BusinessMagazin

Blog

  • Andrei Ciobotaru, HILS Development: Continuăm să investim în noi proiecte rezidenţiale şi mixed-use cu certificare Green Homes. HILS Sunrise este deschizător de drumuri

    (advertorial)

    ♦ HILS Development este în plin proces de construcţie a primului lor proiect pre-certificat Green Homes, HILS Sunrise, iar primele apartamente urmează să fie gata în  2025. Este de asemenea primul de acest gen din estul Bucureştiului. Ce înseamnă să construieşti sustenabil şi care au fost dificultăţile în realizarea unui proiect pre-certificat energetic precum HILS Sunrise, cât de greu este să găseşti finanţarea necesară şi ce perspective de viitor există în acest sector, ne spune Andrei Ciobotaru, Director de Dezvoltare HILS Development.  

    HILS Development a investit 3 milioane de euro în pre-certificarea Green Homes a proiectului HILS Sunrise. Cum vedeţi această investiţie în contextul pieţei imobiliare actuale? 

    Andrei Ciobotaru: Investiţiile HILS Development în inovare şi în transformarea sectorului de construcţii rezidenţiale în beneficiul oraşului şi a locuitorilor săi sunt o componentă esenţială a strategiei noastre pe termen lung. Piaţa imobiliară din România este în creştere, iar cererea pentru locuinţe verzi şi eficiente din punct de vedere energetic devine din ce în ce mai evidentă.

    Oamenii sunt tot mai interesaţi de impactul pe care ei înşişi îl au asupra mediului în care locuiesc, precum şi de cel al companiilor ai căror clienţi sunt. Prin HILS Sunrise, precum şi prin viitoarele asemenea proiecte pe care ni le propunem să le realizăm şi pe care le vom anunţa în perioada următoare, ne aliniem la această transformare majoră pe care am resimţit-o în piaţă. HILS Sunrise nu doar că răspunde acestei cereri, ci setează noi standarde pentru viitorul construcţiilor rezidenţiale, contribuind la dezvoltarea unui mediu urban mai sănătos şi mai sustenabil.  

    Care sunt dificultăţile în implementarea unui proiect rezidenţial precum HILS Sunrise, diferit faţă de celelalte dezvoltate de HILS Development?

    Andrei Ciobotaru: HILS Sunrise este un proiect rezidenţial care va cuprinde 4 clădiri cu un total de 704 locuinţe, locuri de parcare şi spaţii verzi, toate pe un fost teren industrial de 13.500 mp din zona de est a Bucureştiului. Una dintre cele mai mari dificultăţi a constat în  regenerarea terenului industrial dezafectat, care a implicat procese complexe de curăţare şi pregătire a solului pentru construcţie. Acest lucru a necesitat implementarea unor procese de cercetare şi explorare a terenului, precum şi utilizarea unor tehnologii avansate pentru a asigura un impact minim asupra mediului.

    De asemenea, dezvoltarea unui ansamblu certificat Green Homes a presupus o atenţie sporită la fiecare detaliu al proiectului – de la selectarea materialelor de construcţie sustenabile până la integrarea sistemelor de monitorizare a energiei şi facilităţilor ecologice, precum infrastructura pentru vehicule electrice. Toate aceste cerinţe tehnice şi de sustenabilitate au crescut gradul de complexitate al proiectului, comparativ cu alte proiecte HILS dezvoltate până acum, dar ne-au permis să livrăm un produs superior şi inovator pe piaţa rezidenţială.

    De ce aţi ales zona de est a Bucureştiului pentru dezvoltarea HILS Sunrise şi ce avantaje oferă această locaţie?

    Andrei Ciobotaru: Credem că zona de est a Bucureştiului, în special Bulevardul Theodor Pallady, are un potenţial enorm de dezvoltare. În ultimii ani, zona a devenit tot mai atractivă, în special pentru tineri şi tinere familii care caută locuinţe noi. Acest fapt este explicabil:  acces facil la infrastructura de transport – reţeaua de metrou are o acoperire foarte bună în zonă –  şi proximitatea faţă de centre comerciale şi educaţionale. În plus, dezvoltarea HILS Sunrise pe un fost teren industrial contribuie la revitalizarea acestei zone, transformând-o într-o destinaţie modernă şi sustenabilă pentru viitorii rezidenţi.

    În ce fel contribuie HILS Sunrise la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor săi?

    Andrei Ciobotaru: Proiectul HILS Sunrise a fost gândit să ofere un echilibru ideal între viaţa urbană şi natura înconjurătoare. Cu facilităţi care includ spaţii verzi generoase, grădini private pentru apartamentele de la parter şi soluţii tehnologice avansate pentru reducerea costurilor de energie, locuitorii vor beneficia de un stil de viaţă modern şi sustenabil. În plus, pre-certificarea Green Homes garantează un mediu de locuire sănătos, cu materiale de construcţie care minimizează expunerea la compuşi organici volatili.

    Care este impactul pre-certificării Green Homes asupra preţului locuinţelor şi cum reacţionează clienţii la această inovaţie?

