BusinessMagazin

Blog

  • Analiza Every Can Counts: 3 doze din 4 sunt reciclate în Romania. Sistemul SGR trece într-o etapa de maturitate a economiei circulare

    Astfel, rezultatul, obtinut în al doilea an calendaristic complet de functionare a Sistemului de Garantie-Returnare (SGR), indica o maturizare a sistemului si marcheaza trecerea de la o etapa dominata de colectare la una de reciclare industriala functionala, cu impact economic masurabil.

    Evolutia din Romania, sustinuta în special de extinderea sistemelor de garantie-returnare, se înscrie într-o tendinta mai ampla la nivel european.

    Potrivit celui mai recent raport publicat de Metal Packaging Europe si European Aluminium, rata de reciclare a dozelor de aluminiu în Europa a ajuns la peste 76% în 2023, cel mai ridicat nivel înregistrat pana acum. Raportul arata ca atat volumele de ambalaje puse pe piata, cat si cantitatile reciclate au crescut de la un an la altul, iar materialul recuperat a generat economii estimate la 5,7 milioane de tone de CO₂ echivalent, confirmand rolul aluminiului în economia circulara europeana.

    Pe plan local, datele actuale indica o evolutie accelerata si o aliniere rapida a Romaniei la tendintele europene, pe masura ce infrastructura de colectare se dezvolta si fluxurile industriale de reciclare se consolideaza. Înainte de introducerea Sistemului de Garantie-Returnare, rata de reciclare a dozelor de aluminiu în Romania se situa la 35%, semnificativ sub nivelurile înregistrate în alte state europene.

    “În cazul economiei circulare, la nivel global, indicatorii reali de performanta apar întotdeauna cu un anumit decalaj. Rapoartele europene privind reciclarea ambalajelor sunt publicate, de regula, la aproximativ doi ani dupa anul de referinta, si asta pentru ca datele trebuie validate din mai multe surse industriale si institutionale, inclusiv scheme de responsabilitate extinsa a producatorilor, sisteme de garantie-returnare si raportarile statistice catre Eurostat. Acest proces reflecta complexitatea lantului circular, unde performanta se masoara pe întregul traseu al materialului, de la returnare si sortare pana la reciclare si reintegrarea aluminiului în productia de noi ambalaje.”, spune David Van Heuverswyn, Global Director Every Can Counts.

    Economia circulara, înca neclara: doar 1 roman din 2 o asociaza cu reciclarea repetata a aceluiasi material.  Rezultatele din 2025 reflecta pregatirea Romaniei pentru trecerea catre „faza a doua” a economiei circulare: etapa în care mecanismele de colectare sunt sustinute de performanta industriala constanta si de capacitatea materialului de a ramane în uz prin cicluri repetate. În cazul aluminiului, acest lucru este posibil deoarece materialul poate fi reciclat în mod repetat fara pierdere de calitate, inclusiv în circuit închis, din doza în doza. Înainte de implementarea SGR, dozele aveau sanse mai mici sa fie potrivite pentru o reciclare reala de tip doza-la-doza, deoarece erau expuse contaminarii din fluxurile de deseuri amestecate.

    În cadrul unui SGR însa, dozele de bauturi sunt colectate separat si raman mult mai curate, ceea ce înseamna ca majoritatea, daca nu chiar toate, pot fi reciclate în doze noi, sustinand un sistem circular închis.

    “Every Can Counts opereaza programe de comunicare privind reciclarea infinita a dozelor de aluminiu în peste 20 de tari si observam aceeasi evolutie în pietele în care sunt introduse sisteme de garantie-returnare: în primii ani accentul este pus pe colectare si pe construirea infrastructurii, iar ulterior performanta este evaluata prin capacitatea sistemului de a transforma materialul colectat în material reciclat. Din aceasta perspectiva, rezultatele din Romania arata o aliniere rapida la tendintele europene si confirma potentialul aluminiului ca material central pentru economia circulara”, spune David Van Heuverswyn, Global Director Every Can Counts.

