Blog

  • MasterCard: Cardul preplatit are un mare potential

    Mateescu a facut aceasta declaratie in contextul lansarii in
    parteneriat cu Carrefour a primului card preplatit de un comerciant
    pe piata romaneasca. Nici oficialii Carrefour si nici reprezentanta
    MasterCard, nu au precizat insa care sunt asteptarile de la acest
    tip de produs pe piata romaneasca.

    In ciuda faptului ca produsul financiar lansat de Carrefour si
    MasterCard este o noutate pentru ca niciun alt comerciant nu are in
    oferta un astfel de card, pe piata romaneasca acest produs nu este
    complet nou.
    Astfel, MasterCard a lansat de ceva vreme un produs pre-paid in
    cooperare cu Posta Romana.

    Ca orice alt produs din oferta retelei de hipermarketuri poate fi
    platit direct la casa de marcat, loc in care se poate reincarca
    ulterior. “Primul card este incarcat la raionul de servicii
    financiare si folosit apoi pana in momentul in care clientul
    primeste al doilea card, nominal”, explica Corinne Moulin, director
    strategie servicii financiare Group Carrefour.

  • Carrefour: Romania este prima tara europeana in care lansam cardul preplatit

    “Romania este prima tara europeana in care am lansat acest
    card”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Corinne Moulin, director
    strategie servicii financiare Group Carrefour.
    Moulin, care este dupa cum spune ea glumind la “probabil a 30-a
    vizita in Romania”, spune ca Romania a fost aleasa pentru a lansa
    acest produs, pentru prima data, pe piata europeana, pentru ca
    “este cea mai potrivita”. Altfel spus, explica ea, este o tara
    foarte dinamica, “am identificat, in urma studiilor” (despre care
    nu a dorit sa ofere niciun fel de detaliu) ca exista o cerere
    pentru un asemenea tip de produs, pentru ca poate viza toate
    tipurile de clienti, inclusiv cei care altfel nu au acces la
    servicii financiare bancare.
    “Cardul nu are un cont bancar atasat”, declara directorul de
    marketing al Carrefour Romania, Andreea Mihai. Astfel, cardul poate
    fi activat si folosit, spre exemplu, de tineri care nu au varsta
    legala pentru a avea acces la servicii financiare si de orice
    “persoane care nu au o relatie cu o banca”, spune Moulin. In plus,
    acest card poate fi folosit ca un orice alt card de debit, pentru
    plata pe internet, pentru a scoate bani de la bancomatele ce
    afiseaza sigla MasterCard sau pentru a fi folosit peste hotarele
    tarii. Carrefour a mai pus deja in circulatie produse similare pe
    pietele din China, Brazilia si Columbia.

    Cardul are o limita maxima anuala de 2.500 de euro, conform lui
    John Mitchell, CEO al Rev Worldwide, compania care ofera solutia
    tehnica. Ca orice alt produs din oferta retelei de hipermarketuri
    poate fi platit direct la casa de marcat, loc in care se poate
    reincarca ulterior. “Primul card este incarcat la raionul de
    servicii financiare si folosit apoi pana in momentul in care
    clientul primeste al doilea card, nominal”, explica Moulin.

  • Seful Raiffeisen catre est-europeni: Limitati creditul in valuta, interziceti creditul in monede exotice

    Stepic a spus ca imprumuturile negarantate de consum in valuta
    pe termen scurt si creditarea ipotecara in monede exotice ar trebui
    interzise complet, iar orice aprobare de credit in euro ar trebui
    sa fie mult mai bune reglementata. Creditul in franci elvetieni
    reprezinta 20% din totalul imprumuturilor acordate in Europa
    Centrala si de Est.

    “Nicio tara nu abordeaza problema imprumuturilor in valuta in mod
    clar si decisiv. Bancile sunt acuzate ca sunt baietii cei rai
    pentru ca au dat credite in monede straine, insa politicienii
    inchid ochii, pentru ca e greu din punct de vedere politic, pentru
    cei mai multi ministri de finante, sa interzica de tot
    imprumuturile in valuta; asta ar creste costul finantarii locale”,
    afirma Stepic, intr-un interviu pentru publicatia grupului
    Euromoney Institutional Investor.

