BusinessMagazin

Blog

  • INS: salariul mediu brut în septembrie, cu 110 mai mare decât cel din august

    Câştigul salarial mediu brut a fost în luna septembrie de 8.553 lei, cu 110 lei, adică 1,3%, mai mare decât în luna august 2024, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Conform INS, câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) faţă de luna august 2024.

    În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

    -cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului;
    -între 4,0% şi 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, telecomunicaţii;
    -între 1,5% şi 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
    mase plastice.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie ori de încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
    -11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
    -între 4,5% şi 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
    -între 1,0% şi 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plăţii cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică (+2,3%).

    Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-0,4%).

    Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%.

  • INS: salariul mediu brut în septembrie, cu 110 mai mare decât cel din august

    Câştigul salarial mediu brut a fost în luna septembrie de 8.553 lei, cu 110 lei, adică 1,3%, mai mare decât în luna august 2024, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Conform INS, câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) faţă de luna august 2024.

    În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

    -cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului;
    -între 4,0% şi 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, telecomunicaţii;
    -între 1,5% şi 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
    mase plastice.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie ori de încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
    -11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
    -între 4,5% şi 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
    -între 1,0% şi 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plăţii cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică (+2,3%).

    Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-0,4%).

    Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%.

  • Rata anuală a inflatiei a urcat uşor în octombrie, la 4,7%, după ce avusese un trend descrescător începând cu luna iulie. Serviciile s-au scumpit în medie cu 7,6% fată de octombrie 2023, iar alimentele cu 4,7%

    Rata anuală a inflatiei a urcat uşor în octombrie, la 4,7%, fată de 4,6% în septembrie, după ce avusese un trend descrescător începând cu luna iulie, potrivit datelor anuntate marti de INS.

    Cea mai mare creştere a fost la servicii, care s-au scumpit fată de octombrie 2023 cu 7,6%, urmate de alimente, cu 4,7%, şi mărfuri nealimentare cu 3,4%.

    Comparativ cu septembrie 2024, în octombrie preturile de consum s-au majorat cu 0,6%.

    Rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,4%.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2023 – octombrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2022 – octombrie 2023) a fost 5,8%.

    Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), rata anuală a inflatiei a fost în octombrie de 5%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna octombrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 100,71%.  Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2023 – octombrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2022 – octombrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,1%.

    Dintre alimente, cele mai mari creşteri de pret an la an au fost la legume şi conserve de legume (11%), fructe (13%), conserve de fructe (9%), în timp ce vinul şi berea s-au scumpit cu circa 7%.

    În schimb, făina, mălaiul şi untul s-au ieftinit în medie cu aproape 10%, zahărul cu 6%, iar uleiul cu 4%.

    La capitolul mărfuri nealimentare, detergentii s-au scumpit cu 13%, tutunul şi tigările cu 10%, iar articolele de igienă şi cosmeticele, dar şi cărtile şi revistele  cu 7%.

    Fată de octombrie 2023, gazele sunt cu 10% mai ieftine.

    Dintre servicii, cele mai mari creşteri au fost la Poştă (17%), Igienă şi Cosmetică (11%), Apă şi Canalizare (11%) , Chirie şi Restaurante (10% fiecare) . Biletele de avion erau în octombrie cu 10% mai scumpe, în medie, decât în perioada similară din 2023.

     

     

  • Rata anuală a inflatiei a urcat uşor în octombrie, la 4,7%, după ce avusese un trend descrescător începând cu luna iulie. Serviciile s-au scumpit în medie cu 7,6% fată de octombrie 2023, iar alimentele cu 4,7%

    Rata anuală a inflatiei a urcat uşor în octombrie, la 4,7%, fată de 4,6% în septembrie, după ce avusese un trend descrescător începând cu luna iulie, potrivit datelor anuntate marti de INS.

