De la arestarea fostului director FMI, camerista Nafissatou
Diallo, protejata de procurorul Cyrus Vance, locuieste intr-un
hotel din Brooklyn, dupa ce initial fusese cazata in Manhattan.
Tanara din Guineea este singurul martor al acuzarii, insa exista
serioase semne de intrebare privind credibilitatea ei, context in
care Strauss-Kahn a fost eliberat pe propria raspundere, iar
acuzatiile la adresa lui ar putea fi retrase.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Teama ca Italia ar putea fi pusa in genunchi de o crestere a
costurilor cu datoria publica enorma si ar urma chiar scenariul
Greciei, care se pregasteste sa ceara al doilea colac de salvare de
la FMI si UE, a trimis din nou banii investitorilor in activele
sigure – aurul si francul elvetian.
Pe pietele internationale aurul a atins ieri dupa-amiaza un nou
maxim istoric, la 1.578 dolari pe uncie (o uncie echivaleaza cu
31,1 grame). Si la Bucuresti aurul este la varfuri istorice – BNR a
calculat un curs de 153,1 lei pentru un gram, cu 81 de bani peste
nivelul precedent. Acesta este al treilea varf istoric la rand
atins de aur.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Astfel, la o slujba efectiva de cel mult 90 de zile pe an, un
parlamentar este platit, in medie, cu 600 lei pe zi. Cea mai mare
parte a senatorilor si deputatilor nu traiesc insa din indemnizatia
de la Parlament. Peste trei sferturi dintre ei isi rotunjesc
veniturile din salarii obtinute la catedra, in spitale sau consilii
de administratie, din inchirieri de locuinte sau spatii comerciale,
din speculatii si investitii la bursa.
Recordul la venituri din practicarea profesiei il detin Gyorgy
Frunda, care a obtinut, ca avocat, 348.000 lei in ultimul an
fiscal, si Tudor Chiuariu, cu un venit de 380.000 lei, tot ca
avocat. Exista si parlamentari care castiga din activitati conexe:
Adrian Nastase, de exemplu, a castigat in ultimul an fiscal 295.000
lei din produse agricole. Adrian Mocanu, tot din activitati
agricole – 105.000 lei. Tot el a primit la nunta, ca dar, 33.400
euro si 205.000 lei.
Campionul jocului la bursa este Verestoy Attila, cu plasamente de
peste 10 milioane lei, pe langa portofoliul de aproape 37 milioane
lei. Verestoy a inregistrat din transferarea unor valori mobiliare
peste 10,5 milioane de lei profit. De asemenea, venitul asigurat de
dividendele din portofoliul BVB a fost de 680.000 lei, iar prin
vanzarea unor unitati de fond a mai castigat 1,2 milioane de
lei.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Ceea ce se desemna odinioara printr-un norisor, folosind in fata managementului superior (CEO, actionar, board) o reprezentare rapida, pragmatica, desigur simplificatoare: seria aceea intreaga de servicii foarte specializate despre care acel CEO sau actionar nu si-a imaginat vreodata, pe vremea cand isi construia micul imperiu, ca va avea nevoie… ei bine, norisorul acela a devenit mainstream.
Webserver, mail, server de aplicatii, server de fisiere, server de tiparire, firewall, proxy, ftp, baza de date, etc. etc. etc. (iti amintesti desigur de baiatul acela simpatic, febril in lingo-ul lui bizar plin de bash, fstab, mount points, switch-uri, distributii, crontab si alti daemoni, usor dezabuzat, arogant si desigur socialist): toate astea nu mai sunt doar reprezentari grafice simplificatoare pe un whiteboard, intr-o sala de consiliu, ci un mod de a consuma servicii IT.
Este victoria simplificarii, devenita model de business.
Ca Manager IT, poti in sfarsit jubila: toate acele servicii se pot externaliza, te poti baza pe Service Level Agreements clare, poti delega responsabilitati de care in fapt nu ai vrut niciodata sa te preocupi. Poti, in sfarsit, sa te concentrezi pe strategii reale, care aduc valoare reala afacerii, de pilda: cum sa oferi capacitate de procesare imensa la inchiderea lunii sau a semestrului sau in alte momente critice, dar sa nu platesti pentru ea in rest (atunci cand 10% pe procesorul instantei productive e un varf de incarcare), cum sa oferi actionarului acele dashboarduri analitice ale afacerii pe care stii ca intotdeauna si le-a dorit, fara sa ceri buget pentru o masina scumpa, pentru un proiect lung de implementare si pentru acei consultanti externi, multinationali si deloc ieftini. Poti, in sfarsit, sa nu te mai sinchisesti de jargonul bash al colegului socialist de mai sus, de care, desi e incorect politic sa o spui cu voce tare, intotdeauna ai fost un pic iritat. La dracu, esti doar un om.
