Blog

  • Managerii romani sunt cei mai optimisti din Europa Centrala. De ce?

    Numarul executivilor optimisti este cu aproape 48% mai mult fata
    de septembrie 2009 si de peste trei ori mai mult fata de luna
    aprilie.

    In mod similar, respondentii din România si-au recapatat cel mai
    mult increderea cu privire la disponibilitatea creditarii, 87%
    dintre cei chestionati considerând ca acest tip de finantare este
    acum accesibil, fata de 53% in urma cu sase luni. Acesta este cel
    mai mare procent de raspunsuri pozitive inregistrat in cele sase
    tari incluse in studiu (alaturi de Polonia, Ungaria, Cehia,
    Slovacia si Croatia).

    Separat, România asista la imbunatatirea constanta a
    asteptarilor privind veniturile din vânzari (de la 38%, in
    septembrie 2009, la 60%). Totodata, exista o tendinta in crestere
    si in ceea ce priveste planurile de lansare de noi produse si
    servicii in urmatoarele 12 luni (60%, un nivel similar cu cel
    inregistrat in septembrie 2009).

    Pentru prima data de la lansarea acestui studiu, perspectivele
    pe piata fortei de munca din România s-au imbunatatit, 23% dintre
    respondenti aratând ca iau in calcul cresterea numarului de
    angajati (cu 15% in plus fata de acum un an). Totodata, ponderea
    celor care vor sa isi reduca personalul a scazut de la 43% la
    30%.

    “Majoritatea companiilor au incheiat etapa masurilor de reducere
    a costurilor si a remediilor imediate la criza financiara; tot mai
    multi directori executivi se gândesc acum la viitor, având in plan
    majorarea veniturilor, extinderea ofertei de produse si servicii si
    cresterea numarului de angajati”, spune George Mucibabici,
    presedintele Deloitte România. Cu toate acestea, desi sunt
    increzatori in ceea ce priveste potentialul propriilor companii,
    exista in continuare ingrijorare cu privire la starea economiei in
    ansamblu, mai oberva Mucibabici.

    Ca si in editiile anterioare ale studiului, respondentii din
    Europa Centrala manifesta in continuare mai putina incredere in
    economiile nationale decât in perspectivele companiilor pe care le
    conduc. In România, 36,6% dintre intervievati cred ca economia se
    va imbunatati in urmatoarele sase luni, in scadere cu 10% fata de
    luna aprilie. In acelasi timp, 33,4% dintre respondenti considera
    ca situatia se va deteriora, fata de 26,6% in editia
    anterioara.

    La intrebarea privind asteptarile legate de eventuale schimbari
    de reglementare in urmatoarele 12 luni, respondentii din România
    s-au aratat mai pesimisti: 33% dintre ei anticipeaza o inasprire,
    fata de 23%, in urma cu sase luni. In paralel, insa, procentul
    optimistilor care preconizeaza relaxarea mediului de reglementare a
    crescut si el, de la 7% in luna aprilie, la 20%.

    Colegii lor din Europa Centrala, in frunte cu cei din Slovacia
    si Polonia, devin si ei tot mai optimisti in ceea ce priveste
    economia, desi aceste sentimente pozitive nu pot fi generalizate.
    Per ansamblu, increderea in economia din regiune s-a imbunatatit
    (48,6% din numarul total de raspunsuri). Fata de acum un an,
    ponderea raspunsurilor pozitive a crescut cu 22%, in timp ce
    numarul de raspunsuri negative s-a redus cu un procent similar.

    Exista insa si semne mai putin bune. Unele tari ramân in
    continuare mai rezervate decât Slovacia si Polonia. Ungaria, de
    exemplu, este relativ statica in opinii. Respondentii din Croatia
    si Cehia, chiar daca par sa capete mai multa incredere in economie,
    sunt relativ prudenti in ceea ce priveste evolutia din urmatoarele
    luni.

    Aceasta atitudine pozitiva a contribuit la cresterea Indicelui
    Principal de la 97, in septembrie 2009, la 114. Indicele reflecta
    punctul de vedere al liderilor de afaceri din România, Polonia,
    Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia. Rezultatele au la baza un
    studiu realizat la nivel executiv (CXO) in aproape 200 de companii.
    Esantionul a fost selectat din rândul celor mai mari 200 de
    companii din fiecare tara.