    Ungaria si Ucraina au interzis imprumuturile noi in valuta, iar
    Belarus a interzis toate creditele in monede straine pentru
    populatie, a exemplificat seful Raiffeisen International. Luna
    trecuta, guvernatorul bancii centrale din Polonia, Marek Belka, a
    spus ca e pregatit sa foloseasca “masuri brutale” de control al
    creditarii in valuta, iar Bulgaria, ca si Polonia, au recurs la
    obligarea clientilor de a constitui depozite mai mari inainte de a
    obtine imprumuturi in valuta.

    “E foarte greu sa limitezi creditarea in valuta. Oamenii din aceste
    tari economisesc frecvent in valuta, din cauza perceptiei de
    nesiguranta despre stabilitatea monedelor locale”, afirma Ed
    Parker, analist la agentia de rating Fitch. In plus, spune Piroska
    Nagy, senior economist la BERD, creditarea ipotecara in valuta
    prevaleaza, din cauza slabiciunii pietelor locale, un exemplu fiind
    Romania.

    Pe ansamblul Europei de Est, boomul creditarii in valuta din anii
    trecuti isi arata acum efectele nedorite, cu deprecierea monedelor
    nationale (in Ungaria, de pilda), scaderea puterii de cumparare si
    subminarea cresterii economice. Pe de alta parte insa, si masurile
    de a reduce riscul valutar al datoriei interne vor face mai
    dificila gasirea finantarii de care aceste tari au nevoie pentru
    a-si reporni economiile, apreciaza Richard Segal, analist pentru
    pietele emergente la Knight Libertas.

    Conform ultimelor statistici publicate de FMI, ponderea creditelor
    neperformante (inclusiv cele clasificate drept indoielnice si
    pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de bancile din Romania
    era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din Letonia (17,9%),
    comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si Ungaria sau – la
    polul opus – 41,9% in Ucraina.

  • International Leasing a ajuns in ghearele insolventei

    “Piata de leasing a inregistrat un declin foarte puternic, iar
    noi n-am avut o banca actionar care sa ne ajute in acoperirea
    pierderilor. Pe masura ce a scazut numarul de contracte, ca urmare
    a reducerii pietei finantarilor, a cazut si piata auto, precum si
    nivelul de trai, astfel ca am inceput sa inregistram intarzieri la
    plati din partea clientilor”, afirma Ioana Necula.

    Firma avea la jumatatea acestui an active de circa 31 de milioane
    de euro, in timp ce valoarea datoriilor este de circa 25 de
    milioane de euro, potrivit unui raport preliminar.

    Detalii pe
    www.zf.ro
    .

  • Unda de poluare din Ungaria a ajuns in Dunare

    Esantioanele prelevate la confluenta raului Raba cu Dunarea
    arata “un nivel de alcalinitate usor superior valorii normale,
    intre 8,96 si 9,07”, in timp ce valoarea normala este de 8 pe o
    scara ce merge pana la 14, a precizat un oficial de la fata
    locului.

    Fluxul toxic provenit de la noroiul rosu deversat dintr-un rezervor
    al unei uzine de alumina din orasul Ajka (situat la 160 de
    kilometri vest de Budapesta) a trecut din Raba in Dunare la scurt
    timp dupa ora 06.30 GMT (09.30 ora Romaniei), la Gyor.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Ilie Nastase: “Sarkozy are dreptate cu tiganii, in Franta am ajuns sa merg cu mana pe buzunar din cauza lor”

    “Sarkozy are dreptate in problema tiganilor. Vad ca unii
    politicieni din Romania si din alte tari ii condamna pe francezi,
    vorbesc despre drepturile omului si libera circulatie. Pe mine m-ar
    deranja sa stea cineva cu cortul in fata casei mele, sa ma agaseze
    prin cersit, sa-mi sperie copiii care se joaca. Francezii nu au
    nimic cu cei care isi vad de treaba, dar cand vii la Paris sa dai
    in cap, sa furi, atunci n-ai la ce te astepta”.