Serviciile IT ar trebui sa fie doar o utilitate, au spus unii (Nicholas Carr: “The Big Switch: rewiring the World, from Edison to Google”, http://www.amazon.com/exec/obidos/ASIN/0393062287/routyp-20) pe vremea cand totul parea ca se invarte in jurul carei distributii de Linux ti-ai pus pe server, sau pe vremea cand furnizorul tau de aplicatii de salarizare iti cerea taxe anuale de mentenanta pe care nu stiai de ce le platesti. Ar trebui sa fie ceva asemanator retelei electrice. Vrei sa iluminezi o camera, aprinzi o veioza. Vrei sa inunzi in lumina un intreg stadion, aprinzi o mie sau zece mii sau o suta de mii de becuri de mare putere. S-a terminat competitia sportiva de pe arena ta privata? Nu uita sa folosesti intrerupatorul. Fii econom.
In fine. Sunt multe promisiunile Cloud Computing.
In afara de cele amintite mai sus, probabil cea mai mare este promisiunea costului. Nu mai investesti in toata aceea infrastructura sofisticata (procesor, retea, personal) care sa stea 90% din timp subutilizata, ci pur si simplu inchiriezi infrastructura (Infrastructure-as-a-Service) si software (Platform-as-a-Service, Software-as-a-Service) exact atunci cand ai nevoie de ele, contra unui cost previzibil, lunar (in SaaS, modelul de preturi se bazeaza pe abonamente lunare per utilizator – de pilda SAP cu suita Business ByDesign ori Salesforce cu produsul CRM) sau, si mai granular, orar (ora de server folosit, cum e cazul cu Amazon Elastic Compute Cloud, Microsoft Azure sau Google AppEngine). Cu cateva calcule simple, poti deduce cheltuielile lunare pentru IT ale organizatiei tale si poti realiza economii substantiale. Poti stima un buget previzionat stabil si controlabil, in sus sau in jos! Asta trebuie sa fie muzica pentru urechile oricarui antreprenor.
Alta mare promisiune este aceea a flexibilitatii. Ai nevoie de 5 TB de spatiu de stocare, pentru o foarte scurta perioada legata de redundanta unui sistem productiv ce trebuie upgradat? Ori poate de o masina cu 64 de core-uri de la Intel, pentru o analiza de business intelligence foarte importanta si consumatoare de resurse, insa singulara si nerepetitiva? Foarte bine, inchiriaza-le din Cloud. Foloseste-le, realizeaza-ti obiectivul esential, impresioneaza-ti CEO-ul, apoi nu uita sa stingi lumina.
Barierele investitionale la inceputul unei afaceri! Sa nu uitam de ele. Vrei sa pornesti un mic business de inchiriere de filme pe Internet, dar ai bani exact cat iti trebuie ca sa cumperi licentele de difuzare, sa iti platesti contabilul si cei trei dezvoltatori web? Nici vorba sa cumperi servere, switch-uri si terrabytes de stocare si sa iti construiesti un data center, te-ar ruina. Inchiriaza-le de la Amazon sau de la Microsoft sau de la Google.
Alte promisiuni pe care le amintesc sumar:
– inlocuirea software-ului On-Premise (de pilda suita ERP ori CRM or SCM) cu variante On-Demand ieftine, cu costuri previzibile (cum am spus mai sus, abonamente lunare) si costuri de instalare, mentenanta si upgrade zero;
– externalizarea departamentul IT, inlocuirea cu servicii profesionale (pentru ca repetitive) dedicate;
– folosirea intotdeauna a celor mai recente release-uri de sisteme de operare, baze de date,
servere de aplicatii, aplicatii software in sine, pentru ca upgrade-ul e mentionat ca atare si e inclus
in Service Level Agreement cu furnizorul tau de servicii Cloud.
