BusinessMagazin

Blog

  • O cina din cosul de gunoi

    Acesti cautatori in gunoaie de tip nou isi spun „freegans“, termen derivat din „free“ (liber) si „vegan“ (vegetarian strict, care refuza pana si produsele lactate), iar miscarea din care fac parte a aparut in anii ’90 in cadrul miscarii antiglobalizare. „Freegans“, care nu sunt neaparat persoane cu venituri reduse sau fara venit, se declara impotriva risipei din societatea de consum, cautatul in gunoaie avand rolul de a recupera cantitatile impresionante de hrana aflata inca in termenul de garantie sau cu putin peste, aruncata de marile magazine. Membrii acestei miscari, care are adepti in multe tari de pe glob, din SUA, Suedia, Brazilia si pana in Coreea de Sud, Estonia sau Marea Britanie, recupereaza nu numai hrana aruncata la gunoi, dar si alte obiecte in stare de functionare aruncate de posesori. Se organizeaza chiar actiuni speciale atunci cand absolventii unor universitati americane parasesc campusul aruncand obiectele de prisos; „freegans“ le recupereaza pe cele care mai pot fi folosite. Site-uri specializate, ca freegans.info, organizeaza asa-numitele „Trash Tours“, unde participantii merg la recuperat de obiecte si alimente, dupa care se intalnesc sa discute si sa ia masa impreuna (probabil din mancarea recuperata astfel).

  • Toamna americana

    TENNESSEE: Culori superbe, mai ales in Parcul National Great Smoky Mountains, cel mai vizitat din toata SUA. Primii copaci care-si schimba culoarea frunzelor sunt cei din estul statului, la o altitudine de circa 1.000 de metri. Cel mai frumos spectacol al zonei se produce in a doua si a treia saptamana de octombrie, dupa care se muta in vestul statului Tennessee, stat care se poate lauda cu peste 400 de specii de foioase.

    CALIFORNIA: Ultima reduta in materie de verdeata a frunzelor. Culorile toamnei incep sa se instaleze in frunzele copacilor de pe la mijlocul lunii octombrie si dureaza pana in noiembrie, mai ales in Sonoma County, unde peisajul rural, cu multe vii, capata nuante de rosu, auriu si galben.

  • Cum schimba retailul reteta de marketing

    Consumatorul este din ce in ce mai rasfatat de multitudinea de produse si de optiuni pe care le are la dispozitie, de multimea de puncte de vanzare si de informatiile pe care le poate capata prin internet. Exista atat de multe optiuni incat este din ce in ce mai greu ca oamenii sa aleaga marca ta“, a declarat Cristofor Iosub, director general la OgilvyAction Romania.

    „Cresterea numarului de optiuni si canale prin care brandurile comunica a facut insa ca principalul canal sa isi diminueze importanta, potrivit lui Andrew Aylett, planning director la OgilvyAction, Londra. „Publicitatea se afla intr-un proces de schimbare, este diferita acum. Inainte, TV-ul te ajuta sa ajungi la toata audienta care iti era necesara. Dar acum, aceasta s-a fragmentat, iar o campanie pe TV nu mai prezinta eficienta in raport cu costul acesteia“, a spus Aylett.

    In acest context este fundamental pentru companii sa inteleaga ca trebuie sa investeasca sume mari de bani la punctul de vanzare daca vor sa capete vizibilitate, cred analistii. Iar parerea lor este sustinuta si de advertiseri. Care cred ca shopper-marketingul a devenit obligatoriu ca parte a mix-ului de promovare.

    „Fata de anul trecut, bugetul alocat de noi pentru activitatile de shopper marketing a crescut cu 50%, el atingand in prezent 20% din bugetul total de marketing pe anul in curs. Anul viitor bugetul alocat activitatilor de shopper marketing va creste la 25%“, a spus Catalin Ignat, vicepresedinte de marketing al United Romanian Breweries Bereprod (URBB). In Romania, acest segment a intrat mai mult in atentia oamenilor de marketing si a producatorilor odata cu dezvoltarea primelor magazine de tip cash & carry, in perioada 1998-1999-2001, potrivit lui Iosub.