    Sarkozy a aparat cetatenii francezi, “asa cum ar trebui sa faca si
    presedintele Romaniei”, apreciaza Nastase. “Am ajuns sa merg pe
    Champs Elysée cu mana pe buzunar de teama hotilor. Mai nou s-au
    smecherit, isi lasa barba si se imbraca precum musulmanii, ca sa
    para ca sunt altcineva. Problema tiganilor din Romania ar trebui sa
    o rezervam noi, romanii, nu francezii sau austriecii. Stiti ce as
    fi facut eu daca eram presedintele Romaniei? I-as fi trimis pe
    tigani in Harghita, ca oricum acolo sunt foarte multi maghiari si
    vreo 12 romani”, a declarat Nastase.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • La un pahar de riesling. Chinezesc. La Berlin

    Pe masura ce in Germania continua discutiile privind integrarea
    imigrantilor, incurajate de o carte anti-imigratie scrisa de Thilo
    Sarrazin, un executiv al bancii centrale, proprietarul de
    restaurant Jianhua Wu e ocupat sa vanda vin, sa promoveze vin, sa
    ofere cu asiduitate mostre de vin si sa deguste vin. Nu doar orice
    vin, ci vin german.

    Wu, care a venit in Berlin din China in urma cu peste doua decenii
    ca sa studieze pentru a deveni inginer, reprezinta in multe feluri
    cealalta parte a dezbaterii privitoare la imigratie, nu
    sentimentele ostile, tematoare, antiimigrationiste starnite de
    cartea-soc a bancherului Thilo Sarrazin. El si familia lui
    reprezinta acea Germanie care devine incet si dureros o societate
    multiculturala, unde aromele picante ale mancarii chinezesti si
    dulceata florala subtila a unui riesling se pot potenta
    reciproc.

    “Rieslingul si mancarea chinezeasca merg bine impreuna”, crede Wu,
    care a devenit o atractie in oras pentru restaurantul lui, Hot
    Spot, care ofera o colectie bogata de vinuri germane impreuna cu
    feluri de mancare din Sichuan si Shanghai.

    “E pasiunea mea”, spune Wu, in timp ce se pregateste sa primeasca
    cinci dintre cei mai mari producatori de vin la un bufet cu
    degustare organizat la restaurantul lui.

    Dupa ce s-a zbatut sa-si faca un rost aici, trecand dintr-un
    restaurant chinezesc in altul, dupa ani de zile de manevrare a
    retetelor dulci-amarui indesate cu monoglutamat de sodiu, Wu spune
    ca a descoperit ca drumul catre succesul lui financiar in aceasta
    casa adoptiva este vinul sau felul cum dragostea lui pentru vinul
    german i-a facut pe germani sa-l priveasca. “E nitel maniac in ce
    priveste vinul german”, spune Holger Schwarz, negustorul de vin
    care a organizat intalnirea de la Hot Spot. “Iubeste vinul
    german.”

    Cartea lui Sarrazin, “Germania se autodistruge”, lansata in
    septembrie, ataca imigrantii musulmani din Germania pentru ca
    refuza sa se integreze, spunand ca “acestia prostesc societatea”.
    Sarrazin critica Islamul si da vina pe statul asistential german ca
    ar fi prea generos. Ca raspuns, banca centrala i-a cerut
    presedintelui german sa-l inlature din consiliul director al
    institutiei.


    Cartea se vinde insa bine, iar multi germani cred ca Sarrazin are
    dreptate si ca oameni ca Wu – dispusi sa faca unele sacrificii pe
    care alti imigranti refuza sau nu reusesc sa le faca – sunt dovada
    vie. “El si-a botezat fiul Martin; turcii n-ar face in veci asa
    ceva”, spune Monica Diel, al carei sot – Armin – este producator de
    vin, acompaniata de aprobarile din cap ale celor din jur. De fapt,
    Wu i-a dat fiului sau doua nume – Martin si unul chinezesc, Tao.
    Dar se pare ca Martin are mai mult succes, in vreme ce Tao paleste.
    Asta, zambeste Wu, sugereaza ca a reusit in Germania, nu insa fara
    niste costuri pentru identitatea familiei lui.
    Aceasta este una dintre cele mai acute chestiuni din dezbaterea de
    aici. Multi germani vor sa-si pastreze identitatea culturala a
    natiunii cerandu-le imigrantilor sa-si uite traditiile. Multi
    imigranti refuza, spunand ca vor sa-si pastreze propria
    cultura.