    Cea mai mare creştere a fost la servicii, care s-au scumpit fată de octombrie 2023 cu 7,6%, urmate de alimente, cu 4,7%, şi mărfuri nealimentare cu 3,4%.

    Comparativ cu septembrie 2024, în octombrie preturile de consum s-au majorat cu 0,6%.

    Rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,4%.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2023 – octombrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2022 – octombrie 2023) a fost 5,8%.

    Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), rata anuală a inflatiei a fost în octombrie de 5%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna octombrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 100,71%.  Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2023 – octombrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2022 – octombrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,1%.

    Dintre alimente, cele mai mari creşteri de pret an la an au fost la legume şi conserve de legume (11%), fructe (13%), conserve de fructe (9%), în timp ce vinul şi berea s-au scumpit cu circa 7%.

    În schimb, făina, mălaiul şi untul s-au ieftinit în medie cu aproape 10%, zahărul cu 6%, iar uleiul cu 4%.

    La capitolul mărfuri nealimentare, detergentii s-au scumpit cu 13%, tutunul şi tigările cu 10%, iar articolele de igienă şi cosmeticele, dar şi cărtile şi revistele  cu 7%.

    Fată de octombrie 2023, gazele sunt cu 10% mai ieftine.

    Dintre servicii, cele mai mari creşteri au fost la Poştă (17%), Igienă şi Cosmetică (11%), Apă şi Canalizare (11%) , Chirie şi Restaurante (10% fiecare) . Biletele de avion erau în octombrie cu 10% mai scumpe, în medie, decât în perioada similară din 2023.

     

     

  • Vreme mai rece decât cea normală în această săptămână. Temperaturile cresc de săptămâna viitoare

    Săptămâna 11.11.2024 – 18.11.2024

    Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României.

    Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice şi sud-estice, dar şi deficitar în cele vestice, nordice şi centrale, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

    Săptămâna 18.11.2024 – 25.11.2024

    Temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile estice, sud-estice şi local în cele vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice.

    Săptămâna 25.11.2024 – 02.12.2024

    Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

    Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

    Săptămâna 02.12.2024 – 09.12.2024

    Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

  • Vreme mai rece decât cea normală în această săptămână. Temperaturile cresc de săptămâna viitoare

    Săptămâna 11.11.2024 – 18.11.2024

    Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României.

    Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice şi sud-estice, dar şi deficitar în cele vestice, nordice şi centrale, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

    Săptămâna 18.11.2024 – 25.11.2024

    Temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile estice, sud-estice şi local în cele vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice.

    Săptămâna 25.11.2024 – 02.12.2024

    Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

    Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

    Săptămâna 02.12.2024 – 09.12.2024

    Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

  • Al cincilea taifun în mai puţin de o lună va lovi Filipine

    În prezent o furtună tropicală slăbită, Toraji s-a îndepărtat de mare peste noapte, după ce a provocat pagube relativ limitate şi nu au fost raportate decese. Totuşi, furtuna tropicală Usagi se află acum la doar două zile distanţă de coasta de nord-est a ţării, a anunţat agenţia meteorologică naţională.

    Guvernul a declarat că a evacuat peste 32.000 de persoane din zonele vulnerabile din nordul Filipinelor înainte ca Toraji să ajungă luni pe uscat, la câteva săptămâni după ce furtuna tropicală severă Trami, taifunul Yinxing şi super taifunul Kong-rey au ucis împreună 159 de persoane.

    Cele mai multe dintre acestea au fost înregistrate în timpul lui Trami, care a declanşat ploi torenţiale care au provocat inundaţii şi alunecări de teren mortale.

    Vânturile de 75 km pe oră ale lui Usagi ar putea începe să provoace valuri mari de-a lungul coastei de nord-est, marţi seară, înainte de atingerea ţărmului joi, când se preconizează că se va consolida într-un taifun, a declarat serviciul meteorologic.