Cloud Computing nu inseamna insa, ca sa ii citez din nou pe analistii de la Gartner, o “schimbare fundamentala” (“fundamental shift”) doar pentru mediul corporate, ci influenteaza deja in mare masura si stilul de viata al consumatorilor individuali. Eu unul gasesc o utilizare imediata si cotidiana serviciilor de Storage-as-a-Service precum Dropbox (sincronizez fisiere intre laptopul de la serviciu, iPad-ul mobil si desktop-ul de acasa), si astept cu nerabdare oferta iCloud de la Apple.
Google Music, Netflix, Pandora sunt din pacate servicii inca indisponibile in Romania. Amazon Cloud Drive pun pe masa o oferta interesanta cu cei 5 GB gratuiti, din pacate nu ofera inca o aplicatie nativa pentru iPad.
S-ar putea ca Gartner sa aiba dreptate si IT-ul sa devina, intr-un final, doar o comoditate. Cand asta se va fi intamplat, vom asista probabil la sfarsitul istoriei in IT, asa cum profetea Francis Fukuyama in 1992 in privinta evolutiei ideologice a umanitatii, in optimismul sfarsitului razboiului rece si al victoriei liberalismului (http://www.amazon.com/End-History-Last-Man/dp/0380720027).
Vom asista de asemeni si la sfarsitul visului meu de pustan pasionat, ce programa si visa pe un HC-91, dar asta este, sa admitem cu jumatate de gura, mai putin important la scara istorica.
Liberalismul ascunde insa inca multe surprize, dupa cum istoria ultimei crize din 2008 – 2010 ne-o dovedeste… iar Fukuyama probabil isi contempleaza critic sintagma ce a facut cariera in anii ’90.
La fel si Cloud Computing, ascunde multe riscuri semnificative, pe care jucatorii mari din corporate nu sunt inca dispusi sa si le asume.
Vom vorbi, poate, despre aceste riscuri, intr-un articol viitor.
Bogdan CIOC este Senior Consultant, Integration Services & Technology Team Manager la Global Delivery Center Bucharest, SAP Romania SRL
Curajosii care vor indrazni sa se suie in Takabisha vor simti pe
pielea lor ce inseamna o accelerare rapida pana la viteza de 100
km/h si o cadere abrupta, pe o lungime de 43 de metri, la un unghi
de 121 de grade.
Takabisha devine astfel cel mai abrupt montagne russe din lume,
fostul record fiind detinut de Le Timber Drop din Franta, care
masoara doar 113,1 grade. Investitia Fuji Q a fost de 37 de
milioane de dolari.
Mai mult pe www.descopera.ro.
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a
aprobat aceasta decizie cu scopul de a creste mai rapid numarul de
locuinte asigurate, avand in vedere ca proprietarii care nu isi
respecta obligatia de asigurare nu pot beneficia de despagubiri
pentru daunele suferite in caz de cutremur, alunecari de teren sau
inundatii, adica in cazul celor trei riscuri acoperite de politele
obligatorii.
Numarul locuintelor asigurate, fie prin polite obligatorii, fie
prin asigurari facultative reprezinta acum aproximativ 40% din
fondul locativ al Romaniei, din care circa 8% prin politele
obligatorii (PAD), afirma Angela Toncescu, presedintele CSA.
“Aceasta inseamna ca in jur de 5 milioane de locuinte sunt inca
neasigurate. In masura in care autoritatile statului vor accepta sa
incheie protocoale de colaborare cu PAID, oamenilor le va fi mult
mai usor sa incheie polita obligatorie PAD, in special in mediul
rural”, apreciaza Angela Toncescu.
Proprietarii isi pot indeplini obligatia de asigurare fie prin
incheierea unei polite obligatorii PAD (care poate fi emisa numai
de catre PAID), fie prin incheierea unei asigurari facultative, cu
conditia ca aceasta sa ofere acoperire inclusiv pentru riscul de
cutremur, alunecari de teren sau inundatii (politele facultative
fiind emise de alte societati de asigurare decat societatea
PAID).
In prezent, politele obligatorii sunt vandute numai prin
intermediul celor 13 societati de asigurare actionare ale PAID –
ABC Asigurari, Astra, Ardaf, Carpatica Asig, Certasig, City
Insurance, Euroins, Credit Europe Asigurari, Generali, Grawe
Romania, Groupama, Platinum, Uniqa.