    In realitate, ambele parti se amesteca deja, in special in locuri
    ca Berlinul si, in particular, in Hot Spot. Wu si-a pastrat
    pasaportul chinezesc, in vreme ce sotia si fiul lui au devenit
    cetateni naturalizati. “N-am incercat din greu sa ma integrez”,
    spune el intr-o germana fluenta. “Fundamentul meu cultural este
    chinez si acolo ma simt ca acasa. Undeva in creierul meu, Germania
    este inca o tara straina.”

    Acasa, el si sotia lui, Huiqin Wang, incearca sa vorbeasca mai
    mult in chineza, dar sunt uneori nevoiti sa treaca pe germana,
    pentru ca fiul lor se exprima mai bine in aceasta limba. “Incerc
    sa-l invat bazele culturii si ale filozofiei chineze, astfel incat
    sa fie un chinez”, spune Wu. “Dar el locuieste aici si trebuie sa
    vorbeasca germana la perfectie. Ii place China, dar se simte acolo
    mai putin acasa decat ma simt eu.”

    Wu, care are acum 50 de ani, a venit in Germania in 1984 din
    Zhejiang. Rade frecvent, acel tip de ras al unui om inca amuzat de
    norocul pe care l-a avut. Si-a obtinut o diploma aici in inginerie,
    dar s-a lasat de scoala si a deschis un restaurant despre care
    spune ca era ca alte o mie de restaurante chinezesti. “Mancarea era
    toata la fel”, rememoreaza el acum. “Serios, chiar avea acelasi
    gust. Nu era bine.”

    Intr-o zi, in 1995, a vazut un fluturas care facea reclama la
    vinuri. Era interesat, asa ca a mers si a cumparat 10 lazi, toate
    de Bordeaux, gandindu-se ca-si va putea vinde vinurile la
    restaurant. N-a vandut nicio sticla, din cauza ca vinul scump nu-i
    atragea pe clientii care veneau pentru chop suey. Asa ca a luat
    vinul acasa, a cumparat un ghid, a baut si a invatat sa cunoasca
    bine domeniul. In 2003, s-a intersectat cu un om de afaceri chinez
    care i-a cerut sa caute vin german pentru vanzare in China.

    A ajuns astfel la Jos. Christoffel Jr., o podgorie din regiunea
    viticola Mosel, unde si-a gasit pasiunea. “Vinul m-a dat pe spate,
    era primul riesling cu adevarat frumos si interesant pe care-l
    intalnisem”, povesteste Wu zambind.
    Cu trei ani in urma, Wu si sotia lui au inchiriat un restaurant
    falimentar, sperand sa vanda mancare chinezeasca gatita cu legume
    proaspete si retete sofisticate, dar si vinuri germane. Vreme de un
    an, afacerea a fost moarta. “N-am fost acceptati”, crede el.

    Apoi, din intamplare, unul dintre cei mai cunoscuti bucatari din
    Germania, Christian Lohse, a observat o sticla de vin bun german pe
    masa, in vreme ce trecea pe langa magazin. Lohse si Wu au devenit
    prieteni, iar Lohse un client frecvent. In urma cu doi ani, Lohse a
    vizitat restaurantul lui Wu insotit de o echipa de televiziune. La
    o zi dupa ce emisiunea a fost difuzata, locul a devenit intesat de
    lume si asa e de atunci, adesea printre clienti fiind si vedete si
    oficialitati. De fapt, spune Wu, Thilo Sarrazin a luat si el
    pranzul la Hot Spot chiar in ziua cand i-a aparut cartea.