     

    Pe langa performanta de reciclare în acelasi tip de ambalaj, aluminiul are si o valoare economica ridicata în lantul circular. Materialul recuperat poate fi reintegrat rapid în productie, iar proprietatile sale raman neschimbate indiferent de numarul ciclurilor de reciclare. În plus, productia unei doze de aluminiu din material reciclat consuma cu pana la 95% mai putina energie decat productia primara, ceea ce face ca reciclarea sa contribuie simultan la eficienta economica a industriei si la reducerea emisiilor.

    Datele industriale sunt sustinute de o schimbare vizibila în comportamentul publicului. Potrivit studiului Global Recycling Habits and Attitudes 2025, realizat de Made with Insight pentru Every Can Counts, majoritatea romanilor declara ca participa activ la Sistemul de Garantie-Returnare si se considera personal responsabili pentru reciclare. 

    În acelasi timp, cercetarea evidentiaza un decalaj important între comportament si întelegerea conceptului de economie circulara: 53% dintre respondenti asociaza circularitatea cu reciclarea repetata a aceluiasi material în produse similare, semn ca gestul de returnare este mai bine înteles decat valoarea economica a materialului reciclat.

    Acest decalaj arata nevoia unei informari mai clare despre ce se întampla cu materialele dupa colectare. În cazul aluminiului, de exemplu, materialul recuperat dintr-o doza poate reveni pe raft sub forma unei doze noi în aproximativ 60 de zile, fara pierdere de calitate. Programe precum Every Can Counts urmaresc tocmai aceasta componenta de informare, explicand circuitul materialului si rolul reciclarii în economia circulara prin campanii si activari desfasurate în spatii publice, la evenimente si în mediul urban.

    “Urmatoarea provocare nu mai este sa convingem oamenii sa returneze ambalajele, ci sa explicam ce se întampla cu materialul dupa colectare. Circularitatea, dincolo de un gest corect, înseamna valoare economica pastrata în timp si capacitatea unui ambalaj, de a reintra în economie prin reciclare repetata. În acest context, aluminiul devine un criteriu de alegere atunci cand consumatorii au optiuni, pentru ca este unul dintre putinele materiale care pot fi reciclate la nesfarsit, fara pierderi de calitate,  completeaza David Van Heuverswyn

    În acest context, doza de aluminiu devine un reper concret pentru tranzitia de la politici de mediu la performanta economica masurabila, cu impact asupra industriei, lanturilor de productie si economiei în ansamblu.

    Fondat în 2009 în Regatul Unit, Every Can Counts este un program international de constientizare dedicat implicarii oamenilor în reciclarea dozelor de bauturi, oriunde s-ar afla,  acasa, la serviciu sau pe drum.  Activ în 20 de tari, în Europa, Brazilia, Emiratele Arabe Unite si Statele Unite ale Americii, programul promoveaza reciclabilitatea infinita si potentialul circular al fiecarei doze transformate într-una noua, transformand gesturile cotidiene în actiuni cu impact durabil.

  • Povestea tânărului din România care a construit un adevărat imperiu online de milioane de euro. Acesta pregăteşte unul dintre cele mai importante proiecte din ţara noastră, evaluat la peste 50 de milioane de euro

    „Cum să facem mai multe categorii de clienţi să se simtă bine în acelaşi loc este ceea ce ne ţine treji noaptea”, spune Andrei Şelaru, CEO al Nibiru, despre el şi asociaţii săi, referindu-se la felul în care ar trebui să se dezvolte noua destinaţie. 50 de milioane de euro este valoarea investiţiei. Ţinta? Un trafic de 50.000 de oameni pe zi, spune Selly, aşa cum este cunoscut publicului larg. Are 24 de ani, s-a consacrat din postura de creator de conţinut, a pivotat în muzică, film, s-a implicat în dezvoltarea festivalului Beach, Please!, iar acum pariază pe conceptul Nibiru.