    Andrei Ciobotaru: Deşi investiţia în pre-certificarea Green Homes poate influenţa costurile de dezvoltare, acest lucru se traduce într-un beneficiu direct pentru viitorii proprietari. Apartamentele certificate Green Homes permit accesul la credite verzi, care oferă dobânzi reduse, şi la costuri de întreţinere mai mici, ceea ce înseamnă economii semnificative pe termen lung. Clienţii noştri sunt din ce în ce mai atenţi la aceste aspecte şi apreciază faptul că investiţia lor nu este doar într-un simplu apartament, ci într-o casă care le asigură un mod de trai durabil şi eficient. Până în acest moment avem vândute peste un sfert dintre locuinţele HILS Sunrise, un procent care ne reconfirmă interesul bucureştenilor pentru asemenea locuinţe, cu impact redus asupra mediului.  

    Ce planuri are HILS Development pentru proiectele viitoare şi cum va continua să promoveze sustenabilitatea în dezvoltările sale?

    Andrei Ciobotaru: Sustenabilitatea este un pilon central al viziunii noastre de dezvoltare, iar proiectele viitoare ale HILS Development vor continua să integreze standarde de mediu ridicate. HILS Sunrise este un proiect  deschizător de drumuri, ne propunem să investim în continuare în noi proiecte rezidenţiale şi mixed-use Green Homes. De asemenea, ne dorim să extindem certificarea Green Homes în cadrul proiectelelor deja dezvoltate, acolo unde ne permite structura, şi să implementăm tehnologii inovative care să sprijine atât mediul, cât şi comunităţile pe care le creăm. Avem în prezent şase proiecte majore în desfăşurare în Bucureşti, inclusiv HILS Pallady şi HILS Brauner, iar obiectivul nostru este să livrăm peste 1.000 de apartamente anual. 

  • Romgaz a început discuţiile cu investitorii pentru cea mai mare emisiune de obligaţiuni a unei companii de stat din România, de 1,5 mld. euro, care va susţine investiţiile în Neptun Deep

    ♦ BT CP, Citi, Erste Group, JPMorgan, Raiffeisen şi UniCredit, mandatate să organizeze întâlnirile ♦ Romgaz, reprezentată de Răzvan Popescu (CEO), Aristotel Jude (CEO adjunct) şi Gabriela Tranbitas (CFO) l Obligaţiunile vor fi în euro, pe cinci ani, cu o rată fixă a dobânzii (urmează să fie anunţată) şi cu o valoare individuală de 100.000 de euro.

    Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale la care statul român are o deţinere de 70%, a mandatat BT CP, Citi, Erste Group, JPMorgan, Raiffeisen şi UniCredit pentru ca din 23 septembrie să înceapă întâlnirile cu investitorii pentru emisiunea de obligaţiuni care va susţine investiţiile în Neptun Deep, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Astfel, de luni, a început practic cea mai mare vânzare de obligaţiuni a unei companii de stat din România, de 1,5 mld. euro, prin care Romgaz va dezvolta perimetrul off-shore Neptun Deep din Marea Neagră, exploatat în cote egale (50%-50%) cu OMV Petrom.

    „Având în vedere dimensiunea planurilor sale de investiţii şi necesitatea de a asigura fondurile pentru dezvoltarea blocului Neptun Deep, Romgaz trebuie să obţină finan­ţare externă pentru a-şi finanţa operaţiunile“.

    „Romgaz intenţionează să utilizeze veniturile pe care le generează din activitatea sa curentă pentru a finanţa dezvoltarea blocului Neptun Deep. Ca atare, pentru a-şi finanţa propriile operaţiuni şi planuri de dezvoltare, Romgaz trebuie să obţină finanţare externă de la bănci şi din încasările bazate pe acest program EMTN şi pe obligaţiunile emise în cadrul programului. O parte din veniturile obţinute din emisiunile de obligaţiuni pot fi utilizate pentru finanţarea proiectului Neptun Deep“, se arată în prospectul de 180 de pagini.

    Finanţările vor fi listate la Bursa de Valori de la Luxemburg, dar Răzvan Popescu, CEO Romgaz, spunea la ZF Piaţa de Capital din 19 septembrie că aceste instrumente pot fi paşaportate şi la Bucureşti. „Acestea se adresează investitorilor mari, instituţionali, iar clienţii de retail vor putea ulterior cumpăra de pe piaţa secundară. Am avut o fereastră de emisiune scurtă, având în vedere alegerile din SUA, care influenţează piaţa. Mergem pe varianta de emisiune în euro“. Romgaz a investit deja 1,25 miliarde lei în primele 6 luni şi va ajunge la 4 miliarde lei până la finalul anului, iar 2025 şi 2026 vor fi ani cu investiţii ridicate.

    Bloomberg notează că Romgaz va fi reprezentată la întâlniri de Răzvan Popescu (CEO), Aristotel Jude (CEO adjunct) şi Gabriela Tranbitas (CFO). Obligaţiunile vor fi în euro, pe cinci ani, cu o rată fixă a dobânzii (urmează să fie anunţată) şi cu o valoare individuală de 100.000 de euro.