    “Cred ca germanii au impresia ca musulmanii nu-i plac”, spune
    Martin von Hermanni, programator si un impatimit dupa vinuri,
    participant la evenimentul organizat la Hot Spot, in acelasi timp
    critic la adresa cartii lui Sarrazin. “In cazul domnului Wu, vedem
    ca iubeste Germania, poate chiar mai mult decat germanii.”

    “Toata lumea vrea sa se faca placuta”, zice el, in vreme ce bea
    dintr-un pahar de riesling.

  • Cele mai mari firme de constructii din Romania

    Primii zece cei mai importanti constructori din Romania au avut
    anul trecut o cifra de afaceri cumulata de peste 3,2 miliarde de
    lei (circa 755 de milioane de euro la cursul mediu de 4,2373
    lei/euro din 2009). Importanta primilor zece, desi cifra lor
    cumulata de afaceri nu atinge 1 miliard de euro, se vede mai bine
    punand in balanta faptul ca valoarea totala a pietei de constructii
    din Romania se ridica la circa 50 miliarde de lei (aproape 12 mld.
    euro) si ca in aceasta industrie activeaza aproximativ 32.000 de
    firme, potrivit IBC Focus, companie specializata in agregarea de
    informatii din domeniul constructiilor si afacerilor.

    Analizand un clasament mai extins, al celor mai mari 100 de
    firme de constructii, se poate observa ca sectorul de profil a
    dus-o mai bine anul trecut in ceea ce priveste
    profitabilitatea.


    “Valoarea totala a cifrei de afaceri inregistrate de firmele din
    top 100 al pietei de constructii in 2009 a scazut cu 26% fata de
    cea din 2008, cifre care arata cat de mult a influentat recesiunea
    domeniul constructiilor din Romania. Pe de alta parte, profitul
    total al celor 100 de antreprenori generali in 2009 fata de 2008 a
    inregistrat o crestere extraordinara de 77%, de la 174 mil. lei
    (47,2 mil. euro la cursul mediu din 2008 de 3,6827 lei/euro – n.r.)
    la 310 mil. lei (73 mil. euro la cursul mediu de 4,2373 lei/euro in
    2009 – n.r.)”, dupa cum arata un studiu realizat de IBC Focus.
    “Singura explicatie pentru aceasta crestere enorma a profitului ar
    putea fi aceea ca, odata cu aparitia crizei, firmele de profil
    si-au luat masuri pentru a-si asigura profitul pe termen mai lung
    in detrimentul calitatii.

    Aceasta este o politica total incorecta, practicata in doua
    directii: in primul rand, firmele pun pe plan secundar calitatea,
    si, in al doilea rand, vor sa faca economii la manopera si
    promoveaza si participa la extinderea fenomenului de munca la
    negru”, explica Adriana Iftime, presedinte al Patronatului
    Societatilor de Constructii.


    Strabag SRL a pastrat in 2009 locul intai pe podium, cu o cifra
    de afaceri ce a depasit 120 de milioane de euro. Principalul
    proiect la care a lucrat anul trecut compania austriaca este noul
    sediu al OMV Petrom, Petrom City din Straulesti, pentru care
    Strabag a realizat ecologizarea terenului inainte de inceperea
    constructiilor. Sediul Petrom a fost important si pentru bilantul
    Alpine, companie tot austriaca ce a castigat in urma unei licitatii
    contractul de constructie a viitorului sediu Petrom, in valoare de
    80 de milioane de euro. Alpine si-a mai adaugat in portofoliu anul
    trecut proiecte precum complexul comercial Baumax din Constanta sau
    hala de asamblare nave din Galati.

    De-a lungul timpului, subsidiara romaneasca a uneia dintre cele
    mai importante companii de constructii din Austria a mai fost
    implicata in proiecte precum Ambasada Germaniei din Bucuresti sau
    diverse centre comerciale pentru Kaufland, Billa sau Praktiker.
    Contractul cu Petrom a continuat si in 2010, lucrarile fiind
    incheiate in luna august, iar Alpine mai are in continuare in
    executie o statie de prelucrare pentru Petrom, proiecte de
    canalizari, de intretinere de strazi, precum si o serie de proiecte
    de ecologizare.