    Deşi vizibilitatea publică îl poziţionează central în proiect, Nibiru este construit de o echipă extinsă: arhitecţi, ingineri, consultanţi, constructori, manageri de proiect, echipe operaţionale şi specialişti în entertainment. Complexitatea proiectului presupune procese şi responsabilităţi distribuite, iar execuţia implică coordonarea unui număr mare de profesionişti.

    Câteva zeci de oameni – mulţi foarte tineri, inclusiv adolescenţi -, o discuţie de aproape trei ore continuată, apoi, informal, la cafea. Puzderie de întrebări ale celor din sală, răspunsuri amuzante, chiar autografe şi selfie-uri cu invitatul. Aşa s-a desfăşurat a 98-a ediţie a evenimentului Meet the CEO, al cărei invitat a fost Selly şi care a povestit cum şi-a construit parcursul profesional, cum a intrat în business şi cum a ajuns, la 24 de ani, să fie implicat într-un proiect de 50 de milioane de euro.

    Încă de când era foarte mic, a fost fascinat de ecranul televizorului, urmărind ce vedeau părinţii săi la televizor, în perioada anilor 2005-2010. „Mi se părea că e e ireal cum se face montajul în timp real, cum arătau studiourile de televiziune, prestigiul televiziunii şi mai ales zona tehnică. Părea că este pur şi simplu magie. Cu siguranţă, dacă mă năşteam într-o perioadă în care nu exista internetul, aş fi urmat o carieră în televiziune.”

    A aflat în clasa întâi, de la profesoara de engleză, despre un site care începea să prindă viteză – youtube.com – prin 2008-2009.” Având calculator încă din copilărie, a urmărit acest canal despre care spune că a devenit, pentru el, noua televiziune. „Petreceam foarte mult timp urmărind tot felul de materiale postate pe YouTube şi astfel am fost martor la modul în care acest canal s-a transformat de-a lungul timpului, iniţial fiind un site unde oamenii puneau, de exemplu, videoclipuri cu pisicile lor.”

    Pe parcursul a câţiva ani, au apărut şi în România, povesteşte tânărul, creatori de conţinut, adolescenţi care se filmau în camera lor, montau videoclipuri şi le postau pe internet. „În momentul în care am văzut chiar o fată din Craiova (care şi astăzi e o influenceriţă faimoasă, Bianca Adam), că face treaba asta chiar în oraşul meu, domeniul a devenit ceva palpabil.

    Eu percepeam magia televiziunii drept ceva intangibil, ce eu n-aş fi avut cum să fac niciodată, şi brusc am descoperit că e ceva de fapt foarte palpabil.” Avea deja o cameră de filmat şi, pentru că petrecea foarte mult timp la calculator, ştia deja să monteze materiale video, să facă muzică, dar, completează Andrei Şelaru, „la nivel rudimentar”.

    A fost doar un pas până să posteze propriile materiale pe internet, în 2012. Iar de atunci, povesteşte el, lucrurile au început să crească gradual, fiind complet fascinat de domeniu. „Când am descoperit YouTube-ul mi s-a părut că asta îmi doresc să fac. Mă fascina ideea de a putea să postez ceva şi peste noapte să devină viral.” Era pasionat de partea tehnologică, de a face un videoclip de la cap la coadă, dar era şi vorba de a fi cunoscut, de colegi, pe stradă.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice familii din România: cum au reuşit să înceapă cu o afacere de doar 700 de dolari, să ajungă astăzi la o valoare de 1 miliard de euro şi cine este tânărul care moşteneşte totul

    700 de dolari este suma cu care Radu şi Cristina Timiş au pornit la drum în antreprenoriat acum 33 de ani, când au deschis un magazin de 12 mp în sectorul 6 al Bucureştiului. Acela a fost începutul a ceea ce s-a transformat treptat într-un într-o companie cu o cifră de afaceri de 1,12 miliarde lei în 2024, pe cele două segmente de business ale companiei – mezeluri şi ready meals.