  • De la extraterestru la crocodil. Cum arata cele mai ciudate masini din lume (GALERIE FOTO)

    Asadar, acestia au transformat masinile pe care le detin in
    adevarate opere de arta. Potrivit villageofjoy.com
    o persoana creativa si originala trebuie sa aiba o masina care nu
    se gaseste in toate showroom-urile auto, ceva ciudat si unic.
    Printre cele mai ciudate masini din lume se gasesc autovehicule in
    forma de pantof, de dragon sau de extraterestru.

  • Ziarul Financiar lanseaza serviciul ZF Exclusiv

    Noul serviciu poate fi accesat online la adresa zf.ro/mediafax-biz-exclusiv/ si include stiri,
    analize, comentarii si interviuri publicate in exclusivitate.
    Astfel, in aceasta sectiune se regasesc declaratii ale oamenilor de
    afaceri, rezultate financiare ale companiilor sau estimari cu
    privire la tendintele din economia romaneasca si internationala,
    interviuri cu executivi, analize sau informatii referitoare la
    piata de capital.

    ZF Exclusiv se adreseaza companiilor si institutiilor, care vor
    avea astfel acces, prin intermediul unui abonament anual, la
    informatii care le pot influenta direct sau pot avea efecte
    imediate asupra pietelor pe care isi desfasoara activitatea. In
    acest context, pentru a oferi clientilor toate instrumentele
    necesare unei promovari mai eficiente a propriilor afaceri si a le
    permite o viteza mare de reactie la miscarile pietei, abonamentele
    includ si alte servicii care le sunt dedicate: comunicate de presa
    – care vor fi publicate pe platforma comunicate.mediafax.biz, rapoarte de
    monitorizare media – furnizate de catre Mediafax Monitorizare,
    liderul pietei de profil, si, in functie de tipul de abonament,
    spatiu publicitar pe zf.ro, site-ul economic cu cel mai mare numar de
    afisari (SATI, septembrie 2010).

    Ziarul Financiar este publicatia de business cu cel mai mare
    numar de abonamente de pe piata locala, cu o medie de 10.571 de
    abonamente pe editie, potrivit celor mai recente cifre de difuzare
    anuntate de Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT), pentru
    perioada aprilie-iunie 2010. Totodata, Ziarul Financiar este
    cotidianul de afaceri cu cea mai mare audienta – 185.000 cititori,
    in medie, pe editie, conform celor mai recente date furnizate de
    Studiul National de Audienta, realizat de BRAT, in perioada iulie
    2009 – iulie 2010.

  • O noua institutie in business: firmele tinerilor se vor numi SRL-I.D.

    Firmele nou infiintate vor purta denumirea de microintreprindere
    “SRL- I.D.” (societate cu raspundere limitata – intreprinzator
    debutant).

    Daca planul de afaceri conduce la crearea a cel putin sase locuri
    de munca, iar proiectul este dezvoltat in mediul rural in domeniul
    productiei, cu utilaje noi si cu o pondere a investitiei in
    cheltuieli de 80% si credit bancar va primi cel mai mare punctaj
    pentru obtinerea ajutorului de stat. Dupa productie, sunt punctate
    serviciile si comertul.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Cum asteapta primarul din Jucu sa vina nemtii cu BMW-urile

    In timp ce primarul comunei Jucu, Dorel Pojar, spune ca i-ar fi
    asteptat pe bavarezi cu bratele deschise, oficialii BMW au raspuns,
    in putine cuvinte, ca nu se pune problema unei eventuale fabrici in
    Romania, mai ales pentru ca politica grupului este de a concentra
    productia europeana in Germania, cu doua exceptii: Spartanburg,
    SUA, si Steyr, Austria.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Topul afacerilor care sfideaza criza. Dispar bancile, apar magazinele de nisa

    Criza economica prelungita a franat planurile de expansiune ale
    magazinelor care, traditional, se regaseau pe principalele artere
    bucurestene. Magazinele de produse IT, showroomurile auto,
    farmaciile si bancile si-au temperat semnificativ ritmul in care
    deschid noi unitati.