“Este foarte important ca persoanele care opteaza pentru polita
facultativa sa se asigure ca printre riscurile acoperite se
regasesc si cele trei prevazute de lege, astfel incat sa
indeplineasca cerintele legale. Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor analizeaza posibilitatea de a crea o baza nationala de
date privind asigurarile facultative de locuinte, care sa fie
alimentata cu informatii de catre toate societatile de asigurare
care ofera aceste produse”, a adaugat Angela Toncescu.
Conform deciziilor anterioare ale Ministerului Administratiei si
Internelor, termenul limita pentru incheierea asigurarii este 15
iulie. Dupa aceasta data, cei care nu au o polita facultativa sau
obligatorie pentru locuinte care sa acopere riscul de cutremur,
alunecari de teren sau inundatii sunt pasibili de amenda intre 100
de lei si 500 de lei. Cum insa normele de aplicare a legii au
aparut abia in 6 mai anul curent, inseamna ca legea incepe sa-si
produca efectele abia dupa 90 de zile de la publicarea normelor, de
unde rezulta ca anul de gratie pentru cumpararea politelor este
cuprins intre 6 august 2011 si 6 august 2012 si ca abia dupa
aceasta data devine legala aplicarea amenzii pentru cei care nu au
incheiat polite.
“Daca un grup de prieteni vrea sa faca turul Europei de Est cu
masina si nu are un GPS care are harta pentru aceasta regiune,
poate inchiria una. Pentru o luna costa 15 euro. Daca o cumpara
insa ar fi costat 40 de euro”, compara Laura Samson, director
pentru Romania, Ungaria, Slovacia si Cehia al Mio Technology, la
evenimentul de lansare a noii game de GPS-uri care a avut loc luna
trecuta la Garage Hall in Bucuresti. Pe langa posibilitatea de
inchiriere, disponibila pentru prima data in Romania, dispozitivele
includ si functia de asistenta la parcare, care permite afisarea
listei parcarilor disponibile pe o raza de un kilometru de la
destinatie si ghidarea pe banda corecta pentru a usura virarea,
optiune foarte folositoare in special in traficul aglomerat.
Spre deosebire de vechiul design al software-ului, care avea
unul sau doua trasee, cel nou include previzualizarea a patru rute
diferite pe ecran: cea mai rapida, cea mai scurta, cea mai simpla
si cea mai economica. Astfel, utilizatorul o poate alege pe cea
potrivita momentului si interesului sau.
Echipamentele de varf de gama, Mio S487 si Mio S687, includ
ghiduri de calatorie preinstalate pentru orasele mari din Europa,
care cuprind liste cu atractii turistice, locuri unde se poate lua
masa, hoteluri sau alte puncte de interes. “Am vrut sa atingem
toate categoriile de preturi. Pentru cei care isi doresc un
dispozitiv economic sunt disponibile doua modele cu harta Romaniei,
pentru cei care isi doresc un raport avantajos calitate-pret exista
o gama de mijloc care cuprinde cinci modele, iar pentru cei care
cauta echipamentul GPS complet exista doua modele cu
functionalitati complexe, capacitati multimedia si conectivitate
Bluetooth”, explica Samson, precizand ca preturile sunt cuprinse
intre 300 si 950 de lei.
Anul trecut Mio a vandut peste 20.000 de echipamente de
navigatie, inregistrand o cota de piata de aproximativ 40%. “2010
n-a fost deosebit nici prin vesti negative, nici prin vesti
pozitive pentru piata de GPS. Mio si-a indeplinit obiectivele. Anul
acesta vrem sa ajungem inapoi la cota de piata de 50%, cat aveam in
trecut, cota pe care am pierdut-o din cauza lansarii pe piata a
unor dispozitive mult mai ieftine”, a declarat Laura Samson,
estimand ca piata de GPS-uri in 2011 va fi de circa 70.000 de
bucati.
“Deocamdata nu putem spune daca si cand vom avea un contract
ferm, suntem in discutii si speram ca se va concretiza ceva”, spune
Radu Petrescu, directorul de comunicare al Upetrom-1 mai, companie
care este detinuta de omul de afaceri Gabriel Comanescu si care a
deschis la inceputul acestui an un birou in Kazahstan. Conform
oficialilor companiei, Upetrom isi va retrage utilajele din Marea
Neagra, unde a terminat proiectul pentru Gazprom, si vizeaza ca
directii strategice Marea Caspica si Marea Nordului. “Este adevarat
ca ambele zone sunt vizate acum de marile corporatii petroliere si
este concurenta mare acolo, dar incercam.