    „Marinarii ambarcaţiunilor mici (…) sunt sfătuiţi să nu se aventureze pe mare în aceste condiţii”, se arată în comunicat.

    Guvernul ţării a spus că aproximativ 15.000 de persoane se adăpostesc în prezent în centrele de evacuare.

  • Al cincilea taifun în mai puţin de o lună va lovi Filipine

    În prezent o furtună tropicală slăbită, Toraji s-a îndepărtat de mare peste noapte, după ce a provocat pagube relativ limitate şi nu au fost raportate decese. Totuşi, furtuna tropicală Usagi se află acum la doar două zile distanţă de coasta de nord-est a ţării, a anunţat agenţia meteorologică naţională.

    Guvernul a declarat că a evacuat peste 32.000 de persoane din zonele vulnerabile din nordul Filipinelor înainte ca Toraji să ajungă luni pe uscat, la câteva săptămâni după ce furtuna tropicală severă Trami, taifunul Yinxing şi super taifunul Kong-rey au ucis împreună 159 de persoane.

    Cele mai multe dintre acestea au fost înregistrate în timpul lui Trami, care a declanşat ploi torenţiale care au provocat inundaţii şi alunecări de teren mortale.

    Vânturile de 75 km pe oră ale lui Usagi ar putea începe să provoace valuri mari de-a lungul coastei de nord-est, marţi seară, înainte de atingerea ţărmului joi, când se preconizează că se va consolida într-un taifun, a declarat serviciul meteorologic.

    „Marinarii ambarcaţiunilor mici (…) sunt sfătuiţi să nu se aventureze pe mare în aceste condiţii”, se arată în comunicat.

    Guvernul ţării a spus că aproximativ 15.000 de persoane se adăpostesc în prezent în centrele de evacuare.

  • Epuizarea la locul de muncă poate duce la dificultăţi în controlul emoţiilor – studiu

    Cercetătorii spun că rezultatele lor sunt legate de teoria „epuizării ego-ului ” – o idee controversată în psihologie conform căreia voinţa este o resursă limitată care se epuizează prin efort. Rezultatele, adaugă ei, sugerează că este mai bine să iei o pauză după o zi de efort mental înainte de a te angaja în alte sarcini.

    „Dacă doriţi să aveţi o discuţie cu partenerul dvs. şi simţiţi că sunteţi epuizat mental, nu o faceţi”, a declarat Erica Ordali, autor principal al studiului de la IMT School for Advanced Studies Lucca, în Italia. „Ia-ţi timp. Fă-o în altă zi”.

    În jurnalul ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences, Ordali şi colegii săi au cerut unui număr de 44 de participanţi să întreprindă diverse activităţi pe calculator timp de 45 de minute, inclusiv vizionarea de clipuri video emoţionante.

    În timp ce jumătate dintre participanţi au fost rugaţi să utilizeze autocontrolul în timpul activităţilor, de exemplu, să nu îşi arate emoţiile ca răspuns la videoclipuri, celălalt grup nu a trebuit să exercite autocontrol.

    Fiecare participant a fost echipat, de asemenea, cu o cască cu electroencefalogramă (EEG), permiţându-le cercetătorilor să măsoare activitatea cerebrală a subiecţilor.

    Printre alte rezultate, echipa a constatat că participanţii din grupul de autocontrol au prezentat creşteri ale activităţii undelor cerebrale delta în zonele cortexului prefrontal legate de luarea deciziilor şi controlul impulsurilor. Nici o astfel de schimbare nu a fost observată pentru celălalt grup.

    Undele delta sunt observate de obicei în timpul somnului, mai degrabă decât în timpul zilei, ceea ce sugerează că anumite părţi ale creierului au „aţipit” în cazul participanţilor care şi-au exercitat autocontrolul, explică Ordali.

    Ulterior, echipa a cerut ambelor grupuri să ia parte la o serie de jocuri, inclusiv unul cunoscut sub numele de „şoimi şi porumbei”, în care indivizii trebuiau să decidă dacă să coopereze pentru a împărţi resursele sau să se comporte într-un mod ostil pentru a le asigura.