    „Cresterea rapida a retelelor de retail in Romania, dar si a segmentului HoReCa face ca, atat la nivel de piata cat si la nivelul fiecarui producator, o parte din ce in ce mai mare a bugetelor de marketing sa fie alocata shopper marketingului“, explica reprezentantul URBB. Iar tendinta va continua, spun la unison publicitarii si oamenii de marketing.

  • O tara plina de copii

    Intr-o Germanie in criza demografica, o aparitie cum e cartierul Prenzlauer Berg din estul Berlinului pare de-a dreptul un miracol. Carucioare umplu trotuarele si aproape blocheaza accesul in micile cafenele. Locurile de joaca din Helmholtzplatz, o zona renascuta din partea de nord a cartierului, sunt pline de bebelusi si copii care abia invata sa mearga.
    Henrike Peresse, 33 de ani, aflata in parc cu fiul ei Malo in varsta de un an, spune ca se simte perfect intr-o asemenea ambianta tocmai buna pentru copii si reia ceea ce a ajuns aici aproape un cliseu: „Este cartierul cu cei mai multi copii din Europa“.
    Aceasta afirmatie categorica, dar extrem de raspandita este de obicei insotita de speculatii cum ca ar putea exista ceva in apa locului, de natura sa stimuleze fertilitatea oamenilor de aici. Cei care nu sunt pregatiti sa aiba copii sunt chiar sfatuiti sa se abtina sa bea apa din partea locului, daca ajung prin cartier.
    Vanatorii de comori sfarsesc insa de cele mai multe ori cu dezamagiri, iar cazul de fata nu e o exceptie. Minunea din Prenzlauer Berg este ceea ce demografii numesc un exemplu de fecunditate falsa. „Daca va uitati la mai multe cartiere din Berlin, Prenzlauer Berg are una din cele mai scazute rate ale natalitatii“, afirma Reiner Klingholz, director al Institutului din Berlin pentru Populatie si Dezvoltare, care a incercat sa demonteze mitul din 2004 incoace, cu mai mult sau mai putin succes.
    Totusi, e greu sa nu observi impactul pe care o dovada de inversare a tendintei de imbatranire rapida a populatiei l-ar avea in Germania, ca si pentru alte tari de pe glob care se confrunta cu aceeasi problema. Cresterea sperantei de viata, corelata cu declinul natalitatii, a accelerat acest proces. Se vede cu ochiul liber din Statele Unite, unde politicienii se ingrijoreaza ca generatia „baby boom“ iese la pensie, pana in Japonia, care are cea mai mare proportie din lume de persoane de peste 60 de ani. Ca si in Japonia, mai mult de un sfert din populatia Italiei si a Germaniei a implinit deja 60 de ani, iar fenomenul se extinde in tari ca Polonia si Rusia.
    Desi guvernul german a inceput sa se preocupe de aceasta problema, s-a dovedit mult prea lent in a aborda reducerea ratei natalitatii, iar din 2003 si scaderea numerica a populatiei, pe atunci cu doar 5.000 de oameni, dar in 2006 cu nu mai putin de 130.000. Populatia actuala a Germaniei este de 82,4 milioane de oameni.
    Explicatia reticentei guvernului este, in parte, ca aproape nicio dezbatere publica nu poate porni fara sa fie umbrita de trecutul nazist al tarii. Guvernul lui Hitler a dat medalii mamelor din familiile cu multi copii, medalii de aur pentru cele cu opt sau mai multi copii. Disconfortul unei eventuale paralele cu acea epoca a inhibat timp de ani de zile discutia pe marginea oricaror subiecte legate de incurajarea de catre stat a familiilor cu multi copii, in totala deosebire de Franta, de pilda, unde a promova cresterea natalitatii a devenit de mult politica de stat.
    Nu mai departe de saptamanile trecute, Eva Herman, o personalitate cunoscuta de televiziune si scriitoare, a fost concediata de reteaua NDR, pentru ca a laudat accentul pus de Al Treilea Reich pe valorile familiei si pe nasterea de copii multi. Desi Herman a criticat regimul nazist in ansamblu cu ocazia acelor remarce, decizia luata de conducerea postului de televiziune a fost imediata, odata ce reactia de indignare a publicului a fost intensa.
    Cu toate acestea, era celui de-al Doilea Razboi Mondial nu mai are prea multa importanta pentru politicile guvernamentale in raport cu scaderea populatiei, pentru ca aceasta a devenit azi mai curand o chestiune economica decat una cu relevanta militara sau care sa tina de nationalismul cuiva.