    Astăzi, sub umbrela numelui Cris-Tim sunt grupate trei fabrici, 18 magazine proprii şi multiple produse care ajung pe rafturile tuturor reţelelor de retail care operează în România, precum şi în peste 15.000 de magazine tradiţionale, dar şi în 17 ţări din lume. Ce urmează? Printre altele, posibila listare la Bursa de Valori Bucureşti, care este însă doar unul dintre paşii pe care îi pregăteşte familia Timiş, ajunsă la cea de-a doua generaţie. Despre toţi ceilalţi paşi, despre investiţii, achiziţii şi dezvoltare povestesc Radu Timiş Sr., fondator şi preşedinte al Cris-Tim Family Holding, şi Radu Timiş Jr., Cris-Tim Family Holding.

    „Succesul a fost de fapt o succesiune de mici succese. Am luat-o de la zero, aşa că nu puteam face paşi foarte mari. Am plecat de fapt la drum cu doar 700 de dolari. Am pornit, am crescut, am şi pierdut, apoi am urcat iar.”

    Aşa îşi începe Radu Timiş Sr. povestea.

    Cris-Tim, în forma care există astăzi – ca un actor de top în industria alimentară românească a pornit la drum în 1992, doar că în retail.

    „Totul a început cu un chioşc de 12 metri pătraţi, deschis de părinţii mei, Radu şi Cristina Timiş. Apoi, în cele peste trei decenii care au urmat, am construit o companie cu trei unităţi moderne de producţie în Bucureşti şi Prahova, cu o reţea proprie de magazine şi cu distribuţie naţională integrată”, explică Radu Timiş Jr., unul dintre moştenitorii businessului şi, totodată, cel care conduce compania astăzi din poziţia de CEO.

    „Succesiunea“, unul dintre cele mai bine cotate seriale ale ultimilor ani, vorbeşte despre lupta de putere din interiorul unei familii ce deţine un imperiu media. Pe scurt, vorbeşte despre succesiune şi despre ce se petrece în culise atunci când se întâmplă acest fenomen. De ce a fost atât de urmărită această dramă? Dincolo de script şi de jocul actoricesc, dincolo de hainele perfect croite care au dat naştere fenomenului de quiet luxury, a contat şi că, în realitate – nu doar în filme -, lumea întreagă se confruntă cu aceeaşi problemă majoră – transferul între generaţii. Iar această problemă este cu atât mai presantă în România, unde capitalismul e atât de tânăr că afacerile de familie abia ajung în mâinile celei de-a doua generaţii. Multe dintre ele nu ajung însă nici acolo, pentru că antreprenorii fie nu au urmaşi, fie aceştia din urmă nu doresc să meargă pe drumul deja bătătorit de părinţi.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Iranul continuă haosul în regiune: Un nou atac asupra unui depozit de gaze din Emiratele Arabe Unite

    Un nou val de atacuri asupra infrastructurii energetice din Emiratele Arabe Unite amplifică temerile privind întreruperi prelungite ale aprovizionării cu petrol şi gaze, pe fondul războiului cu Iranul.

    Atacurile au avut loc după ce cel mai mare proiect de exploatare a gazelor ultra-acide din lume a fost lovit de o dronă, un incendiu a izbucnit într-un important terminal petrolier, iar un alt petrolier a fost avariat în apropierea Strâmtorii Hormuz, o rută maritimă strategică pentru transportul energiei.

    Autorităţile au anunţat că operaţiunile la zăcământul de gaze Shah rămân suspendate după atacul cu dronă care a provocat un incendiu la instalaţii. Nu au fost raportate victime. Zăcământul, aflat la aproximativ 180 km sud-vest de Abu Dhabi, este operat de compania naţională de petrol Abu Dhabi National Oil Company în parteneriat cu grupul american Occidental Petroleum şi are o capacitate de producţie semnificativă de gaze şi sulf.