     

    Câteva comentarii din prospectul de 180 de pagini:

    ► La 1 august 2022, Romgaz a finalizat cu succes tranzacţia şi transferul tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited care deţinea o participaţie de 50% în Acordul Petrolier pentru Zona de Apă Adâncă a Blocului offshore Neptun XIX din Marea Neagră (Neptun Deep). Cealaltă participaţie de 50% este deţinută de OMV Petrom, care este operatorul Neptun Deep începând cu 1 august 2022. Numele ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited a fost schimbat în Romgaz Black Sea Limited

    ► Proiectul Neptun Deep înregistrează progrese importante – peste 80% din contractele principale de infrastructură şi foraj au fost atribuite – progrese înregistrate datorită angajamentelor asumate, respectiv atribuirea contractelor pentru platforma de foraj şi serviciile integrate de foraj, inclusiv contractul principal pentru dezvoltarea infrastructurii offshore încheiat în august 2023 (valoare estimată de aproximativ 1,6 miliarde de euro, cota de participare a Romgaz Black Sea Limited este de 50%).

    ► Cheltuielile de capital ale Grupului Romgaz pentru perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2024 şi pentru anii încheiaţi la 31 decembrie 2023 şi 2022 au fost de 1.253,2 milioane RON, 1.258,7 milioane RON şi respectiv 5.632,5 milioane RON. Cheltuielile de capital pentru această perioadă analizată au vizat în principal forarea sondelor de explorare şi lucrările experimentale de producţie aferente acestor sonde, exploatarea zăcămintelor şi funcţionarea depozitelor subterane, modernizarea instalaţiilor şi echipamentelor existente, îmbunătăţirea şi protecţia mediului, precum şi investiţiile în noua centrală de la Iernut. Suma de 5 632,5 milioane RON din 2022 include achiziţia ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited.

    ► Cheltuielile de capital destinate în principal dezvoltării blocului Neptun Deep, pentru susţinerea activităţilor de producţie de gaze onshore, înmagazinare subterană de gaze şi energie electrică, sunt estimate să crească de la 1.258,7 milioane RON în 2023 la 4.275,2 milioane RON în 2024 şi 4.951,8 milioane RON în 2025.

    ► Cheltuielile de capital pentru dezvoltarea blocului Neptun Deep sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, din care Grupul Romgaz trebuie să îşi asigure cota de 50%.

    ► Cheltuielile de capital pentru acest proiect sunt estimate la 2.981,4 milioane RON în 2024, 3.208,3 milioane RON în 2025 şi 3.069,8 milioane RON în 2026. Segmentul de depozitare a bugetat 584,4 milioane RON în perioada 2024-2025 şi include investiţii în dezvoltarea facilităţii de depozitare Bilciureşti.

    ► în 2023, Depogaz a semnat un acord de finanţare cu Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu („CINEA“) pentru creşterea capacităţii zilnice de extracţie a instalaţiei de depozitare Bilciureşti. Acordul de finanţare este în valoare de 38,0 milioane EUR, din care Depogaz a primit deja suma de 94,2 milioane RON ca avans.

     

     

  • Hotelul International, una din cele mai mari unităţi din Sinaia: „Pe septembrie avem deja 70% ocupare datorită evenimentelor corporate. Firmele din IT, agricultură, sectorul medical şi băncile au deja conferinţe programate“

    ♦ Hotelul are 180 de camere, trei restaurante şi nouă săli de conferinţă.

    Hotelul de patru stele International din Sinaia, una din cele mai mari unităţi din staţiunea montană, cu o capacitate de 180 de camere, la care deţine acţiuni familia fostului preşedinte ASF, Dan Radu Ruşanu, a finalizat luna august cu un grad de ocupare de 85% iar pentru septembrie deja are asigurat un grad de 70% din evenimentele corporate, potrivit oficialilor.

    „A început foarte bine toamna, vom avea mult evenimente corporate, congrese, conferinţe în timpul săpătămânii iar pe weekend aşteptăm clienţii individuali. Băncile, companiile din IT, sectorul medical, agricultură organizează evenimente în septembrie, octombrie, noiembrie. Pe 18-21 septembrie are loc la Sinaia şi congresul de cardiologie cu 2000 de participanţi, o parte dintre aceştia ajung la noi în hotel. Sunt şi evenimente cu bugete mari şi număr mare de participanţi“, a spus pentru ZF Marius Vînătoru, directorul de marketing al hotelului International din Sinaia.

    Hotelul are mai multe săli de conferinţă şi un centru  de agrement, un centru spa de 1.000 de metri pătraţi. Unitatea a trecut printr-o modernizare în 2011, când s-au investit 6 milioane de euro în renovare. Hotelul operează într-o clădire construită în 1983 iar anul trecut avea 120 de angajaţi.

    Anul trecut peste jumătate din venituri au fost generate de evenimente şi segmentul de food&beverage. Cele mai active pe evenimente au fost companiile din farma, agro, IT şi domeniul bancar. Gradul mediu de ocupare al hotelului a fost de 60% anul trecut. Hotelul are o capacitate de 180 de camere şi este clasificat la patru stele. Segmentul de conferinţe şi evenimente şi-a revenit anul trecut, după ce în pandemie toate evenimentele au fost anulate.