    Exista insa si afaceri care pornesc la drum chiar in aceasta
    perioada. Apare o noua generatie de intreprinzatori, dedicati
    niselor. “Un exemplu elocvent este reprezentat de magazinele de
    biciclete. In ultimele luni s-au deschis sase-sapte astfel de
    spatii doar in Capitala”, a declarat Costel Alecu, managerul
    departamentului de retail si industrial al agentiei imobiliare
    Regatta.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Dupa 20 de ani de lobby intens, UDMR isi vede visul cu ochii: legea Educatiei e pe placul lor

    Blocata de mai multe luni in Senat, aceasta din urma a fost
    declarata neconstitutionala de Curte anul trecut, dupa ce a fost
    adoptata de Camera Deputatilor. Odata cu decizia angajarii
    raspunderii, UDMR va reusi, dupa 20 de ani, sa-si indeplineasca
    unele dintre cele mai mari deziderate in privinta invatamantului
    pentru minoritati.

    Ajutati de PDL, care au acceptat solicitarea de a trece legea
    educatiei prin Legislativ fara dezbateri si vot, liderii maghiari
    vor obtine foarte usor ca geografia si istoria Romaniei sa fie
    studiate in limba materna, in cadrul invatamantului preuniversitar,
    iar limba romana sa fie predata precum una straina, dupa manuale
    speciale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum au fost ultimii doi ani pentru piata de recrutare din Romania

    “Situatia prin care trecem este de necrezut!” Asa incepe Radu
    Furnica discutia cu BUSINESS Magazin. Nu e un raspuns la o
    intrebare anume, este doar o declaratie rece si taioasa, cu atat
    mai alarmanta cu cat vine din partea unui om care, in general, se
    fereste in aparitiile publice sa se plaseze in tabara pesimistilor.
    Tonul discutiei ce a urmat si scenariul conturat de Furnica s-au
    potrivit perfect cu vremea din acea dupa-amiaza ploioasa de inceput
    de octombrie.

    Cel mai mult se arata socat Furnica de amploarea blocajului din
    piata. “Este foarte simplu sa castigi atunci cand piata te ajuta,
    insa acum, cand lucrurile nu mai merg bine, actionarii nu se
    gandesc sa schimbe managementul, ci prefera sa stea deoparte si sa
    vada cum le scad afacerile, gasind managerilor scuza ca in asemenea
    conditii economice nimeni n-ar putea avea rezultate prea bune”,
    spune el. Or, ce ar trebui sa faca actionarii este ca tocmai acum
    sa investeasca in schimbare. Pe de o parte, atitudinea actionarilor
    este de inteles – le e greu sa creada ca pot gasi manageri care
    sa-i ajute sa creasca atunci cand toata piata scade. In plus,
    firmele de executive search nu sunt deloc ieftine, iar in multe
    bugete nu si-au mai gasit locul anul acesta activitatile de
    recrutare.

    Numeroase companii au inceput sa practice preturi de dumping, in
    speranta ca vor gasi astfel clienti si, mai mult decat atat, sa
    apeleze la metode de recrutare care s-ar potrivi mai degraba pentru
    pozitii de entry level sau, cel mult, de specialisti, cum ar fi
    site-urile sau portalurile de recrutare online. “Multe firme au
    disparut si mai multe au ajuns sa se vanda pe 1.000 de euro pentru
    un proiect si in curand este posibil sa dispara si ele”, apreciaza
    head-hunterul.

    Unii dintre cei vizati de omul de afaceri ar putea sa spuna ca au
    fost nevoiti sa faca aceste compromisuri pentru a supravietui si ca
    aceasta ar fi noua valoare reala a tarifelor, in conditiile in care
    rulajul lichiditatilor disponibile a devenit foarte limitat.
    Practic, piata de executive search a ajuns la valoarea din 2006,
    aproximativ 3,8 milioane de euro. Pentru a intelege cat de mare a
    fost scaderea, sa facem comparatia cu anii de gratie 2007-2008,
    cand afacerile companiilor ajungeau la 7,6, respectiv 8 milioane de
    euro pe an. Angajatorii recrutau masiv pentru toate posturile de
    management, iar head-hunterii castigau nu doar prin volumul de
    proiecte, ci si datorita faptului ca salariul managerilor era mai
    mare, iar recrutorii erau platiti procentual, in functie de acest
    indicator.