    Un alt incendiu a izbucnit în zona industrială petrolieră Fujairah Oil Industry Zone, un punct esenţial pentru exporturile de ţiţei ale Emiratelor şi pentru alimentarea navelor comerciale. Autorităţile locale au transmis că nu există victime. Fujairah este unul dintre cele mai mari centre globale de stocare a petrolului şi combustibililor şi joacă un rol-cheie în transportul maritim din regiune.

    Zona a fost vizată de atacuri repetate în ultimele săptămâni, ceea ce scoate în evidenţă vulnerabilitatea singurei rute de export a Emiratelor care ocoleşte Strâmtoarea Hormuz.

    Traficul naval prin Strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, este aproape blocat după atacurile lansate de SUA şi Israel asupra Iranului. Teheranul a ripostat prin lovirea navelor care încearcă să traverseze zona.

    Pentru a reduce dependenţa de această rută, Emiratele folosesc conducta Abu Dhabi Crude Oil Pipeline, care leagă câmpurile petroliere de la Habshan de portul Fujairah. Conducta poate transporta până la aproximativ 1,8 milioane de barili de petrol pe zi.

    Într-un incident separat, un petrolier ancorat în Golful Oman, la est de Fujairah, a fost lovit de un proiectil neidentificat, potrivit centrului britanic de monitorizare maritimă United Kingdom Maritime Trade Operations. Nava a suferit avarii minore, fără victime şi fără poluare.

    Aceste incidente vin după ce, săptămâna trecută, alte şase nave au fost avariate în zona Golfului Persic şi a Strâmtorii Hormuz, iar Iranul a avertizat că escaladarea conflictului ar putea împinge preţul petrolului până la 200 de dolari pe baril.

  • Trump dă un ultimatum pentru Cuba: „Fie că o eliberez, fie că o preiau, cred că pot face orice vreau cu ea, dacă vreţi să ştiţi adevărul. Este o naţiune foarte slăbită în acest moment”

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că ar putea avea „onoarea” de a prelua Cuba, în contextul în care blocada petrolieră impusă de Washington a împins statul insular într-o criză economică profundă, relatează Financial Times.

    „Fie că o eliberez, fie că o preiau, cred că pot face orice vreau cu ea, dacă vreţi să ştiţi adevărul. Este o naţiune foarte slăbită în acest moment”, a declarat Trump în faţa jurnaliştilor, în Biroul Oval.

    Declaraţiile vin într-un moment în care Cuba se confruntă cu o criză energetică acută, pe fondul restricţiilor asupra importurilor de petrol. În paralel, liderul de la Washington a confirmat existenţa unor discuţii între cele două state, fără a oferi detalii privind conţinutul acestora.

    Potrivit unor informaţii apărute în presa americană, administraţia Trump ar analiza inclusiv scenarii privind înlăturarea lui Miguel Díaz-Canel de la putere, însă aceste informaţii nu au fost confirmate oficial de Casa Albă.

    Între timp, situaţia internă din Cuba se deteriorează rapid. Ţara produce aproximativ 40% din necesarul său de petrol, restul fiind acoperit tradiţional prin importuri din state aliate.

    Blocada actuală a afectat semnificativ aprovizionarea, generând pene de curent zilnice şi perturbând sectoare-cheie precum turismul şi agricultura.

  • Nicuşor Dan, întâlnire cu Mark Rutte la sediul Alianţei Nord-Atlantice

    Dan şi Rutte vor discuta despre evoluţiile de securitate din mediul internaţional şi cele de pe Flancul Estic, cu accent pe regiunea Mării Negre.

    În acest context, vor fi abordate măsuri de consolidare a descurajării şi apărării colective, precum şi de creştere a securităţii României prin intermediul şi cu sprijinul NATO.

    Preşedintele României va evidenţia importanţa relaţiei transatlantice, reconfirmând rolul României de aliat puternic implicat în stabilitatea şi securitatea regională.