    „Pentru acest an estimăm afaceri mai mari cu peste 10%, având în vedere că gradul de ocupare a fost în creştere pe lunile de vară. În august am avut 85% ocupare la hotel. Ne ajută că avem sălile de evenimente şi putem găzdui câteva sute de participanţi. Începe şi festivalul oraşului Sinaia (13-15 septembrie)“.

    O cameră dublă la hotel International, cu mic dejun inclus, se rezervă cu 615 de lei pe noapte pe 16 -17 septembrie, potrivit datelor de pe site-ul de rezervări booking.com, tarifele fiind însă variabile în funcţie de momentul rezervării şi de perioada aleasă pentru cazare. 

    Afacerile hotelului au fost pe creştere. Compania a finalizat anul trecut cu afaceri de 41,5 milioane de lei şi a raportat un profit net de 16,2 milioane de lei, adică o marjă de profit de 39% , potrivit datelor de la mfinante.ro. Datele oficiale mai arată că afacerile hotelului s-au ridicat la circa 37,4 mil. lei în 2022, faţă de 20,7 mil. lei în 2021, potrivit mfinante.ro. Compania International a raportat un profit net semnificativ în creştere în 2022, la 17,3 mil. lei, faţă de 6,2 mil. lei anul anterior. În 2019, compania International, ce administrează hotelul a avut o cifră de afaceri de 30 milioane de lei şi un profit net de 12,7 milioane de lei, acesta fiind cel  mai bun an din turism de dinainte de pandemia Covid 19.

    Cele mai multe hoteluri din Sinaia sunt clasificate la trei şi patru stele, printre unităţile de patru stele prezente se mai numără Carphatia, Rina Sinaia, hotelul Arca lui Noe, singurul hotel de cinci stele fiind Ioana Hotels.  În 2020, hotelul New Montana, unul din cele mai mari din Sinaia, a fost închis pentru renovare din cauza pandemiei.

    În staţiunea Sinaia sunt 77 de structuri de cazare (hoteluri, pensiuni, altele) cu o capacitate de cazare totală de  3.700 de locuri de cazare, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

  • Proiectul care prevede prelungirea plafonării RCA până la sfârşitul anului, în dezbatere

    Decizia de prelungire a fost luată „luând în considerare faptul că împrejurările care au determinat disfuncţionalităţi pe piaţa asigurărilor persistă, acestea fiind cele care au condus la adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1326/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime şi a altor măsuri aplicabile de către societăţile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie”, se arată în proiect.

    De asemenea, la baza deciziei stă faptul că „în piaţa asigurărilor RCA din România se manifestă în continuare o reticenţă în ceea ce priveşte apetitul la risc al asigurătorilor RCA pentru anumite categorii de asiguraţi şi gradul ridicat de concentrare pe piaţa asigurărilor RCA care continuă să reprezinte o vulnerabilitate atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât şi din perspectiva cotelor de piaţă semnificative deţinute de un număr relativ mic de societăţi de asigurare ce arată un grad scăzut de concurenţă.

    În proiect se arată că prezent se află în procedură legislativă o serie de modificări ale legislaţiei naţionale primare privind asigurările RCA care propun a corecta dezechilibrele existente.

    „Se prelungeşte perioada de aplicare a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1326/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime şi a altor măsuri aplicabile de către societăţile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.192 din 29 decembrie 2023, până la data de 31 decembrie 2024”, prevede articolul proiectului.

    Conform acestuia, hotărârea ar urma să intre în vigoare în 1 octombrie 2024.

  • O companie poloneză va vinde drone de luptă Coreei de Sud

    Expoziţia Korea Army International Defense-Kadex, unul dintre cele mai mari târguri de arme din Asia de sud-est, va avea loc în acest an în perioada 2-6 octombrie.

    Cel mai probabil, în cadrul evenimentului compania poloneză WB Group va semna un acord de livrare de drone de luptă Coreei de Sud, relatează Warsaw Voice.

    Valoarea contractului s-ar putea ridica la 100 milioane de zloţi (23,4 milioane de euro).

     

  • Băile Herculane, staţiunea contrastelor: clădirile istorice stau să se dărâme, dar dezvoltarea a venit în afara centrului oraşului, iar numărul de turişti s-a triplat în 15 ani

    ♦ Băile Herculane era una dintre cele mai populare staţiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care împăratul Franz Joseph l-a denumit cea mai frumoasă staţiune de pe continent ♦ Clădirea emblemă a staţiunii istorice este Băile Neptun, care se află într-un grad avansat de deteriorare, cu riscul oricând ca părţi din aceasta să se prăbuşească. Nu se pot face intervenţii pentru că terenul pe care se află clădirea este parte dintr-un dosar penal ♦ Pe datele oficiale, staţiunea Băile Herculane a avut anul trecut mai mulţi turişti decât staţiunea Bran din Braşov.