    2010 a adus si pentru austriecii de la Strabag o gura de oxigen,
    avand in vedere si ca, recent, la inceputul lui septembrie, un
    consortiu condus de austrieci a castigat licitatia pentru
    constructia tronsonului de autostrada Deva-Orastie, cu o oferta de
    179 de milioane de euro. O performanta “extrem de buna”, avand in
    vedere ca primul semestru a mers destul de prost in sectorul
    constructiilor de toate tipurile, dupa cum spune Iftime. Plus ca
    nici prognozele pentru 2011 nu sunt mai optimiste: “Semnalele sunt
    foarte proaste atat pentru 2010, cat si pentru 2011. Suntem extrem
    de dependenti de ceea ce se intampla peste hotare. Speranta de
    revenire vine aproape exclusiv din partea investitorilor straini,
    asa cum tot ei au fost artizanii boom-ului imobiliar de dinainte de
    criza. De la stat ne asteptam la destul de putine, avand in vedere
    ca unele programe din sectorul constructiilor au fost sistate (spre
    exemplu, cel de reabilitare termica)”.

    Faptul ca cele mai mari proiecte au fost ale investitorilor privati
    se vede si din top 10 al constructorilor: locul unu si trei apartin
    austriecilor, iar locul al doilea este ocupat de Danya Cebus,
    constructor care face parte din grupul Africa Israel Investments si
    care a consemnat anul trecut o cifra de afaceri de peste 118 de
    milioane de euro. Firma este implicata in constructia mai multor
    proiecte imobiliare, printre care Evocasa Armonia, Evocasa Selecta,
    Evocasa Optima si Evocasa Viva ale dezvoltatorului imobiliar Adama.
    Danya Cebus a intrat pe piata locala in 2007 si a lucrat aproape
    doi ani pentru proiectul mallului bucurestean AFI Palace
    Cotroceni.

    Malluri a construit pana in 2008 si Build Corp, compania de
    constructii din Iasi controlata de omul de afaceri Iulian Dascalu,
    care detine si Iulius Group, dezvoltatorul mallurilor cu acelasi
    nume din Iasi, Cluj, Timisoara si Suceava. Din 2009, compania a
    inceput sa construiasca proiectul Palas – investitie evaluata la
    260 de milioane de euro. Build Corp a a avut afaceri de 76,9 mil.
    euro anul trecut. Pe langa Palas, compania a mai lucrat anul trecut
    si la magazinul Praktiker din Botosani, deja finalizat, precum si
    la cinci imobile de locuit, potrivit Raportuldeinvestitii.ro.

    Chiar daca lucrarile de constructii realizate din banii de la
    bugetul de stat au stagnat, din lipsa de fonduri, una dintre
    firmele cunoscute pentru contractele incheiate cu autoritatile
    publice, Vega 93, este prezenta in top pe pozitia a patra. Compania
    detinuta de oamenii de afaceri Corneliu Istrate si Maricel Pacuraru
    a castigat anul trecut proiectul pentru dezvoltarea zonei libere
    din Galati, precum si alte proiecte de infrastructura, insa a
    reusit sa mai vanda putine dintre cele peste 300 de apartamente
    construite in 2008 din fonduri proprii.

    O alta companie romaneasca prezenta in top, Real Design Trust, cu o
    cifra de afaceri de aproape 56 de milioane de euro, construieste
    platforma comerciala Policolor Bucuresti, ce va include trei centre
    comerciale, cladiri de birouri, galeriile comerciale Policolor
    Plaza, parcari supraterane si subterane. O cifra de afaceri ceva
    mai mica a avut Aedificia Carpati, prezenta in top 10 cu afaceri de
    47 mil. euro anul trecut. Firma a castigat in primavara lui 2010,
    alaturi de Romtest Electronic, licitatia pentru reabilitarea
    Teatrului National din Bucuresti, valoarea contractului fiind de 48
    milioane de euro, fara TVA. Ocupantul pozitiei a zecea in clasament
    este firma argeseana Conarg SA, ce face parte din grupul Conarg
    controlat de omul de afaceri Valentin Visoiu. Firma are in
    portofoliu proiectul Tribunalului Arges din Pitesti, contract cu o
    valoare de 32 mil. lei (aproape 8 mil. euro). De asemenea, Conarg
    mai construieste in Bucuresti ansamblul rezidential Quadra 2.