    Preşedintele Nicuşor Dan va sublinia că România îşi respectă angajamentele asumate la Summitul NATO de la Haga privind creşterea cheltuielilor de apărare şi va evidenţia asistenţa multidimensională pentru Ucraina. Totodată, va reaminti necesitatea consolidării sprijinului NATO pentru parteneri, în special Republica Moldova, vizaţi de acţiunile hibride ale Rusiei.

     

  • Şeful NBIM, administratorul fondului suveran al Norvegiei – evaluat la peste 2.000 de miliarde de dolari, trage un semnal de alarmă: Pieţele europene trebuie să se reformeze rapid, altfel vor pierde capitalul global

    Pieţele de capital europene se confruntă cu o criză şi trebuie să accelereze reformele pentru a rămâne competitive la nivel global, a declarat Nicolai Tangen, directorul Norges Bank Investment Management, administratorul fondului suveran al Norvegiei, evaluat la peste 2.000 de miliarde de dolari.

    Declaraţiile au fost făcute la Euronext Annual Conference de la Paris, unde oficialul a făcut apel la o mai bună integrare a pieţelor de capital din Europa. „Pieţele de capital trebuie să îşi pună lucrurile în ordine. Câştigătorul ia totul”, a afirmat acesta.

    Tangen a subliniat că fluxurile de capital globale tind să se concentreze în pieţele cele mai lichide şi cu cele mai atractive evaluări. „Investitorii merg acolo unde lichiditatea este cea mai ridicată şi unde evaluările sunt cele mai mari, aşa că este esenţial să rezolvăm această problemă”, a menţionat el.

    Avertismentul vine pe fondul unei schimbări semnificative în structura portofoliului administrat de NBIM în ultimul deceniu. Ponderea acţiunilor europene a scăzut de la 41% la 21%, în timp ce expunerea pe acţiuni americane a crescut de la 37% la aproximativ 55%.

    În prezent, aproape 40% din investiţiile fondului sunt direcţionate către acţiuni din SUA, inclusiv participaţii în companii precum Nvidia, Apple şi Microsoft.

    Norges Bank Investment Management administrează fondul suveran al Norvegiei, creat în anii ’90 pentru a investi veniturile din petrol şi gaze. Fondul deţine participaţii în peste 7.200 de companii din 60 de ţări şi controlează aproximativ 1,5% din acţiunile listate la nivel global.

    Cu o valoare de peste 2.000 de miliarde de dolari, fondul este cel mai mare investitor suveran din lume şi unul dintre cei mai influenţi actori pe pieţele financiare internaţionale.

  • Tranzacţie surpriză: un miliardar canadian cumpără 27% din acţiunile celebrei reviste globale de business, The Economist, marcând prima schimbare majoră de acţionariat din ultimul deceniu

    Miliardarul canadian Stephen Smith a ajuns la un acord pentru achiziţia unei participaţii de 26,9% în The Economist Group, de la Lynn Forester de Rothschild, familia acesteia şi fundaţia lor, potrivit Financial Times.

    Tranzacţia marchează prima modificare semnificativă în structura acţionariatului grupului din ultimii zece ani.

    Participaţia va fi preluată prin intermediul holdingului familial Smith Financial. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, iar finalizarea acesteia este condiţionată de aprobarea consiliului de administraţie şi administratorilor fiduciari.

    Într-un comunicat, Smith Financial a subliniat că investiţia reflectă „sprijinul deplin pentru tradiţia de independenţă editorială riguroasă” a publicaţiei, precizând că strategia şi operaţiunile grupului nu vor fi afectate.

    Fondată în 1843 în Marea Britanie, „The Economist” este una dintre cele mai influente publicaţii globale, cu o audienţă formată în principal din lideri politici şi de business. Grupul include şi divizia de analiză Economist Intelligence Unit.