    Staţiunea Băile Herculane, aflată în Caraş-Severin, a devenit o des­tinaţie tot mai populară, iar oraşul de pe Valea Cernei şi-a triplat numărul de turişti în ultimii 15 ani, până la 150.000 de persoane în 2023, potrivit datelor Institutului Naţio­nal de Statistică. Spre comparaţie, în datele oficiale, staţiunea Bran din judeţul Braşov, a avut anul trecut 112.000 turişti.

    Creşterea numărului de turişti a atras după sine şi o dublare a capacităţii de caza­re. Datele oficiale arată că, în Băile Hercu­lane, erau 93 de unităţi de cazare în 2023, faţă de 42 de cazări în 2009.

    În datele oficiale, staţiunea pare că îşi trăieşte anii de glorie, cu tot mai mulţi tu­rişti care vin să viziteze zona în care altădată îşi făcea vacanţele prinţesa Sisi. Dincolo de poveştile cu prinţi şi prinţese, staţiunea, în special în zona istorică, stă să cadă, iar faptul că unele clădiri nu au căzut încă este doar o pură întâmplare, în timp ce statul dă din umeri şi se declară neputincinos în faţa trecerii timpului.

    Clădirea emble­mă a staţi­unii isto­rice este Băile Nep­tun, care se află într-un grad a­van­sat de dete­rio­ra­re, cu riscul oricând ca părţi din aceasta să se prăbuşească. Pri­mă­ria Băile Herculane, în subor­dinea căreia se află clă­di­rea, spune că nu poate inter­veni pentru că există un litigiu pe terenul pe care se află clădirea, iar până la soluţionarea dosarului nu se pot face lucrări de consolidare.

    Terenul şi clădirea au fost priva­tizate la începutul anilor 2000. UAT Băile Her­culane a dobân­dit drep­tul de pro­prietate asu­pra Băilor Neptun con­form u­nui contract de schimb înche­iat în anul 2011 cu familia Verbiţchi, în pro­prietatea căreia se află astăzi te­renul, contract de schimb asupra căruia s-a revenit în 2012 printr-o altă hotărâre de consiliu.

    Prima fază a schimbului presupu­nea ca un teren în suprafaţă de 4.000 de metri pă­traţi să fie transferat de UAT Băile Herculane către soţii Verbiţchi exclusiv în schimbul dobândirii dreptului de proprie­tate asupra clădirii Băilor Neptun. Cea de-a doua fază a însemnat ca alte două loturi de teren ce au făcut obiectul hotărârii de consiliu local să fie transferate ulterior în schimbul terenului aferent Băilor Neptun, cât şi al Staţiei Pompe Neptun, anexele teh­nice ale clădirii.

    În schimb, contractul a făcut obiectul unui dosar penal, soluţia definitivă fiind de a­chitare a persoanelor acuzate, adică fami­lia Verbiţchi. Când a fost începută urmă­ri­rea penală, cea de-a doua fază nu a mai avut loc.

    Imobilul mai este parte şi din dosarul Hercules, DIICOT deschizând un dosar pe­nal ce are ca obiect presupuse fapte comi­se în legătură cu compania Hercules SA, fosta companie de stat ce a fost privatizată. În a­ceastă situaţie, există un sechestru pus pe bunurile unei părţi implicate în dosar, anume Valeriu Verbiţchi, care a decedat între timp. Situaţia juridică a clădirii şi terenului aferent este una complicată, însă instituţiile centrale se pot implica pentru a salva clădirea simbol a staţiunii.

    „Soluţia noastră este exproprierea pe cauze de utilitate publică, este o soluţie pe care am dezbătut-o şi în cadrul grupului de lucru format anul trecut în septembrie 2023 şi care are şi avantaje şi dezavantaje. Cred că cea mai bună variantă pentru Băile Neptun este să întocmim un plan alături de UAT Băile Herculane, care este proprietar al clădirii, cât şi alături de alte instituţii / entităţi de specialitate care pot contribui la găsirea celei mai eficiente şi fezabile soluţii din toate punctele de vedere“, spune Oana Chirilă, unul dintre fondatorii Herculane Project, proiect al Asociaţiei Locus, care se ocupă de punerea în siguranţă a clădirii Băile Neptun şi de revitalizare a staţiunii.

    Totuşi, planul asociaţiei ar trebui să meargă în paralel cu lucrări de conservare şi consolidare ale clădirii şi cu demararea pro­cedurii de soluţionare a situaţiei juridice, care, indiferent de context, va dura.

    Până la o eventuală expropriere pe cau­ze de utilitate publică, reprezentanţii primă­riei Băile Herculane spun însă că nu se poate investi în clădire.

    „Există o contradiţie în lege, nicio enti­ta­te publică nu poate investi bani publici în res­tau­rarea acestei clădiri. Pe de o parte, In­spec­to­ratul de Stat în Construcţii, când ai o astfel de situaţie, te obligă că pui clădirea în sigu­ranţă, dar în codul fiscal se spune că nu ai voie să investeşti bani publici în restaurarea unei clădiri care nu are situaţia patrimonială cla­ră“, explică Dan Buru, inspector de speciali­tate în cadrul Primăriei Băile Herculane.