Dintre acestea doua, Marea Caspica este mai putin explorata si
speram sa avem cat de curand proiecte acolo”, explica Radu
Petrescu, fara a face referire la un proiect anume pe care il
urmareste compania. In 2009 si in 2010 cifra de afaceri a Upetrom a
crescut cu 10-15% (fata de 320 de milioane de euro in 2008), in
special pe fondul proiectelor de constructii maritime. Explorarile
offshore ale Kazahstanului sunt in curs de dezvoltare (bazine
precum Kurmangazu, Centralnaia, Jambai, Atas sau Aral fiind deja in
exploatare), dar cel mai asteptat moment este inceperea extractiei
din Kasagan, bazinul petrolifer cu rezerve de cel putin 9 miliarde
de barili, descoperit in anul 2000.
Deschiderea biroului Upetrom la Almaty a atras atentia nu numai
din punctul de vedere al strategiei Upetrom – companie care
activeaza acum numai in afara Romaniei si care si-a dezvoltat in
ultimii ani o noua linie de business, cea de constructii, la fel de
importanta in afaceri ca si forarea -, dar si pentru ca deschiderea
unui birou in Kazahstan a devenit aproape obligatorie pentru
companiile din domeniu in ultimii ani. Explicatia este la
indemana.
“O tara mare cat Europa de Vest care detine cele mai mari
rezerve de petrol si gaze naturale din Marea Caspica”. In 2006,
cand Ariel Cohen de la Washington Times descria astfel Kazahstanul,
tara producea aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi si era
deja in relatii comerciale cu marile companii petroliere din lume.
“Climatul investitional din Kazahstan si acordurile de productie
(asa-cunoscutele PSA – n.r.) cu tarile vestice sunt mult mai
liberale decat cele pe care le semneaza Rusia, iar, in plus,
Kazahstanul este la ani lumina fata de vecinele Uzbekistan si
Turkmenistan in ceea ce priveste reforma si cresterea economica”,
scria Cohen in urma cu cinci ani. Elogiul adus de jurnalistul
american tarii din Asia Centrala era privit nu numai cu ochiul
importatorului de petrol, ci si al analistului care a vazut o
crestere economica de 9% pe an (PIB-ul pe cap de locuitor crescand
la 3.000 de dolari in 2006 fata de 700 de dolari, cat era in 1994),
crestere care a continuat si in ultimii ani – in 2010, Kazahstanul
a avut o crestere economica de 7%, iar PIB-ul pe cap de locuitor
ajunsese in ianuarie 2011 la 9.000 de dolari.
Mai toti gigantii petrolieri ai lumii au afaceri cu Astana – fie
ca e vorba de un joint-venture pentru productia de petrol, fie ca e
vorba de contracte de achizitie, fie ca e vorba de proiecte sau
intentii. Companiile romanesti din domeniu au avut afaceri in
regiune dinainte de 1990. Relatiile economice ale Romaniei cu
Kazahstan au inceput in urma cu mai bine de 30 de ani, cand
Rompetrol SA functiona ca o entitate internationala a industriei de
petrol si gaze din Romania. Tot Rompetrol a fost cea mai vizibila
companie romaneasca pentru Kazahstan din 2007, cand Dinu Patriciu a
vandut pachetul majoritar de actiuni companiei de stat
KazMunaiGaz.
Acum, Rompetrol este 100% o companie kazaha, care a procesat
anul trecut la Petromidia 3,37 milioane de tone de petrol, dintre
care 2,6 milioane tone au venit din Kazahstan si care intentioneaza
sa foloseasca toata viitoarea capacitate de 5 milioane de tone
pentru a procesa petrol adus din Kazahstan. (Acum, la Petromidia se
rafineaza 4 milioane de tone anual, dar in 2012 se va finaliza
proiectul de crestere a capacitatii, in care KazMunaiGaz a investit
cea mai mare parte a bugetului de investitii de 500 de milioane de
dolari.) Petrolul adus in Romania din Kazahstan vine prin
Novorossisk, prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium – din
actionariatul careia fac parte mai multe companii locale sau
internationale), sau prin Batumi, terminal din Marea Neagra
achizitionat de compania kazaha din 2006.
Impactul imediat al celor sapte saptamani de desfasurare a JO si
a Jocurilor Paralimpice va insemna o crestere a productiei de
bunuri si servicii cu 1,14 miliarde de lire, respectiv o crestere a
veniturilor britanicilor de 229 milioane de lire.
