce ma pasiona pe mine la vremea aceea: istoria, exprimarea usoara in scris si lecturile economice pe care abia le descoperisem. Facultatea de Jurnalism din cadrul Universitatii Al.I. Cuza abia se infiintase si la inceput am fost sceptica, dar apoi mi-am dat seama ca a fost o decizie foarte buna, care m-a impins spre un domeniu de care sper sa nu ma plictisesc in curand», spune Iuliana.

     

    Experienta Iulianei in presa a inceput in vara lui 2002, la Evenimentul zilei. Inainte mai lucrase in facultate, in doua radiouri locale, la Iasi, timp in care a facut reclame si a citit stiri. «La Evenimentul zilei am ajuns intr-un moment in care ziarul era in varf si in echipa erau foarte multi jurnalisti buni. Am lucrat pana la sfarsitul lui 2004 ca redactor in departamentul economic, apoi, dupa “micul cutremur “ cauzat de plecarea unei parti a echipei, am preluat coordonarea departamentului pana in vara lui 2005, candam decis sa vin la BUSINESS Magazin.» 

     

    Iuliana a descoperit ce te califica cel mai bine pentru jurnalism: pasiunea. «Ar fi culmea sa nu imi placa o meserie in care treaba mea este sa ma vad toata ziua cu oameni din business, sa povestesc cu ei, sa citesc presa sau studii de specialitate si apoi sa scriu… Jurnalismul, mai ales cel economic, nu prea are cum sa devina o munca plictisitoare sau rutinanta, te tine la curent cu tot ce se intampla, te lasa sa ai idei pe care poti sa le si pui in practica si te lasa sa povestesti cat vrei tu de nonconformist o poveste foarte serioasa. Acesta din urma vine din avantajul ca scriu pentru o revista .»

     

    Asadar, ca la foarte multi din profesie, scrisul a fost cheia. Este primul lucru care te imprieteneste cu acest domeniu. Te ordoneaza, uneori iti poate fi refugiu, oricum ar fi, iti ofera cele mai mari satisfactii. «Imi place sa scriu. De fapt, mi-a intrat mie in cap, canderam in gimnaziu si extrem de timida, ca ma exprim mult mai bine in scris decat vorbind. Dupa o perioada in care am practicat chestia asta pana la extreme (si nu a fost prea bine, ca media dintre zece la lucrari sau teze si patru la oral nu era prea fericita), am continuat sa o practic in varianta moderata. Acum, faptul ca munca mea inseamna sa scriu ma bucura pentru ca fac ceva ce imi place. Iar daca din asta reusesc sa simt si cresteri din punct de vedere profesional, cu atat mai bine.

     

    Premiul l-a primit cu bucurie, pentru ca, de fapt, el sintetizeaza aprecierea celor din jur. Iar acest lucru alimenteaza pasiunea cu care dai urmatorul titlu de articol. «Premiul CRP a fost foarte neasteptat, dar a picat excelent. Doua au fost aspectele care m-au bucurat cel mai mult candl-am luat: faptul ca am mentinut traditia ca in fiecare an de candexista BUSINESS Magazin un premiu CRP sa ajunga la noi in redactie (in 2005 premiul pentru jurnalism economic a fost luat de Ioana Ursu, iar in 2006 cel pentru jurnalism IT a fost luat de Ionut Ancutescu) si faptul ca am primit multe-multe mesaje de felicitare de la oameni cu care am lucrat in ultimii ani sau de la profesori din facultate care s-au simtit mandri de mine.»

  • Magazinification

    Este un cuvant inventat – desigur, dar care descrie foarte bine un trend in dezvoltarea globala a ziarelor.

     

    Unele interventii recente pe forumuri sau pe bloguri, fie ele ale specialistilor in domeniul mass-media, fie ele ale oamenilor obisnuiti, care sunt preocupati de evolutia presei, vorbesc despre pericolele unei anume „magazinification of newspaper”/ „magazinification du journal”. Termenul nu exista ca atare nici in engleza, nici in franceza. Daca ar fi sa-l traducem in limba romana, ar trebui sa inventam si noi unul: „magazinificare”.

     

    CuvAntul este folosit, de obicei, in sens peiorativ, intrucAt se refera la o pervertire a jurnalismului de informare. „Magazinificarea” ziarelor inseamna abordarea unor strategii editoriale care avantajeaza stirile si articolele „soft” (din aria divertismentului, a timpului liber, a vietii vedetelor) in detrimentul celor „hard” (din aria politica sau economica).

     

    Acest lucru se vede cel mai bine In cazul editiilor de week-end ale ziarelor, editii care seamana tot mai mult la continut cu revistele-magazin.

     

    Si in Romania, cotidiene generaliste importante produc editii de duminica, reduse ca format si pline de articole tip reportaj, portret sau feature. „Magazinification” seamana izbitor cu „infotainment” (information&entertainment), termen folosit prima oara in 1980 pentru a semnala amestecul elementelor de divertisment in presa de informare.

     

    Un alt sens dat cuvantului „magazinification” este acela de orientare a ziarelor spre strategii de marketing privind lansarea de suplimente de tip revista. Incet-incet, ziarele au renuntat la suplimentele care faceau parte din ziar, erau tiparite pe acelasi tip de hArtie si aveau materiale serioase, de investigatie sau de analiza a unui anumit eveniment politic, economic sau social (campania electorala, de pilda) si au conceput suplimente sub forma de revista. Primele suplimente de acest fel au fost ghidurile TV.

     

    In Romania, ziarele s-au orientat si ele spre lansarea de suplimente-reviste. Toate cotidienele ofera spre sfArsitul saptamAnii cAte un ghid TV. Cel mai interesant exemplu este Jurnalul National care are in fiecare zi a saptamAnii cAte un supliment. Mai mult, Ziarul Financiar a lansat mai multe suplimente de succes – Descopera, ProMotor, Go4IT! care au devenit ulterior reviste de sine statatoare.     

     

    Pentru Jacques François, conferentiar la Université Libre de Bruxelles si la Université Catholique de Louvain, „magazinificarea” ziarelor are ca motiv principal modificarea comportamentului de lectura al cititorilor: „continutul se diversifica, mai ales la nivelul politicii de suplimente si al tabloidizarii care antreneaza amAndoua o anume «magazinificare» a ziarului care duce la cresterea spectrului cititorilor potentiali”

    (http://jacfran1.skynetblogs.be).

     

    Pentru Jenny McKay, jurnalista si cercetatoare la Media Research Institute, Stirling University, „magazinificarea” ziarelor reprezinta o concesie facuta publicitatii (The Magazines Handbook, Routledge, 2001). Adevarul este ca un supliment sub forma de revista atrage mai usor reclamele decAt pagina de politica externa a unui ziar. Este vorba pe de o parte de beneficiile aduse de hArtia de mai buna calitate, dar si de continutul „soft”, prezent in suplimente. AmAndoua atrag si cititori, si publicitate.