Blog

Parca pe masura ce banca centrala pare mai decisa sa puna la bataie toata puterea pe care o are pentru a tempera – macar in parte – apetitul romanilor de a consuma pe credit, bancherii devin mai inventivi in a-si face imprumuturile mai atragatoare in ochii celor ce le calca pragul. Pana la urma, e si normal sa fie asa, pentru ca cele doua parti au interese diferite: bancherii sa faca profit si sa isi multumeasca actionarii, iar banca centrala sa tina sub control un echilibru macroeconomic ce nu mai e chiar echilibrat. Asa se face ca, pe zi ce trece, piata bancara se imbogateste cu noi tipuri de imprumuturi: mai ieftine (macar in aparenta), mai simplu de accesat, extinse pe perioade tot mai lungi. Toate promovate prin campanii agresive, sustinute de bugete de publicitate consistente.

Primavara pare sa fi adus pentru bancheri o schimbare in modul de a-si gandi tactica: dupa ce finele anului trecut au pus preponderent accentul pe scaderea costurilor de creditare (generata, in parte, chiar din politica bancii centrale), acum au schimbat macazul. Motivul? Dobanzile au coborat, spun unii reprezentanti ai bancilor, in unele cazuri chiar si „pana la un nivel de-a dreptul nesustenabil“. Ce a adus, asadar, nou ultima perioada? Creditele „reincarcabile“ (lansate de BRD la finele lui martie), imprumuturi cu „trageri multiple“ (au venit, in aprilie, de la BCR), credite ce pot fi obtinute si la telefon (incluse recent in oferta Bancpost), carduri de credit cu perioada de gratie de 100 de zile (de la Banca Transilvania) sau cu creditul asigurat pentru cazul pierderii locului de munca (lansate saptamana trecuta de ABN Amro) – sunt doar cateva exemple.

Deloc greu de inteles, capul de afis il tin in continuare imprumuturile pentru nevoi personale, adica cele pentru care clientii nu sunt nevoiti sa justifice destinatia fondurilor. Zeci si sute de mii de euro (sau echivalentul in lei) pe care clientii ii pot cheltui cum vor, garantand imprumutul (cel mai adesea) cu ipoteca pe casa.  Pe aceeasi idee a libertatii de a putea cheltui banii fara a fi nevoie de nici o justificare privind destinatia lor, un alt produs vedeta (de ceva vreme incoace) in oferta bancherilor este cardul de credit. Dupa ce l-au promovat ani buni mai degraba ca un produs elitist, bancherii par acum decisi ca el sa nu mai lipseasca din portofelul nici unui roman. Asa se face ca – sustinuta si de aparitia in cursul anului trecut a cardurilor de credit cobranded – piata cardurilor de credit s-a dublat anul trecut, ajungand undeva in jur de 700 de mii de bucati.

Primele concluzii? Bancherii sunt acum dispusi – sau doar fortati de piata – sa promoveze o usurinta tot mai mare in acordarea imprumuturilor, dublata de o relaxare fara precedent a conditiilor. Daca in urma cu doar un an dosarul de credit trebuia sa includa zeci si zeci de hartii, adeverinte, garantii, iar fara carte de munca nici nu se putea concepe un drum la banca pentru a cere bani cu imprumut, acum lucrurile s-au schimbat semnificativ. Au aparut, de asemenea, imprumuturile ce se pot acorda direct la telefon (Bancpost), unitatile bancare specializate doar pe vanzarea anumitor credite (Raiffeisen) sau adevarate armate de agenti de vanzare ce merg acasa la clienti (ABN Amro).

Bancpost, spre exemplu, a venit saptamana trecuta cu inovatia „creditului prin telefon“. Printr-o linie telefonica gratuita, clientii pot face „rezervarea“ creditului dorit, dupa care poate merge la unitatea Bancpost aleasa doar pentru indeplinirea formalitatilor necesare – respectiv semnarea contractului de credit – si pentru a-si ridica banii. Totodata, banca a modificat si oferta de credite, simplificand documentatia necesara pentru creditele de nevoi personale.

Astfel, alaturi de imprumutul clasic, pentru care este nevoie de documentatia standard, exista, de acum, si varianta simplificata. Practic, doar cu o adeverinta de venit la dosar, clientii pot imprumuta maxim 18.000 de lei noi sau 5.000 euro, la jumatate din sumele maxime acordate in cazul dosarului standard. Grecii, care si-au propus ca anul acesta sa-si dubleze portofoliul de credite „pe toata linia“, potrivit presedintelui Mihai Bogza, au extins in acelasi timp si perioada de creditare la 10 ani, indiferent de varianta aleasa. Dobanda practicata – doar promotional, pentru primele trei luni – e de 9,95 % pe an. Ulterior, ea poate fi modificata in functie de conditiile pietei.

Tot la zece ani au urcat termenele scadente pentru imprumuturile de nevoi persoanale, la inceputul lui aprilie, si bancherii de la Banca Romaneasca. „Am urmat, prin acest produs, o tendinta clara a pietei“, comenta pentru BUSINESS Magazin Paul Isoiu, director general adjunct al bancii. Extinderea perioadelor de creditare – pentru toate tipurile de imprumuturi – a fost preluata, practic, de toata piata, pentru a usura povara lunara a ratelor pentru clienti si a le permite sa se incadreze in limitele de indatorare impuse de banca centrala.

Si in cazul ofertei de la Banca Romaneasca, dobanda este tot variabila, situandu-se in prezent la 10%. Suma maxima ce poate fi imprumutata este echivalentul a 10.000 de euro, iar costurile creditului mai includ un comision lunar de 0,2% aplicat la valoarea aprobata a creditului, platibil lunar la datele de scadenta din sursele clientului Nici primii doi „grei“ ai sistemului bancar romanesc, BCR si BRD, n-au stat degeaba si au mai aruncat in joc cate o oferta. Unde se duce lupta? Evident, tot in acelasi domeniu al creditelor de nevoi personale. La cateva zile distanta unul de celalalt, BRD si BCR au lansat cate o noua oferta de astfel de credite, total inedite pentru piata romaneasca.

Astfel, la finele lui martie, de la BRD a venit creditul de nevoi personale cu ipoteca, „reincarcabil“ pe masura rambursarii datoriei initiale. Un tip de credit pe care francezii de la Société Générale nu il au nici macar in Franta, el fiind mai degraba specific tarilor anglo-saxone, potrivit directorul general adjunct al  BRD, Herve Barbazange. Noutatea tine de faptul ca, dupa un an de la acordarea creditului initial – a carui valoare poate urca pana la 100.000 de euro sau 360.000 de lei noi pe o perioada de maxim 25 de ani -, clientul poate obtine noi credite in cadrul aceluiasi contract. Practic, finantarile ulterioare se acorda in baza aceleiasi garantii ca si creditul initial si nu sunt comisionate la acordare. Pentru creditele in euro, bancherii de la BRD practica o dobanda de 7,9% pe an, iar pentru cele in lei dobanda este de 8,5%. Pentru ambele situatii, dobanzile sunt variabile.

Pentru ce poate fi folosit un astfel de credit? Teoretic, pentru orice, in conditiile in care banca nu cere nici o justificare a destinatiei. De multe ori un astfel de imprumut merge catre achizitia de locuinte, procedura de obtinere fiind clar mai simpla decat in cazul creditelor imobiliare sau ipotecare. Motiv pentru care, rand pe rand, bancherii au majorat sumele imprumutate, mergand de la cateva mii de euro (cat erau in urma cu doar un an-doi) pana la peste 100 de mii de euro.

La fel de adevarat, pentru creditele de aceasta valoare se solicita garantii ipotecare. Si totusi, spune Rozaura Stanescu, Director Directia Studii si Dezvoltare Produse / Departamentul Strategie si Marketing de la BRD-GSG, chiar daca la multe tipuri de imprumuturi aruncate pe piata de banci exista pericolul unei canibalizari a produselor, aici nu este cazul. „Eu cred ca nisele de clienti sunt diferite pentru creditul de nevoi personale cu ipoteca si cel imobiliar sau ipotecar“, explica ea, pentru ca in primul caz este vorba de clienti care au deja o casa. „Un astfel de credit merge mai degraba catre renovari, reamenajari, achizitii de bunuri pentru casa“, este de parere Stanescu, astfel ca banca nu risca sa-si compromita produsele de tip ipotecar sau imobiliar.