    El precizează că o soluţie ar putea fi exproprierea, însă acest lucru nu se poate face până nu este ridicat sechestrul.

    Herculane Project a realizat diverse campanii de strângere a unor donaţii pentru a interveni punctual în clădire, astfel încât să mai reducă din potenţiale prăbuşiri. Anterior, Asociaţia Locus a estimat că pentru renovarea şi consolidarea clădirii este nevoie de o investiţie de 12 mil. euro.

    În timp ce statul, prin diverse instituţii, joacă ping pong cu o clădire simbol a turismului balnear românesc, Băile Neptun asistă în tăcere la propria degradare. În aceeaşi situaţie se află şi alte clădiri din staţiune, în special cele aflate în centrul istoric.

    Într-un răspuns oferit anterior Ziarului Financiar, reprezentanţii primăriei au spus că staţiunea ar avea nevoie de investiţii de 150 de milioane de euro.

    În acest timp, Herculane Project a demarat diverse proiecte pentru a schimba faţa staţiunii. Recent, asociaţia a finalizat o etapă de revitalizare a malurilor Cernei din staţiune prin care a creat un spaţiu dedicat turiştilor unde pot face băi în cădiţele sulfuroase sau unde pot fi organizate diferite evenimente.

    Totodată, primăria a investit în restaurarea Pieţei Hercules şi în Podul de Piatră, care schimbă puţin imaginea staţiunii.

    De asemenea, există şi antreprenori care au investit în staţiune, iar printre aceştia se numără şi Nicolae Căpuşan, proprietarul complexului turistic SunGarden Resort din Cluj. Antreprenorul investeşte 2 milioane de euro în renovarea hotelului Decebal din Băile Herculane, pe care are de gând să îl deschidă cu o clasificare de 5 stele, fiind astfel primul hotel de cinci stele din staţiune. Tot antreprenorul a renovat şi o parte din cazinoul din oraş, o altă clădire simbol a staţiunii.

    Grupul hotelier Bacolux, controlat de fraţii Marius şi Florin Băzăvan, care administrează hotelurile Afrodita şi Diana din staţiune, investeşte, de asemenea, 6 milioane euro într-un aquapark.

    Cu paşi mici, Băile Herculane par să primească o a doua şansă, dar până la schimbarea completă a peisajului oraşului de pe Valea Cernei există un drum lung de parcurs.

    Băile Herculane are o tradiţie istorică în ceea ce priveşte turismul, mai ales datorită apelor termale din zonă. Băile Herculane era una dintre cele mai populare staţiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care împăratul Franz Josef l-a denumit cea mai frumoasă staţiune de pe continent.

  • Franţa pierde uzine, iar Marea Britanie cârciumi din cauza costurilor ridicate, inflaţiei, climatului de incertitudine economică şi politică

    Reindustrializarea bate pa­sul pe loc în Franţa? Anunţurile de suspen­dare a activităţii în industrie s-au înmulţit mai rapid decât cele pri­vind deschiderile de uzine noi în pri­mul semestru al acestui an, chiar dacă cele din urmă rămân mai numeroase, indică datele companiei de cercetare Trendeo, citate de Le Figaro.

    În perioada ianuarie-iunie, Tren­deo a numărat 61 anunţuri de închi­deri de uzine, în creştere cu 9% în raport cu primele şase luni din 2023. În acelaşi timp, compania a înregis­trat 79 anunţuri de deschideri de uzine noi, cu 4% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut.

    Soldul net rămâne pozitiv, cu 18 mai multe anunţuri de deschideri decât de închideri, însă acesta este în scădere cu 30% faţă de primul se­mes­tru din 2026. Barometrul Tren­deo constituie un instrument util de monitorizare a eforturilor de rein­dus­trializare a Franţei, din 2017.

    Tendinţa s-a accelerat în decursul verii. Cifrele sunt dublate de tendinţele din statisticile generale pu­blicate de banca centrală a Franţei: falimentele de companii s-au înmulţit în august, atingând nivelul din 2019.

    Franţa şi-a setat un obiectiv am­bi­ţios de a creşte cota industriei de la 10% la 15% din PIB până în 2035, pen­tru a prinde din urmă media eu­ro­pea­nă. Potrivit experţilor însă, atinge­rea a­cestui obiectiv este impo­sibilă, ce­le mai mari două obstacole fiind re­prezentate de energie şi forţa de muncă.

    Potrivit economiematin.fr, costul energiei din Europa reprezintă o frâ­nă majoră pentru industrie. Retra­ge­rea măsurilor excepţionale ale pla­nu­lui France Relance, introdus după pan­demie şi dotat cu 100 miliarde de euro, din care o treime pentru rein­dus­trializare, a contribuit de aseme­nea la o încetinire a procesului respectiv.

    În plus, climatul de incertitudine politică şi economică amplifică ten­dinţa consemnată de Trendeo.

    În Anglia şi Ţara Galilor, 50 de puburi s-au închis definitiv pe lună în prima jumătate a acestui an, ex­per­ţii avertizând că majorările de ta­xe din 2025 ar putea îngreuna şi mai mult eforturile unor afaceri de a ră­mâ­ne deschise, scrie The Guardian.