    În 2025, The Economist Group a raportat venituri de 368,5 milioane de lire sterline, în creştere faţă de 359,5 milioane în anul precedent. Profitul operaţional a urcat uşor la 48,1 milioane de lire, iar numărul de abonaţi a crescut cu 3%, ajungând la 1,3 milioane.

    Structura acţionariatului The Economist Group rămâne însă una complexă, cu aproape 1.000 de acţionari. Exor, vehiculul de investiţii al familiei Agnelli – fondatoare a brandului auto Fiat – deţine cea mai mare participaţie, de 43,4%.

     

  • Chiar şi bogaţii dau semne de oboseală: Bentley anunţă concedieri după ce veniturile operaţionale ale mărcii auto de lux au scăzut cu 42%. „Industria auto este sub presiune din toate punctele de vedere”

    Bentley îşi reduce forţa de muncă pentru a face faţă „vremurilor turbulente”, în timp ce marca de lux deţinută de Volkswagen îşi regândeşte planurile privind vehiculele electrice, notează FT.

    Directorul executiv Frank-Steffen Walliser a declarat că firma rămâne pe drumul pentru lansarea primului model complet electric anul viitor, dar a admis că mai este „mult de muncă” pentru a convinge consumatorii care nu sunt încă pregătiţi să renunţe la motoarele cu combustie internă.

    Compania a anunţat marţi că intenţionează să elimine 275 de posturi, aproximativ 6% din personal, prin concedierea a până la 150 de angajaţi şi neînlocuirea poziţiilor vacante. Rivala Aston Martin a dezvăluit recent, de asemenea, planuri de reducere a forţei sale de muncă la nivel global cu până la 20%, pe fondul pierderilor în creştere.

    Anunţul a venit în contextul în care Bentley a raportat o scădere de 42% a profitului operaţional anual, până la 216 milioane de euro în 2025, reflectând costuri unice legate de decizia grupului Volkswagen de a opri dezvoltarea unei noi platforme pentru vehicule electrice destinată utilizării de către Bentley, Porsche şi Audi.

    Întrebat despre concedieri, Walliser a spus: „Industria auto este sub presiune din toate punctele de vedere”.

  • Ruptură la vârful securităţii SUA. Şeful antiterorismului demisionează şi acuză un război bazat pe minciuni împotriva Iranului: „Acest ecou a fost folosit pentru a vă induce în eroare să credeţi că Iranul reprezenta o ameninţare iminentă pentru Statele Unite. Aceasta a fost o minciună”

    Directorul Centrului Naţional Antiterorism al SUA, Joe Kent, a demisionat din funcţie, invocând opoziţia sa faţă de războiul cu Iranul şi solicitând public preşedintelui Donald Trump să schimbe direcţia politicii externe, scrie BBC.

    „Iranul nu a reprezentat o ameninţare iminentă pentru naţiunea noastră şi este clar că am început acest război din cauza presiunii exercitate de Israel şi a puternicului său lobby american.” a declarat Joe Kent, într-o scrisoare publicată pe platforma X.

    Demisia lui Kent reprezintă cea mai importantă ieşire publică din interiorul administraţiei americane împotriva operaţiunii militare americano-israeliene în Iran. Casa Albă nu a oferit, până în acest moment, un punct de vedere oficial.

    În scrisoarea sa, Kent a arătat că a susţinut anterior politica externă promovată de Donald Trump, însă a criticat direcţia actuală, afirmând că intervenţiile din Orientul Mijlociu au „privat America de vieţile preţioase ale patrioţilor săi şi au erodat prosperitatea naţională”.

    Totodată, oficialul a acuzat existenţa unei campanii de dezinformare la nivel înalt: „Acest ecou a fost folosit pentru a vă induce în eroare să credeţi că Iranul reprezenta o ameninţare iminentă pentru Statele Unite. Aceasta a fost o minciună”, a menţionat oficialul american.

    În vârstă de 45 de ani, Joe Kent este veteran al forţelor speciale americane şi fost ofiţer paramilitar al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA).