BusinessMagazin

Blog

  • Cum arata brosura Dacia Duster

    Dacia Duster poate fi modelul care sa reediteze explozia lui
    Logan din primii ani, iar pentru a se asigura ca acest lucru
    oamenii de vanzari au fost temeinic instruiti. Datorita unei
    brosuri iesite la iveala putem acum sa va spunem care sunt punctele
    forte pe care acest model va marsa. In privinta designului de 4×4
    adevarat, primul subliniat de materialul de instruire, nu putem
    dezbate prea multe pe tema asta pentru ca nu l-am vazut inca “in
    carne si oase”.

    Cert este ca din imagini are un aspect destul de masculin si in
    perspectiva 2D isi mascheaza destul de bine gabaritul, lungime
    4.315 mm, latime 1.822 mm si inaltime 1.690 mm (cu bare de
    plafon).

    Mai multe informatii pe www.promotor.ro

  • Ce nume mai aleg romanii pentru copiii lor?

    Schimbarea de preferinte in materie de prenume date copiilor
    este mai mare la baieti decat la fete, potrivit studiilor Directiei
    de Evidenta a Persoanelor din Ministerul de Interne. Cele mai
    frecvente cinci prenume la nivel national sunt Gheorghe, Ioan,
    Constantin, Vasile si Alexandru; in schimb, copiii nascuti in
    ultimii trei ani se numesc cel mai adesea Andrei, Alexandru,
    Gabriel, Ionut sau {tefan. In ce priveste fetele, schimbarile nu
    sunt chiar atat de semnificative. Parintii au ales nume precum
    Maria, Elena sau Ioana, valabile si in topul cinci general, nou
    intrate fiind doar Andreea si Alexandra. De remarcat este diferenta
    mai mult decat dubla dintre primele doua pozitii, Maria (peste
    61.000 de fetite poarta acest nume) si Andreea (peste 24.000).


    Psihologul Aurora Liiceanu explica principalele criterii de
    selectie de care tin cont mamele si tatii, subliniind ca nu exista
    neaparat o tendinta generala, ci mai degraba cate un specific urban
    si rural sau in functie de clasele sociale carora le apartin
    parintii. |n primul rand, se poate tine cont de “motivatia
    romantica” a mamei (desi nu numai mamele au astfel de inspiratii).
    “Femeile obisnuiesc sa viseze anumite personaje, se pot inspira din
    eroii romanelor pe care le citesc sau pot respecta traditia si
    alege un nume de sfant”, sustine Liiceanu.

    Un rol important il au si nasii de botez, de a caror optiune
    parintii pot tine cont sau nu. |n unele cazuri, cuplurile isi
    manifesta dorinta de a-si identifica copilul cu o personalitate
    importanta, alegand un nume intens vehiculat la televizor.
    Psihologul remarca si situatiile nefericite in care, fara niciun
    fel de simt al limbii, sunt alese nume absolut exotice. “Nu stiu
    daca exista o lege care sa reglementeze aceste optiuni, dar ma
    intreb cum ajung unii copii sa se numeasca Socrate sau Vitrina”,
    spune indignata Aurora Liiceanu.

  • Lidl preia Plus Romania, o retea cu afaceri de 300 mil. euro

    “Prin achizitionarea companiilor Plus din Romania si Bulgaria,
    LIDL preia intreaga afacere Plus din aceste doua tari.In cadrul
    acestei tranzactii vor fi preluati toti angajatii.Preluarea
    efectivã va avea loc dupã obtinerea aprobãrii autoritãtilor din
    domeniul concurente”, se arata intr-un comunicat al LIDL.

    Compania negociaza inca de anul trecut aceasta achizitie. Plus a
    realizat anul trecut vanzari de 277 mil. euro la nivel local.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Calea Victoriei – povestea unei strazi care nu vrea sa moara

    Calea Victoriei, numarul 14, colt cu Strada Lipscani.
    Intersectia a doua din cele mai cunoscute artere, primele
    mentionate cand vine vorba de existenta unei zone de comert
    stradal, plina cu magazine ale brandurilor cunoscute la nivel
    international. Nu si in Bucuresti, si asta deoarece zona este plina
    de contraste.

    “Orice produs la 3,9 lei”, aceasta este denumirea cu care este
    cunoscut magazinul aflat la intersectia dintre cele doua artere. Un
    melanj de produse, de la icoane, brichete si pixuri la gablonzuri,
    articole de uz casnic in bucatarie sau imbracaminte, toate isi
    asteapta cumparatorii, iar una dintre vanzatoare spune ca perioada
    de criza a prins bine la vanzari. Langa, un alt magazin rupt parca
    din perioada de dinainte de Revolutie vinde cizme, posete de dama
    si alte articole de imbracaminte si incaltaminte.

    Peste drum, un magazin care tinteste clientii cu venituri medii
    si ridicate, iar un pic mai sus, pe portiunea din Calea Victoriei
    unde se afla mai multe hoteluri de patru si cinci stele, putem gasi
    posete la preturi ce incep la cateva sute de lei sau ceasuri de
    zeci de mii de euro.


    Toate aceste magazine incearca sa supravietuiasca in zona care
    ar trebui sa fie sinonima cu comertul stradal din Bucuresti.
    Primele, cele cu produse ieftine, par a o duce insa mai bine.

    “Da, Calea Victoriei este mai goala acum comparativ cu perioada
    de dinainte de criza, din punctul de vedere al numarului de
    clienti”, recunoaste Alexandru Preda, senior broker in cadrul
    diviziei de retail a Colliers International si unul dintre cei mai
    experimentati agenti de inchiriere a spatiilor comerciale stradale
    din Capitala. Goliciunea arterei vine si dupa ce o serie intreaga
    de magazine s-au inchis, plecand de la cea mai importanta victima a
    crizei, magazinul Hugo Boss, si pana la magazinele Versace Jeans
    Couture, Escada sau La Perla.

  • Baiatul rau Petromidia se pregateste de iesirea din scena

    In urma cu aproape sase ani, pe 7 aprilie 2004, omul de afaceri
    Dinu Patriciu lista la Bursa perla imperiului sau petrolier,
    rafinaria Petromidia, denumita de atunci Rompetrol Rafinare
    (RRC).

    Listarea, venita la cateva luni dupa ce Patriciu obtinuse un
    ajutor de stat record de aproape 600 de milioane de euro, prin
    conversia datoriilor istorice ale Petromidia in obligatiuni, a
    generat ulterior un imens scandal si un proces in care au fost
    cercetati si chiar pusi sub acuzare Patriciu, politicieni, brokeri
    si membri ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) din
    cauza tranzactiilor derulate in prima zi cu actiunile RRC.

    Intrarea RRC pe Bursa a fost considerata la acea vreme un succes
    de proportii, volumul tranzactiilor din prima zi fiind atat de mare
    incat a blocat sistemul Bursei de Valori Bucuresti. Tranzactiile de
    atunci au insumat 2,2 miliarde de actiuni (cat in sase luni de
    tranzactii normale), rulaj care nu a mai fost depasit pana
    saptamana trecuta, cand pe Bursa s-au transferat peste 3,3 miliarde
    de actiuni RRC.

    Ancheta a pornit insa de la preturile la care s-au realizat
    tranzactiile de atunci, in conditiile in care grupul Rompetrol,
    actionarul majoritar al companiei, a vandut pachete mari de actiuni
    la pretul de 0,0116 lei/actiune (116 lei vechi pe actiune) catre o
    serie de investitori, unii apropiati omului de afaceri Dinu
    Patriciu, care au revandut apoi actiunile pe Bursa chiar in aceeasi
    zi la preturi mult mai mari.

    In ultimii sase ani, actiunile RRC au fost printre cele mai
    speculate de pe Bursa, avand o evolutie tumultuoasa marcata de
    numeroasele vizite la Parchet ale lui Dinu Patriciu, de rezultatele
    financiare din ce in ce mai slabe, de preluarea grupului Rompetrol
    de catre compania kazaha KazMunaiGaz si, in final, de oferta
    kazahilor pentru preluarea integrala a companiei.

    “Rompetrol Rafinare a fost fara indoiala o vedeta dupa ce a fost
    preluata de Dinu Patriciu. Dupa vanzarea catre KazMunaiGaz si
    schimbarile interne, care s-au suprapus peste criza financiara, a
    ajuns insa o dezamagire pentru investitori”, spune Adrian
    Simionescu, presedintele firmei de brokeraj Vienna Investment
    Trust.

  • Cum se spala romanii sau cearta cu apa si sapunul

    Obiceiurile cetatenilor romani legate de propria igiena nu sunt
    tocmai cele mai sanatoase. Este concluzia studiului Agentiei pentru
    Strategii Guvernamentale, care scoate in evidenta unele cifre ce
    pot parea ingrijoratoare. Doar jumatate din populatie face dus sau
    baie zilnic sau aproape zilnic, in timp ce un om din zece se
    preocupa de curatenia personala de cateva ori pe luna sau mai
    rar.

    Daca v-ati intrebat vreodata de ce consumul de guma de mestecat
    ajunge, la nivel de tara, la peste 3.000 de tone anual, explicatia
    poate sta in faptul ca 5% dintre concetatenii nostri nu se spala
    niciodata pe dinti, iar alti 5% se intalnesc cu periuta o data pe
    luna sau mai rar. Totusi, la acest capitol stam cel mai bine, daca
    luam in calcul ca aproape 70% recurg la periaj zilnic. Potrivit
    datelor companiei de cercetare de piata GfK, 37% din volumul de
    pasta de dinti a fost consumat de locuitorii din Bucuresti si
    orasele mari, cu mai mult de 150.000 de oameni. Ponderea lor in
    structura gospodariilor la nivel national este de 29%. La polul
    opus, cel mai mic consum (15%) se intalneste la tara, in
    gospodariile formate dintr-o singura persoana, care la nivel
    national reprezinta un sfert din totalul gospodariilor.

    Cat despre spalatul pe cap, cei mai multi (67%) prefera spalatul
    pe cap de cateva ori pe saptamana, in timp ce 17% afirma ca se
    spala de cateva ori pe luna. Studiile GfK arata ca, in 2009, cel
    mai mult sampon s-a consumat in gospodariile unde varsta capului
    familiei era cuprinsa intre 40 si 49 de ani. Acestea au realizat
    31% din achizitiile de sampon la nivel national. Cel mai mare volum
    de deodorante si produse antiperspirante a fost consumat in
    familiile cu 3-4 membri, a caror pondere in Romania este de 37%.
    Gospodariile din orasele mari si Bucuresti au cumparat peste 40%
    din volumul total de deodorante anul trecut. In ce priveste
    veniturile, gospodariile ce castiga mai mult de 2.400 de lei pe
    luna primeaza in topul consumului. Cel mai ridicat consum de
    detergenti pentru haine (31% din volumul total vandut) este
    inregistrat in Muntenia-Dobrogea, precum si familiile cu copii de
    pana in 14 ani (30%). Aproape un sfert din familiile din Romania au
    copii sub 14 ani.

    O componenta importanta in aceasta ecuatie este gradul de
    racordare al populatiei la reteaua de apa si canalizare – potrivit
    Administratiei Nationale Apele Romane, doar 51% la nivel national.
    Procentul arata si mai rau daca luam in calcul ca in ultimii doi
    ani a crescut doar cu 1,5%, iar, in acest ritm, vom putea vorbi
    despre acoperirea integrala a tarii cu servicii de apa si
    canalizare abia in 30-40 de ani.

  • In 2010 reincepe comunicarea in auto

    “Caderea pietei auto a fost una dintre marile surprize ale
    anului 2009”, spunea, la mijlocul anul trecut, Radu Florescu, CEO
    al agentiei Saatchi & Saatchi. Florescu era la vremea aceea, ca
    multi alti colegi din industria de publicitate, sub efectul
    puternic pe care l-a avut reducerea brusca si abrupta a bugetelor
    din industria auto, una dintre cele mai mari din punctul de vedere
    al investitiilor in publicitate. In 2009, piata de publicitate a
    inregistrat aproape aceeasi scadere ca si vanzarile de masini – de
    peste 50%, iar bugetele de promovare s-au redus direct
    proportional.

    Dora Pasare, brand manager al Renault, estimeaza ca piata de
    publicitate auto a scazut anul trecut cu aproximativ 55% fata de
    2008. Scaderea a fost in linie cu a celorlalti mari clienti de
    publicitate: potrivit raportului anual MediaFact Book realizat anul
    trecut de agentia initiative media, in prima jumatate a lui 2009
    bugetele de marketing ale companiilor de cosmetice au fost cu 53%
    mai mici decat in prima jumatate a anului 2008, in timp ce
    investitiile companiilor din servicii financiare au fost cu 50% mai
    mici fata de aceeasi perioada.


    Companiile din industria auto au fost primele care si-au redus
    bugetele de publicitate inca de la sfarsitul lui 2008, dupa
    doi-trei ani care au fost “extraordinari pentru acest domeniu si
    din punctul de vedere al comunicarii”, dupa cum spune Carmen
    Lixandru, managing director al agentiei de media buying Mediacom,
    care a lucrat mult pe contul Dacia-Renault.

    Incepand cu 2005 si pana la mijlocul lui 2008, companiile din
    industria auto au fost printre primii trei cei mai mari investitori
    si in comunicarea online, alaturi de companii din domeniul
    financiar-bancar si telecom, insa au avut constant prezente
    vizibile si pe televiziuni, si in presa scrisa, si in mediul
    outdoor. A urmat apoi o pauza aproape totala, in care jucatorii din
    auto au iesit din vizorul public, sistand bugetele de
    comunicare.

    O miscare care nu avea cum sa dureze mult, “decat atunci cand
    vorbim despre strategii sinucigase”, dupa cum spun specialistii in
    comunicare. Altfel spus, orice companie care are in plan sa reziste
    in piata a fost nevoita ca, mai devreme sau mai tarziu, sa reia
    comunicarea, iar asta s-a si intamplat din a doua jumatate a anului
    2009. De data aceasta, promovarea nu a mai fost la fel de agresiva
    si s-a orientat puternic spre TV, care ramane si in 2010 cel mai
    utilizat canal de promovare. Principalul avantaj al televiziunilor
    este ca ofera cel mai bun raport cost per mie, criteriu care
    masoara costurile necesare pentru a atinge 1.000 de telespectatori,
    spectatori, ascultatori sau cititori.

  • Piata de asigurari isi revine

    Anul trecut a fost unul al emotiilor extreme pentru asiguratori.
    In prima parte, au fost bombardati, dintr-o data, pe toate
    fronturile – clientii de grup nu mai aveau bani pentru aceste
    produse si anuntau ca nu vor sa-si reinnoiasca contractele,
    clientii individuali voiau rezilierea contractelor care inca nu
    ajunsesera la maturitate, iar atragerea de clienti noi, desi
    ramasese unul dintre putinele resorturi de crestere, era clar ca nu
    ar fi reusit sa compenseze pierderile create pe celelalte paliere.
    In plus, limitarea creditarii a fost o lovitura la fel de
    puternica. Dintr-o data, a disparut un potential foarte mare de
    clienti – aceia care la contractarea unui credit erau obligati sa
    incheie si o polita de asigurare. De altfel, bancassurance-ul, asa
    cum il numesc specialistii, era si cel mai important canal de
    atragere a unui numar mare de clienti noi.

    Spre sfarsitul anului, au inceput sa isi revina – au fost tot
    mai putini asigurati care cereau incheierea contractului, iar prima
    medie a crescut pentru aproape toate companiile. Programul Prima
    Casa a adus un nou val de asigurati, iar reluarea creditarii, care
    este tot mai des invocata pentru a doua jumatate a anului, va fi o
    noua gura de aer proaspat pentru asiguratori.

    La fel de brusc s-a facut si trecerea de la previziunile
    pesimiste, in care asiguratorii nici nu indrazneau sa pronunte
    cuvantul “crestere”, la cele de acum, mai mult decat optimiste,
    avand in vedere contextul economic general. Daca la sfarsitul
    anului trecut Angela Toncescu, presedintele Comisiei pentru
    Supravegherea Asigurarilor, estima ca in 2010 ar trebui sa ne
    asteptam la o crestere a pietei cu cel mult 5% fata de anul trecut,
    primele doua luni din acest an i-au facut pe asiguratori sa fie
    chiar mai indrazneti de atat. “Pentru acest an asteptam o crestere
    de aproximativ 10% a pietei asigurarilor de viata si un avans al
    numarului de clienti noi de circa 10-15% fata de anul trecut”,
    spune Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico Asigurari
    Romania.

  • Publicitatea intra in era HD

    Spotul Alexandrion “De la un prieten” este o coproductie
    romano-germano-slovena si a fost filmat pe coastele Mediteranei, la
    granita dintre Slovenia si Croatia.

    Tema in jurul careia a fost creat sustine ideea de prietenie
    construita in timp, iar filmarea s-a defasurat pe parcursul a doua
    zile si doua nopti, cu ajutorul a peste 50 de specialisti – actori,
    cameramani, regizor, producatori, tehnicieni in efecte speciale,
    pirotehnisti.

    “Alexandrion devine un simbol al prieteniei de lunga durata prin
    noua sa campanie de brand, al carei punct de pornire este spotul
    TV, difuzat si in varianta HD”, spune Gyuri Eperjessy, director
    comercial al Alexandrion Grup Romania.

    Spre deosebire de spoturile standard, calitatea si claritatea
    imaginilor HD sunt de aproximativ patru ori mai mari. Tocmai de
    aceea, pregatirea spotului Alexandrion pentru emisie HD a implicat
    un proces laborios de scanare a peliculei si tratarea fiecarui
    cadru ca pe o fotografie de sine statatoare.

    Astfel, fiecare din cele 2.500 de fotograme selectate a fost
    recolorata, dupa care fotogramele au fost reasamblate si calibrate.
    Numai acest proces a durat 30 de zile.

    Rezolutia mare oferita de tehnologia High Definition inseamna o
    imagine mai clara si mai putin estompata. Imaginile in miscare sunt
    mai precise, culorile mai naturale, iar sunetul este in sistem
    surround.

    “Ne bucuram ca partenerii nostri din advertising, chiar si
    intr-o perioada de criza, raspund initiativei PRO TV de a oferi
    telespectatorilor conditii de vizionare de o calitate superioara.
    PRO TV si-a inceput emisia HD in urma cu peste trei ani, difuzand o
    mare parte dintre programe in acest format. Intre timp, am
    continuat investitiile in tehnologia de ultima generatie si pentru
    Sport.ro”, spune Zoe Vasilescu, sales director la PRO TV. PRO TV a
    demarat rularea spotului inca din 12 februarie.

    Distributia catre televiziuni a primului spot HD produs in
    Romania se va face prin intermediul celui mai modern sistem digital
    livrat de TvDelivery.

    Spotul HD Alexandrion “De la un prieten” a fost produs de
    agentia de publicitate GMP Advertising, alaturi de casa de
    productie Multimedia Est si regizorul Linus Ewers din Germania.

  • Spre deosebire de SUA, Europa se bazeaza pe industrie pentru a iesi din criza

    Fabrica din sticla si otel Siemens din Berlin s-a deschis exact
    in urma cu o suta de ani. La inceput a produs turbine electrice,
    apoi munitie in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dupa care
    a fost jefuita de sovietici, ceea ce a facut necesar sa fie
    reconstruita in zorii razboiului rece.

    Azi face din nou turbine – doar ca modelele de acum sunt printre
    cele mai avansate din lume, fiecare capabila sa furnizeze
    electricitate tuturor celor trei milioane de locuinte din Berlin.
    “Nu e un muzeu, e un atelier de lucru”, spune Michael Schwarzlose,
    manager de proiect la uzina.

    Acelasi lucru ar putea fi spus despre Europa insasi in ciuda
    suspiciunilor americane ca realitatea ar fi pe dos. Companiile
    europene s-ar putea sa nu fie chiar atat de agere ca omoloagele lor
    din Statele Unite, dar in demersul de a pastra locurile de munca in
    timpul celei mai grave crize economice de la incheierea razboiului,
    ele au gasit un drum diferit catre redresare. Ele modernizeaza si
    eficientizeaza vechile fabrici in loc sa lase muncitorii sa plece
    si sa lase companiile considerate necompetitive sa se
    prabuseasca.

    Companiile europene au platit un pret: profituri si
    productivitate mai mici decat cele ale competitorilor americani.
    Dar in vreme ce muncitorii americani se confrunta cu perspectiva
    unei redresari economice fara crearea de locuri de munca, multi
    europeni cred ca modelul european merita luat in considerare.

    “Companiile americane au fost mai rapide in a-si ajusta forta de
    munca si mai prompte in protejarea marjelor de profit”, spune
    Gilles Moec, senior economist la Deutsche Bank. Dar asta nu
    inseamna ca companiile de pe continentul european au ramas in urma
    cu inovarea, spun expertii.

    Americanii considera adesea ca firmele mai noi si mai mici sunt
    motoarele inovarii si ale crearii de locuri de munca – de aici
    decizia presedintelui Barack Obama de a crea un program in valoare
    de 30 de miliarde de dolari ca sa incurajeze creditarea micilor
    afaceri, ca punct-cheie al planului sau de creare de locuri de
    munca.

    Europa, spre totala deosebire, se bazeaza adesea pe companiile
    sale mari ca sa sustina atat angajarile, cat si competitivitatea in
    sectoare industriale importante. O parghie importanta, pe langa
    alte masuri, ca trecerea pe contracte de munca fractionate, este
    inovarea in domeniul ecologiei.