Pe de alta parte, explica ea, „efectul pervers“, de canibalizare intre produse cu caracteristici apropiate exista si este cu mult mai evident, spre exemplu, in cazul unui credit de nevoi personale de mica valoare (cele clasice, fara ipoteca) si, spre exemplu, creditele auto.

La BCR, perioada de acordare a creditului cu trageri multiple, asa numitul „MaxiPlus“, lansat pe piata in primele zile ale lui aprilie, este ceva mai mica decat la BRD – merge pana la maxim 20 de ani. In primii cinci ani, clientii pot efectua trageri si rambursari multiple in limita plafonului de credit disponibil – care poate urca pana la 150.000 de euro (sau echivalentul in lei sau dolari). In aceasta perioada, asadar, creditul functioneaza ca o linie de credit, iar dupa primii cinci ani clientul poate efectua doar rambursarea creditului. Dobanda – si in acest caz variabila – este in prezent de 11% pentru creditele in euro, 11,25% pentru cele in dolari si 12,1% pentru finantarile in moneda nationala. Dupa perioada de trageri si rambursari, dobanda va fi cea a creditului obisnuit pentru nevoi personale de la BCR.

Inovatiile bancherilor nu se se vor opri aici, cu siguranta. Motivele pentru care fiecare incearca sa vina cu ceva nou, cu „o chichita“ proprie, nu sunt deloc greu de inteles sau explicat. „Pana la urma, un credit tot credit e la orice banca“, spune Rozaura Stanescu de la BRD. Si atunci, ce conteaza cu adevarat este relatia cu banca respectiva, conditiile de acordare, „conditiile suplimentare pe care fiecare banca in parte se gandeste sa le ofere clientilor sai“. Cu atat mai mult cu cat, in timp, cererea de credite s-a dovedit destul de inflexibila la pret – astfel ca romanii s-au imprumutat la fel de mult si cand dobanzile erau uriase (cu doar unul-doi ani in urma), si cand acestea au coborat simtitor.

Si o vor face si in continuare in mod sustinut, spun analistii. Chiar daca, sub impactul restrictiilor impuse de banca centrala, ritmul se va mai reduce, „activitatea de creditare va continua sa creasca sustinut“, este de parere Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank. Astfel ca, anticipeaza el, daca anul trecut creditul total reprezenta circa 21% din PIB, in 2006 procentul ar putea creste spre 25%.  Recent, chiar prim-viceguvernatorul bancii centrale, Florin Georgescu, aprecia ca si anul acesta creditul pentru populatie va inregistra o crestere, dar cel mult la fel de mare precum cea din 2005 – respectiv de circa 45%.

La creditele pentru populatie, „partea leului“ va reveni in 2006 creditelor in lei, ajunse deja sa reprezinte circa jumatate din total, spun bancherii. In materie de dobanzi, spune Dumitru, surprize placute (sau cel putin de aceeasi amploare ca anul trecut) nu vor mai fi cu siguranta. Ba din contra, pentru ca multe dintre banci au coborat deja prea mult cu dobanzile la lei, vom asista la aparitia unor noi comisioane. Asa incat, per an-samblu „costul creditelor in lei nu doar ca nu va mai scadea, ci din contra, chiar ar mai putea creste in multe cazuri“. In ceea ce priveste imprumuturile in valuta, cresterea dobanzilor vine atat din contextul international, dobanzile interne fiind „legate“ de dobanzile externe de la euro si dolar, cat si ca urmare a masurilor BNR. Masuri pe care, crede seful cercetarii de la Raiffeisen, bancherii centrali le-ar mai putea inaspri si in continuare, „urcand rata minima a rezervelor pentru valuta spre 50%“. Lucru care, automat, va genera si o crestere a costurilor pentru clienti.

Tragand insa linie si adunand, bancherii sunt optimisti: un studiu realizat la finele lui 2005 de Institutul Bancar Roman printre managerii bancilor a aratat ca miza ramane si anul acesta cresterea retailului. Optimism pe care cele mai recente statistici ale bancii centrale il sustin din plin: dupa o scadere a creditelor de consum in ultimele luni ale anului trecut, ianuarie si februarie 2006 au adus din nou cresteri. Iar primele doua luni din an sunt, cel putin in teorie, cele mai slabe pentru vanzarile bancherilor.