    Conform statisticilor Uniunii Europene, rata bruta a natalitatii, definita ca numar de nasteri la mia de locuitori, a scazut in Germania in fiecare din ultimii noua ani, de la 9,9 in 1997 la 8,2 in 2006. Daca se ia in calcul impactul imigratiei, populatia etnica germana se confrunta cu „o crestere negativa exponentiala“, potrivit lui Klingholz. Problema nu e noua: numarul persoanelor decedate l-a depasit pe cel al nascutilor vii inca din 1972 – dar chestiunea unei actiuni din partea guvernului e de stricta actualitate.
    Cancelarul Angela Merkel si ministrul familiei, Ursula von der Leyen, au abordat subiectul ca pe o prioritate. Un program lansat anul acesta si cunoscut sub denumirea de Elterngeld sau „bani pentru parinti“ ofera parintelui care decide sa stea acasa ca sa-si ingrijeasca progenitura pana la doua treimi din salariu, in limita unui plafon de 1.800 de euro pe luna. Anterior, guvernul acorda mamei sau tatalui care isi lasau serviciul pentru copii doar pana la 45 de euro pe luna si numai pentru familiile cu venituri mici. Banii sunt alocati pentru un concediu de un an, daca e vorba doar de un parinte, respectiv 14 luni, daca ambii parinti isi iau concediu. Bugetul total pentru noul program este de 4 miliarde de euro pe an, iar pana acum initiativa a avut un succes enorm: in primul trimestru al anului au depus cerere de includere in program 60.000 de persoane, iar in al doilea trimestru, circa 140.000.
    Inca 4 miliarde vor fi cheltuite in cadrul unui program in valoare de 12 miliarde de euro, finantat din banii municipalitatilor si de la bugetul de stat, pentru constructia de crese in perioada 2008-2013, necesarul total de locuri in crese fiind estimat la 1,25 milioane in toata tara. „Aceasta inseamna un loc pentru fiecare al treilea copil sub 3 ani. Acum exista doar un loc in cresa la fiecare zece copii“, spune Iris Bethge, purtatoare de cuvant a Ministerului Familiei. Bethge adauga ca guvernul colaboreaza cu angajatorii ca acestia sa accepte munca la domiciliu si programe mai flexibile. Iar incepand din ianuarie, guvernul federal va furniza, cu sprijinul Uniunii Europene, fonduri companiilor pentru a-si finanta propriile gradinite de copii.
    Thusnelda Tivig, profesor la Centrul pentru Studii Demografice de la Universitatea din Rostock, a remarcat o usoara crestere a ratei natalitatii in prima jumatate a lui 2007, respectiv circa 600 de nasteri in plus fata de primele sase luni din 2006. Nu e mult insa si e posibil ca fenomenul sa fie atribuit climatului economic mai bun, ceea ce inseamna ca politicile guvernului pe termen mediu si lung sa fie decisive pentru o consolidare a tendintei. „Sunt absolut convinsa ca acestea vor avea un impact, insa nu imediat“, apreciaza Tivig.
    Parintii din Helmholtzplatz, ale caror venituri sunt cat se poate de diferite, sustin cu mult mai mult entuziasm proiectul de constructie a creselor decat programul Elterngeld, inclusiv pentru ca acesta implica diferentieri ale ajutorului de stat in functie de salarii. „Ei vor ca bogatii sa aiba copii, nu saracii“, spune Catherine Girke, 37 de ani, mama a unei fete si a trei baieti.
    Parcul din Helmholtzplatz insusi ofera o mostra a felului cum se schimba peisajul imprejur. Prenzlauer Berg a evoluat de la un cartier de case darapanate, ocupate haotic de locatari fara acte dupa caderea Zidului Berlinului, la o zona cu cladiri reabilitate, colorate nostim in galben si albastru, populate de oameni tineri in plina ascensiune sociala. „E o nebunie cu toti copiii astia, dar ei fac ca locul sa fie placut“, spune Steffi Niemzok, stand la o inghetata in parc cu baietelul ei de doi ani, cu o prietena si cu copilul acesteia.
    Minunea din Prenzlauer Berg pare incontestabila si mult mai datatoare de speranta pentru viitorul tarii decat ceea ce se intampla in Neukolln, cartierul plin de imigranti unde Klingolz spune ca exista realmente cea mai mare rata a natalitatii din Berlin. In cazul Prenzlauer Berg, explicatia e insa ca aici au venit si s-au stabilit in ultimii 20 de ani multi tineri, care s-au maturizat aici si au evoluat in cariera. Proportional, sunt mai putini copii decat in alte locuri, insa in schimb sunt mai multi adulti aflati la varsta intemeierii unei familii. Acestia, mai curand decat copiii, sunt fenomenul de aici.