“Marea Britanie va beneficia de un impact economic pozitiv imediat,
ca urmare a cresterii semnificative a cheltuielilor de consum in
perioada Jocurilor Olimpice si Paralimpice. Asa cum s-a intamplat
in timpul Cupei Mondiale, consumatorii britanici vor determina
cresterea vanzarilor din supermarketuri cu 80 de milioane de lire,
Marea Britanie urmand sa-si confirme reputatia de natiune formata
din fani ai sportului”, apreciaza Marc O’Brien, director executiv
al Visa UK.
Sectoarele de retail, divertisment si turism ar urma sa fie marii
castigatori ai Jocurilor, beneficiind in total de o crestere a
cheltuielilor de 508,4 milioane de lire pe parcursul celor sapte
saptamani de competitii.
Afacerea Jocurilor Olimpice de la
Londra 2012 – cine vor fi castigatorii (GALERIE
FOTO)
Cheltuielile turistilor in perioada Olimpiadei sunt estimate la 709
milioane de lire, in conditiile in care cheltuielile realizate la
Sydney 2000 si Atena 2004 s-au ridicat doar la aproximativ jumatate
din aceasta cifra. La Beijing 2008, cheltuielile internationale au
fost estimate la 150 milioane de dolari (93 de milioane de lire)
pentru o perioada echivalenta de trei saptamani.
“Nivelul mai ridicat al cheltuielilor anticipate la Jocurile
organizate la Londra se poate datora pozitiei avantajoase a
orasului fata de Europa si alte piete internationale cheie (ceea ce
duce la un numar mai mare de turisti) si costurilor mai ridicate
asociate vizitarii Londrei”, apreciaza Visa Europe.
La nivel local, se estimeaza o crestere de 41 milioane de lire a
cheltuielilor de consum – o premiera pentru o piata gazda, in
conditiile in care cheltuielile localnicilor scad de obicei in
perioada Jocurilor Olimpice. Raportul Visa atribuie aceasta
situatie “schimbarii modului de a cheltui”, deoarece britanicii
“vor intra in spiritul olimpic”, aprovizionandu-se de la
supermarketuri si urmarind Jocurile Olimpice de acasa.
“Nu am nicio indoiala ca atunci cand Londra va deveni gazda tuturor
in vara anului 2012, principalele puncte de atractie, magazine,
pub-uri si hoteluri ale capitalei vor inregistra o crestere masiva
datorata direct Jocurilor”, a declarat primarul Londrei, Boris
Johnson.
Efectul secundar al acestei cresteri a cheltuielilor de consum se
reflecta in beneficii economice extinse la nivelul tuturor
sectoarelor. Productia de bunuri si servicii ar urma sa se majoreze
cu 1,14 miliarde de lire in toate sectoarele pentru a face fata
cererii, ducand la o potentiala crestere neta de 229 de milioane de
lire a veniturilor britanicilor, care va proveni din majorarea
salariilor (ore suplimentare si tarife orare mai mari in perioada
Jocurilor), suplimentarea chiriei pentru cei care isi inchiriaza
locuintele turistilor sau percep chirii mai mari pe perioada
Jocurilor, precum si din profitul tuturor sectoarelor.
Pana in 2015, impactul estimat de Visa Europe va insemna 17.900
de locuri suplimentare de munca pe an, venituri in plus pentru
cetatenii britanici de 296 milioane de lire anual si un stimulent
pentru economie de 5,1 miliarde de lire (5,8 mld. euro), adica
aproximativ 3,5% din cresterea totala estimata a economiei
nationale in perioada 2013 – 2015.
Raportul porneste de la datele istorice privind cheltuielile
efectuate de detinatorii de carduri Visa la Jocurile Olimpice si
Paralimpice de Iarna din Torino 2006, Jocurile Olimpice si
Paralimpice din Beijing 2008, Jocurile Olimpice si Paralimpice de
Iarna Vancouver 2010, Cupa Mondiala 2010, precum si de la o analiza
a altor date economice existente referitoare la Jocurile Olimpice
si Paralimpice anterioare.
In Europa exista peste 430 de milioane de carduri Visa. La
sfarsitul anului incheiat in martie 2011, cardurile Visa au fost
utilizate pentru plati si retrageri de numerar evaluate la 1,6 mii
de miliarde de euro, iar 12,5% din cheltuielile din Europa au fost
facute cu un card Visa.