    O analiză realizată de compania Altus a găsit că 305 pub-uri au fost forţate să-şi închidă porţile definitiv în primele şase luni ale anului, însemând că numărul pub-urilor din Anglia şi Ţara Galilor a scăzut la 39.096 la finalul lunii iunie.

    Alex Probyn de la Altus Group arată că chiar şi mai multe pub-uri ar putea fi forţate să se închidă anul viitor în faţa dublei poveri a costurilor suplimentare generate de inflaţie şi modificării taxelor.

    De asemenea, Rachel Reeves, ministrul britanic de finanţe, se gândeşte să majoreze accizele la alcool în bugetul pe luna viitoare în încercarea de a acoperi o gaură de 22 miliarde de lire sterline din finanţele publice.

     

  • Austeritatea bate la poarta Europei de Est şi sparge uşa Ungariei, unde loveşte şantiere, transportul, sănătatea, cercetarea şi cultura

    Chiar dacă economia Cehiei este în stagnare, fiind considerată bol­navul Europei de Est, guvernul ţării este printre primele din Europa care au aplicat măsuri de austeritate pentru a preveni ca deficitul bugetar şi datoriile umflate de pandemie să scape de sub control. Creşterea taxelor a scos în toamna anului trecut oamenii în stradă în ceea ce au fost considerate atunci cele mai mari proteste din istorie, însă ministrul de finanţe a explicat lumii că se merită îndurată durerea austerităţii.

    Inundaţiile de anul acesta, din cauza cărora guvernul trebuie să cheltuiească mai mult, dau peste cap planurile. Să vină noi creşteri de taxe? Şi guvernul maghiar este printre primele din Europa care au aplicat, mascat, măsuri de aus­te­ritate. Acestea au luat mai mult forma redu­cerilor cheltuielilor publice cu diverse proiecte, inclusiv îngheţarea unor şantiere.

    Sunt inundaţii şi în Ungaria, iar de la Budapesta, un oraş care rezistă asediului apelor Dunării, executivul şi-a anunţat acum fără oco­lişuri cetăţenii că vine un nou val de auste­ritate, unul mare, cu 130 de puncte în care este tăiată total sau doar parţial finanţarea pentru proiecte dintre cele mai variate, cum ar fi îmbunătăţirea rutei feroviare Budapesta-Bel­grad, achi­zi­ţionarea de ambulanţe, con­strui­rea Oraşului Studenţilor, pro­movarea culturii şi renovarea unui pod istoric.

    Modernizarea liniei de tren Budapesta-Belgrad pen­tru a permite circulaţia cu ma­re viteză părea proiectul de suflet al guvernului maghiar, reprezentând un simbol al coope­rării chino-sârbo-maghiare.

    Ungaria are o bună parte din fon­du­ri­le UE îngheţate deoarece nu res­pectă princi­piile europene, partea sa din bani i se diminuea­ză din cauza unor amenzi impuse de Comisia Europeană, are o datorie de 10 mi­li­arde euro la Rusia pentru construirea unei centrale ato­mice şi s-a împrumutat re­cent de la China pentru a putea fi­nanţa câteva proiecte de infra­structură considerate strate­gice.

    Pe lângă vestea despre aus­te­ritate, maghiarii au mai aflat şi că din octombrie mâncarea se va scumpi semnificativ din cauza secetei prelungite de anul acesta. În Cehia, planul de austeritate adoptat în toamna trecută i-a forţat pe cehi să plătească mai mult pe alcool şi medi­camente. Au fost majorate TVA şi impo­zitul pe profit. Cehii au răspuns acestor măsuri cu ieşirea în stradă la protest şi închiderea a trei sferturi dintre creşele, grădiniţele şi şcolile primare ale ţării.

    Muncitorii de la sute de companii, inclusiv Škoda, producăror mare de maşini, şi angajaţi ai instituţiilor publice au întrerupt lucrul în semn de protest. Adoptarea planului a fost a­mâ­nată câteva luni, dar guvernul l-a considerat absolul necesar pentru reducerea datoriei şi deficitului bugetar. Cheltuielile necesare com­baterii efectelor inundaţiilor de luna aceasta vor umfla deficitul cu echivalentul a 1,2 miliar­de euro (30 miliarde coroane) în 2024, de la nivelul planificat de 252 miliarde coroane la 282 miliarde coroane. Anul viitor, la aceste costuri se vor adăuga încă 10 miliarde coroane.

    În aceste condiţii, ministrul de finanţe şi-a îndemnat colegii din guvern să taie din cheltu­ieli de unde pot pentru a ajuta la efortul de austeritate şi menţine stabilitatea fiscală a ţării. Resurse financiare adiţionale vor fi aduse prin emiterea de obligaţiuni guvernamentale şi prin accesarea de fonduri europene. Economia cehă încă nu şi-a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie. Ministerul de finanţe a propus o austeritate şi mai adâncă încă dinainte de inundaţii, deşi 2025 va fi an electoral.