    Sarah Plass din Frankfurt si Victor Homola din Berlin au contribuit la acest articol

    Traducere si adaptare: Crenguta Nicolae

  • Banii sanatatii, administrati privat

    Parlamentarii unguri vor adopta pana la sfarsitul acestei luni o lege prin care vor fi infiintate 22 de fonduri de asigurari de sanatate, carora le vor fi alocate anumite regiuni geografice, dar vor putea atrage si pacienti din alte regiuni decat cele care le-au fost alocate. Guvernul se asteapta ca in primul an pana la 25% din populatie sa semneze contracte cu asiguratori din afara ariei de acoperire a domiciliului. Conform acordului, niciun fond nu poate acoperi mai mult de 1,5 milioane de locuitori sau mai putin de 500.000. Dupa aprecierea grupului de asigurari MaBiSz, piata ungara de asigurari de sanatate poate genera un volum anual de prime de 3,5 miliarde de euro. Se estimeaza ca pe piata vor fi intre opt si zece jucatori, care vor detine fiecare actiuni la cateva din cele 22 de fonduri. Intregul sistem ar urma sa devina operational de la 1 ianuarie 2009. Fiscul ungar va colecta in continuare de la contribuabili sumele reprezentand asigurarile de sana-tate si le va distribui fondurilor de sanatate, in functie de numarul asiguratilor si de riscul pe care acestia il reprezinta. Istvan Mikola, fost ministru al sanatatii din partea Fidesz, principalul partid de opozitie, a declarat ca este impotriva acestor schimbari si ca va face tot posibilul sa reinstaureze un sistem national de asigurari de sanatate.

  • OTP Asigurari negociaza cu Axa

    Intr-un comunicat trimis Bursei de Valori de la Budapesta, OTP a admis ca discutiile privind stabilirea unui eventual parteneriat cu un investitor strategic sunt intr-un stadiu incipient, desi nu exista certitudinea ca acestea se vor finaliza printr-o tranzactie. Reprezentantii Axa nu au dorit sa confirme sau sa infirme informatiile aparute in presa. Asocierea cu un partener de nivelul Axa ar asigura OTP Garancia Insurance noi resurse pentru extinderea regionala, in conditiile in care scopul OTP este sa-si structureze o retea de filiale in strainatate prin care sa ofere servicii de banca universala, inclusiv de asigurari.