    Rezultatele arată că 86% dintre participanţii cărora nu li s-a cerut să exercite autocontrol la începutul studiului s-au comportat ca porumbeii, angajându-se într-o cooperare paşnică. În schimb, procentul a fost de doar 41% în rândul participanţilor cărora li s-au dat iniţial sarcini de autocontrol, ceea ce sugerează că aceştia au avut tendinţa de a se comporta ca nişte şoimi.

    Echipa a împărţit apoi alţi 403 participanţi în două grupuri şi a repetat studiul, dar fără a înregistra activitatea cerebrală a participanţilor. Din nou, participanţii cărora li s-a cerut afişeze autocontrol s-au comportat ulterior mai agresiv.

  • Epuizarea la locul de muncă poate duce la dificultăţi în controlul emoţiilor – studiu

    Cercetătorii spun că rezultatele lor sunt legate de teoria „epuizării ego-ului ” – o idee controversată în psihologie conform căreia voinţa este o resursă limitată care se epuizează prin efort. Rezultatele, adaugă ei, sugerează că este mai bine să iei o pauză după o zi de efort mental înainte de a te angaja în alte sarcini.

    „Dacă doriţi să aveţi o discuţie cu partenerul dvs. şi simţiţi că sunteţi epuizat mental, nu o faceţi”, a declarat Erica Ordali, autor principal al studiului de la IMT School for Advanced Studies Lucca, în Italia. „Ia-ţi timp. Fă-o în altă zi”.

    În jurnalul ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences, Ordali şi colegii săi au cerut unui număr de 44 de participanţi să întreprindă diverse activităţi pe calculator timp de 45 de minute, inclusiv vizionarea de clipuri video emoţionante.

    În timp ce jumătate dintre participanţi au fost rugaţi să utilizeze autocontrolul în timpul activităţilor, de exemplu, să nu îşi arate emoţiile ca răspuns la videoclipuri, celălalt grup nu a trebuit să exercite autocontrol.

    Fiecare participant a fost echipat, de asemenea, cu o cască cu electroencefalogramă (EEG), permiţându-le cercetătorilor să măsoare activitatea cerebrală a subiecţilor.

    Printre alte rezultate, echipa a constatat că participanţii din grupul de autocontrol au prezentat creşteri ale activităţii undelor cerebrale delta în zonele cortexului prefrontal legate de luarea deciziilor şi controlul impulsurilor. Nici o astfel de schimbare nu a fost observată pentru celălalt grup.

    Undele delta sunt observate de obicei în timpul somnului, mai degrabă decât în timpul zilei, ceea ce sugerează că anumite părţi ale creierului au „aţipit” în cazul participanţilor care şi-au exercitat autocontrolul, explică Ordali.

    Ulterior, echipa a cerut ambelor grupuri să ia parte la o serie de jocuri, inclusiv unul cunoscut sub numele de „şoimi şi porumbei”, în care indivizii trebuiau să decidă dacă să coopereze pentru a împărţi resursele sau să se comporte într-un mod ostil pentru a le asigura.

    Rezultatele arată că 86% dintre participanţii cărora nu li s-a cerut să exercite autocontrol la începutul studiului s-au comportat ca porumbeii, angajându-se într-o cooperare paşnică. În schimb, procentul a fost de doar 41% în rândul participanţilor cărora li s-au dat iniţial sarcini de autocontrol, ceea ce sugerează că aceştia au avut tendinţa de a se comporta ca nişte şoimi.

    Echipa a împărţit apoi alţi 403 participanţi în două grupuri şi a repetat studiul, dar fără a înregistra activitatea cerebrală a participanţilor. Din nou, participanţii cărora li s-a cerut afişeze autocontrol s-au comportat ulterior mai agresiv.