    Acum, scaderea uriasa nu vine doar din faptul ca au fost sensibil
    mai putine proiecte in ultimii doi ani, dar si din cauza ca banii
    incasati de companiile de recrutare au fost mai putini, ca urmare a
    deciziilor de a-i plati mai modest pe managerii angajati.
    “Sfarsitul anului va marca o perioada de 24 de luni in care noi nu
    am avut niciun proiect de recrutare in servicii financiare, desi
    aici erau cei mai mari clienti ai nostri. In 2008, 65% din
    veniturile noastre erau din servicii financiare”, mentioneaza
    Furnica, referindu-se la firma fondata de el, LDS. Desi nu a
    compensat pierderea venita din sectorul financiar, presedintele LDS
    a mentinut afacerea prin proiecte in industrie, bunuri de larg
    consum sau energie. Are nevoie, la fel de mult ca oricine
    altcineva, de lichiditati constante, in conditiile in care
    costurile companiei se ridica la 40.000 de euro in fiecare luna. De
    altfel, Furnica este recunoscut ca fiind unul dintre cei mai scumpi
    head-hunteri din piata, onorariile ridicandu-se la o treime din
    salariul brut anual al persoanei recrutate prin intermediul
    LDS.


    Totusi, fata de anul trecut, considerat dezastruos, piata cunoaste
    usoare tendinte de crestere in 2010, cu aproximativ 1,3 milioane de
    euro. Accentul cade pe “usoare”, fiindca numarul schimbarilor la
    nivel de top management este pana acum foarte mic. Mihai Ghyka a
    revenit la conducerea Bergenbier, Kraft Foods si-a schimbat
    directorul general, noul sef fiind indianul Gerard Chandran, iar la
    Ursus a venit tot un expat, Gary Whitlie, cu experienta
    internationala in industria berii.

    Chiar daca piata de recrutare la nivel de top management ar
    putea cunoaste si in anii urmatori cresteri, acestea vor fi foarte
    mici. In consecinta, costurile tinute in frau raman o recomandare
    la fel de valabila, intrucat vremurile bune raman deocamdata de
    domeniul trecutului. “Daca peste cinci ani vom atinge din nou
    nivelul din 2008, eu voi fi mai mult decat multumit”, declara Radu
    Furnica. Chiar daca orizontul de timp invocat pare mai degraba
    inspaimantator pentru cei ce spera intr-o redresare mai rapida,
    estimarea are temei, avand in vedere ca volumul de proiecte de
    executive search si salariile din 2008 erau rezultatul unei
    explozii a pietei si al unui context economic care este putin
    probabil sa se repete curand.

    Tot intr-un orizont similar de timp vede Furnica si eventualitatea
    de a-si vinde compania, din nou eligibila in ochii investitorilor,
    dupa ce parteneriatul LDS cu Korn/Ferry s-a incheiat. Omul de
    afaceri isi evalueaza compania la 10 milioane de euro, insa spune
    ca ar putea obtine mult mai mult atunci cand piata isi va reveni,
    asa ca, pentru moment, prefera sa mai astepte venirea
    investitorului si a ofertei porivite. Nici sa cumpere nu ar fi
    interesat, intrucat o achizitie in acest sector nu inseamna decat o
    achizitie de capital uman, iar acum Furnica nu vede pe nimeni in
    piata cu care ar putea incheia un parteneriat.

    Cu toate acestea, oferte sunt, probabil, destule la nivelul
    pietei. Companiile infiintate in urma cu trei-patru ani si care au
    prins valul cresterii economice stau acum pe margine si au ajuns in
    pragul falimentului. Pentru ele, cel mai bun lucru care s-ar putea
    intampla ar fi sa primeasca o oferta de parteneriat, insa pana acum
    niciuna dintre companiile importante nu s-a aratat interesata de
    extindere.

  • A doua incercare a Stefanel in Romania. O iesi mai bine?

    “Imi place responsabilitatea. Am crescut mult in ultimul an”,
    spune Carlo Stefanel, managerul Stefanel Romania si fiul lui
    Giuseppe Stefanel, presedintele si actionarul majoritar al
    grupului. Ultimul an inseamna pentru Carlo, care alaturi de fratele
    sau va mosteni afacerea Stefanel, perioada pe care a petrecut-o
    pana acum in Romania, fiind trimis de familie pentru a repozitiona
    reteaua locala in acord cu noua politica a grupului.