    Faptul ca in 2009 au fost scoase pe pe piata putine proiecte de
    constructii a facut ca anul trecut sa rezoneze pentru cei mai multi
    jucatori din industria constructiilor cu un fel de Vinere Neagra a
    Wall Street-ului. “Cu totii vrem sa uitam de acest an, care a fost
    afectat de lipsa finantarii si a increderii in investitii pe piata
    romaneasca. Totusi am avut noroc ca scaderea afacerilor este de
    doar 20% in 2009, pentru ca am semnat doua contracte noi
    importante, cu o valoare de circa 45 de mil. euro”, a declarat
    Mehmet Bicer, business development manager al Synergy Construct.
    Unul dintre contracte a constat in constructia fabricii din
    localitatea Urlati pentru P&G, in valoare de 25 de milioane de
    euro, iar celalalt a fost semnat cu AE&E (Austrian Energy &
    Environment), pentru montarea unor centrale de desulfurizare in
    cadrul CET Turceni, cu scopul reducerii poluarii.

    Fata de anul 2008, din top 10 mai lipsesc nume precum Mivan Kier
    Joint Venture Limited Newpark (care a intrat in procedura de
    insolventa), Bog’Art, Timcon sau Heberger Constructii. De asemenea,
    companii cunoscute precum Impact sau Romstrade nu apar in top 10
    nici in 2008, nici in 2009. “In momentul de fata, nu exista inca
    semnale ca investitorii ar dori sa reinvesteasca in Romania, dar
    nici din partea guvernului ca bugetul s-ar reinsanatosi. Pentru
    moment insa, sunt suficiente motive sa ramanem pesimisti”, conchide
    Adriana Iftime.

  • Cum isi mananca pensiile romanii intre 30-40 ani cheltuind banii pe care ar trebui sa-i puna deoparte

    Chiar daca, pe termen lung – intr-un
    orizont de 10-20 de ani – legea va echilibra bugetul de pensii, ea
    nu rezolva un lucru extrem de important, anume ca, desi obliga
    aproape pe toata lumea sa se asigure, ramane deficitara in privinta
    obligatiilor de a contribui.

    De pilda, cineva care pe cartea de
    munca are salariul minim pe economie (primind restul de salariu in
    mana) va contribui ca atare si s-ar putea trezi dupa 35 de ani de
    slujba ca nu are de primit decat o suma infima la pensie. Cine are
    pe cartea de munca salariul mediu brut (1.836 de lei in iulie
    curent) nu va primi la pensie mai mult de 700-800 de lei (la
    valoarea de acum actualizata cu rata inflatiei si la punctul de
    pensie stabilit acum la 730 de lei), la un stagiu obligatoriu de
    cotizare de 35 de ani si la varsta minima de pensionare de 65 de
    ani.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Preturi intre 400 si 1.500 de euro pentru ofertele de la Targul Vacantelor de Iarna

    Pentru ca ideea inscrierilor timpurii a atras clienti, agentiile
    mizeaza in continuare pe ea. Vizitatorii Targului International de
    Turism al ANAT “Winter Holidays”, organizat la Sala Palatului intre
    7 si octombrie, pot beneficia de avantajele unui astfel de program
    conceput special pentru perioada de iarna. Reducerile merg si pana
    la 30% din valoarea pachetului cumparat, hotelierii romani lasand
    consistent din pret pentru a nu ramane cu camerele goale pe timp de
    iarna.

    De la targul cu peste 80 de expozanti nu vor lipsi insa
    destinatiile externe. “80% din pachete au un pret care se inscrie
    in intervalul 400 si 1.500 de euro”, a declarat pentru gandul
    Traian Badulescu, consilier de presa al Asociatiei Nationale a
    Agentiilor de Turism.

    Detalii pe www.gandul.info.