    În Ungaria vor fi alegeri generale în 2026. În ultimele zile prin presa maghiară şi interna­ţio­nală s-a zvonit că guvernul va uita de chel­tu­ieli pentru a-şi păstra puterea prin cadouri elec­torale. Însă recent premierul Viktor Orban a sem­nat un decret de austeritate în 130 de puncte care va afecta mai multe sectoare. Mă­su­rile implică în primul rând oprirea sau redu­cerea sprijinului suplimentar de stat pentru pro­iecte majore în derulare, relatează Népszava.

    O frază recurentă de-a lungul documentului care spune că „Nu este necesară nicio finanţare suplimentară de la bugetul central“ semnalează în mod clar intenţia guvernului de a strânge sforile pungii.

    Unele iniţiative mai vechi au fost abandonate cu totul, în timp ce altele vor primi mult mai puţină finanţare decât era planificat iniţial. Printre proiectele afectate se numără dezvoltarea Oraşului Studenţilor din Budapesta, pentru care guvernul a decis să nu aloce mai multe fonduri pentru achiziţionarea proprietăţilor necesare. Opera de Stat Maghiară este o altă victimă, fondurile sale operaţionale fiind, de asemenea, reduse.

    Tăierile s-au extins şi asupra iniţiativelor de memorie culturală din Ungaria. Angajamentul anterior al guvernului de a deschide Memorialul Holocaustului „Casa Destinelor pentru Copiii Victime“ a fost retras, la fel ca şi finanţarea pentru Muzeul Victimelor Comunismului. Chiar şi proiectele legate de cercetarea genealogică şi istoria familiei şi-au văzut bugetele micşorându-se. Pentru căile ferate naţionale din Ungaria (MÁV), decretul aduce mai multe veşti proaste.

    O decizie anterioară de finanţare a evaluării terenurilor feroviare neesenţiale a fost acum anulată. Proiectele de transport în zona Városliget au fost, de asemenea, oprite, fără alte investiţii planificate pentru regiune. Nici sectorul sănătăţii nu a fost cruţat. Guvernul a renunţat la strategia pentru industria sănătăţii şi a retras fondurile alocate pentru cercetarea medicală şi studiile clinice. Achiziţiile de ambulanţe şi producţia locală de ambulanţe vor avea, de asemenea, reduceri majore, guvernul anulând o alocare anterioară de peste 2,2 miliarde forinţi (5,6 milioane euro).

     

     

  • Războiul comercial se înteţeşte: Biden vrea să interzică maşinile chinezeşti pe teritoriu american. „Propunem aceste reguli înainte ca Rusia şi China să devină jucători importanţi pe piaţa americană a autovehiculelor”

    Departamentul Comerţului din SUA a propus luni interzicerea folosirea componentelor chinezeşti în maşini, restricţie care se aplică şi la software, o măsură care ar interzice maşinile chinezeşti pe piaţa americană, scrie FT.

    Propunerea reprezintă continurea eforturilor admnistraţiei americane de a interzice maşinile chinezeşti, precum şi componentele acestora. SUA a impus deja un tarif de import de 100% la maşinile electrice chinezeşti.

    Noua măsură ar interzice complet maşinile chinezeşti pe teritoriul american. „Presupunerea noastră este că maşinile chinezeşti vor fi afectate de noua regulă”, a declarat un oficial american.

    Totodată, software şi hardware-ul rusesc va fi, de asemenea, interzis.

    „Propunem aceste reguli pentru a adresa aceste noi probleme de securitate naţională înainte ca Rusia şi China să devină jucători importanţi pe piaţa americană a autovehiculelor”, a explicat Gina Raimondo, secretarul american al comerţului.

    Aceasta a dat exemplu Europa, unde maşinile electrice chinezeşti au inundat deja piaţa.

  • Comisia Europeană va cheltui aproape 120 de milioane de euro pentru a despăgubi fermierii afectaţi de indundaţii. România primeşte 21,6 milioane de euro

    Comisia Europeană propune alocarea a 119,7 de milioane EUR din rezerva pentru agricultură pentru a sprijini în mod direct fermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia şi România care au fost afectaţi de fenomene climatice nefavorabile excepţionale în primăvară şi la începutul verii, se arată într-un comunicat al Reprezentanţei în România a Comisiei Europene.

    Instituţia va acorda 10,9 milioane de euro Bulgariei, 46,5 milioane de euro Germaniei, 3,3 milioane de euro Estoniei, 37,4 milioane de euro şi 21,6 milioane de euro României.

    Odată adoptate, autorităţile naţionale vor trebui să distribuie acest ajutor până la 30 aprilie 2025 şi să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali. Statele membre în cauză vor trebui, de asemenea, să notifice Comisiei, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor, în special criteriile utilizate pentru a determina acordarea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, previziunile privind plăţile defalcate pe lună până la sfârşitul lunii aprilie şi nivelul sprijinului suplimentar care urmează să fie acordat.

    Propunerea Comisiei va fi discutată cu toate statele membre înainte ca acestea să decidă cu privire la aprobarea sa.