    Zvonurile ultimilor ani despre Stefanel nu sunau tocmai bine. Se
    vorbea despre scaderi semnificative ale vanzarilor, despre
    inchideri de magazine, despre o repozitionare a brandului, desi nu
    se stia bine pe ce segment. Reteaua de sute de magazine a
    italienilor era considerata gresit situata pe segmentul
    mediu-superior al pietei – fiind o retea mare, analistii considerau
    ca i-ar sta mai bine in zona de cumparatori medii. Cu toate
    acestea, familia Stefanel nici nu a luat in considerare (in mod
    public) sa devina un concurent direct al H&M, Zara, Bershka sau
    alte branduri promovate de noul lider al pietei europene, spaniolii
    de la Inditex. Din contra, s-au orientat catre o zona mai
    exclusivista si vorbesc despre o noua politica a companiei, o
    repozitionare mai aproape de segmentul high. Desi in Romania
    brandul a fost considerat intotdeauna un brand de lux, “dar lux pe
    care ti-l poti permite”, in restul statelor se adreseaza
    segmentului medium-high.

    Venit in Romania la scurt timp dupa revolutie, brandul italian a
    fost unul dintre primele nume straine care si-au facut curaj sa
    patrunda pe piata locala. “La deschidere, desi romanii nu erau atat
    de pasionati de moda, s-a facut coada in fata magazinului de pe
    Calea Victoriei, care este si astazi cel mai important pentru
    companie”, spune Carlo Stefanel, citand din povestile grupului
    italian, auzite de la tatal sau sau de la predecesorul sau in
    Romania, Lucio Manfreda, care a condus timp de opt ani operatiunile
    locale ale retailerului de imbracaminte si care s-a mutat la
    conducerea locala a retailerului Sasch.


    Romania a fost prima piata din regiune pe care a patruns
    compania, iar la sfarsitul anilor ’90 devenise un adevarat centru
    de dezvoltare in regiune, dat fiind ca acum Stefanel este prezent
    si in Polonia, Croatia, Cehia , Bulgaria , Rusia si Serbia .

    Intre timp insa piata a devenit mai competitiva, “deoarece in
    ultimii 3-4 ani au venit branduri noi”. Pe piata au mai intrat
    jucatori precum Max Mara, Escada sau multibrandurile Victoria 46 si
    Mengotti, “insa acestia se adreseaza clientilor de pe segmentul de
    lux”. Cei ce nu au ajuns inca vor veni in urmatorii 2-3 ani, pentru
    ca acum criza a pus investitiile in stand-by.


    Dar nu din cauza crizei a inchis Stefanel doua magazine in Romania
    anul trecut, insista Carlo Stefanel: “In ultimul an am inchis doua
    magazine. Nu erau in pozitia potrivita si nu se potriveau noului
    concept. Toate magazinele noastre trebuie sa se incadreze in
    tiparul nou stabilit. Orice punct de vanzare care nu se potriveste
    ca marime, pozitie sau concept il inchidem”. Procesul de
    repozitionare a brandului a inceput inca din 2007 si nu este astfel
    “unul manat de criza”. Pentru a le inlocui pe cele doua inchise,
    alte doua magazine – pliate pe noul concept – se vor deschide in
    2011 in Bucuresti.

    “Cele mai nou deschise magazine din Italia, Germania si Rusia sunt
    realizate conform noului concept. Cele deja existente vor fi si ele
    reinventate”, explica tanarul Stefanel, care are acum 24 de ani si
    conduce reteaua de zece magazine din Romania, un business de 5,8
    milioane de euro in 2009. Dintre cele zece magazine, cinci sunt in
    Bucuresti si cinci in provincie, in Timisoara, Iasi, Constanta,
    Ploiesti si Brasov.

  • Isarescu: Contributiile enorme descurajeaza munca, exact ceea ce poate asigura pensiile mari

    El a afirmat marti seara, la TVR2, ca aceasta situatie este “una
    dintre cele mai grave capcane” in care a intrat Romania, in
    conditiile in care a aparut un conflict pentru ca se doreste plata
    unor pensii mari.

    “Romania are putini contribuabili, contributiile pentru asigurari
    sociale sunt foarte mari pentru nivelul de salarii din aceasta
    tara. In felul acesta descurajam munca si nu multumim nici
    protectia sociala. Este greu de iesit dintr-o asemenea situatie”, a
    spus Isarescu.

    Guvernatorul BNR, in varsta de 61 de ani, a mentionat ca se apropie
    de varsta pensionarii. “Putin mai am si sunt pensionar, si chiar ma
    sperii ca tinerii nu vor avea cu ce sa imi plateasca pensia, mai in
    gluma mai in serios”, a afimat Isarescu.

    Detalii pe www.mediafax.ro.