  • Se vand bine sucurile

    Conform cotidianului polonez Parkiet, printre potentialii cumparatori sunt grupul PepsiCo, fondul britanic de private equity Lion Capital si Maspex, una din cele mai mari companii alimentare din Europa Centrala si de Est. Alte firme interesate de preluarea Hortex sunt Agros-Nova, numarul doi de pe piata bauturilor necarbonatate, si producatorul de bauturi racoritoare Hoop. Compania ar putea fi impartita in doua divizii, astfel incat cumparatorii interesati in achizitionarea doar a uneia dintre ele sa poata oferta separat. Hortex detine o cota de 12% din piata poloneza de sucuri si de 53% din cea de fructe si legume congelate. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ 200 de milioane de euro.

  • Bioetanol de la Tesco

    Carburantul contine 85% bioetanol si 15% benzina. Pretul de vanzare este semnificativ mai redus decat la carburantii obisnuiti, deoarece taxele se aplica doar pentru continutul de benzina, bioetanolul fiind scutit de taxe. Astfel, un litru de bioetanol E85 se vinde cu 0,85 euro. Pretul mediu pentru un litru de benzina in Ungaria este de 1,11 euro, iar al unuia de motorina – 1,05 euro. Majoritatea cumparatorilor de bioetanol au fost posesorii modelelor Flexi Fuel, produs de Ford, si BioPower, realizat de Saab. Noul carburant a fost testat si de motociclisti. Tesco a deschis a patra statie de bioetanol din Ungaria, dar prima din Europa Centrala si de Est ridicata in cadrul unui hipermarket.

  • Tot Mama Rusie

    Un reprezentant al RTRBN, citat de cotidianul de afaceri Kommersant, a declarat ca preluarea centrului de la Tiraspol va permite extinderea serviciilor firmei rusesti in Republica Moldova si unele regiuni din Ucraina. Ministerul Informatiilor si Telecomunicatiilor din Republica Transnistria, nerecunoscuta pe plan international, a stabilit un pret de 2,33 milioane de euro. Castigatorul licitatiei va fi obligat sa investeasca 720.000 de euro pana in 2011, iar o alta obligatie este de a creste veniturile centrului pana la nivelul de 4,1 milioane de euro pe an. Competitorul RTRBN va fi societatea mixta ruso-tadjica Eurasian Teleradiocom, care nu are experienta in acest domeniu pe pietele din Rusia, Moldova sau Transnistria. Analistii considera ca achizitia centrului de emisie va fi recuperata prin intermediul contractelor guvernamentale. Cel mai probabil, acesta va fi folosit pentru retransmiterea programelor televiziunii ruse. Licitatia pentru vanzarea centrului a fost considerata ilegala de catre guvernul de la Chisinau.

  • Depozit Sony in Slovacia

    Pretul platit companiei Nitra Invest, ce detine aproape intreaga suprafata din parcul industrial din Nitra, a fost de 17,6 euro/metrul patrat. Pe langa fabrica de televizoare LCD, unde vor lucra 3.000 de persoane, Sony a decis sa investeasca 26 de milioane de euro intr-un centru logistic ce se va intinde pe o suprafata de 9,2 hectare. Aici vor fi depozitate componente si televizoare ce vor fi distribuite in intreaga Europa de Est. Centrul va deservi 150 de camioane pe zi, aici urmand sa lucreze 360 de persoane. In plus, Ministerul slovac al Economiei a fost de acord sa aloce suma de 1,45 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii pe terenul respectiv. Suma va fi folosita pentru constructia unui drum care sa inconjoare noua fabrica, in care Sony va investi 314 milioane de euro.