Blog

  • Avertisment fără precedent de la şeful armatei uneia dintre cele mai mari şi puternice ţări europene: Avem 3 ani să ne pregătim pentru război

    Marea Britanie are la dispoziţie trei ani pentru a se pregăti de război, potrivit generalului Roly Walker, noul şef al armatei britanice. Acesta a anunţat recent lansarea unui program de modernizare a forţelor armate petru ca acestea să fie pregătite de un război modern, scrie FT.

    Generalul Sir Roly Walker a declarat marţi că reforma armatei britanice este o urgenţă din cauza „ameninţărilor geopolitice convergente” ale Rusiei, Chinei, Iranului şi Coreei de Nord.

    „Trebuie să devenim urgent mai puternici şi mai credibili ca să descurajăm adversarii” a declarat Walker.

    Roly Walker spune despre reformă că este „un plan de război fără război”, care ar oferi Regatului Unit o armată suficient de puternică pentru a-şi descuraja adversarii şi a evita un potenţial conflict.

    Walker, care a devenit şef al armatei britanice în iunie, a declarat că termenul limită de trei ani se bazează pe o convergenţa a mai mulţi factori.

    Primul a fost capacitatea Rusiei de a-şi reconstrui armata, ceea ce oficialii occidentali estimează că ar putea dura între trei şi cinci ani din orice moment în care s-ar anunţa o încetare a focului în Ucraina.

    Al doilea a fost faptul că preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că „doreşte o opţiune militară pentru Taiwan până în 2027-28”. Al treilea este reprezentat de  capacitatea Iranului de a produce arme nucleare.

    „Acesta este motivul pentru care termenul limită este 2027-2028. O problemă într-o ţară poate declanşa tensiuni în alta. Este o problemă globală”, a mai spus generalul Sir Roly Walker.

     

  • AI-ul schimbă regulile jocului în industria IT din România

    Industria IT din România traversează o perioadă de transformare importantă. Datele recente indică o scădere a proiectelor de outsourcing din pieţele tradiţionale, în paralel cu o creştere a concurenţei din ţări cu costuri mai reduse. În acest context, inteligenţa artificială (AI) este un factor disruptiv major. Avaelgo, o companie de IT din Timişoara, oferă o perspectivă relevantă asupra acestei tranziţii.

    Conform CEO-ului Mihai Tătăran, firma a înregistrat o schimbare notabilă în dinamica pieţei muncii: în 2024, pentru aceleaşi poziţii deschise, au primit semnificativ mai multe CV-uri, cu aşteptări salariale reduse comparativ cu anul precedent. În paralel, Avaelgo raportează o creştere a proiectelor bazate pe AI. Din aprilie 2024, compania a fost implicată în şase astfel de iniţiative, inclusiv un proiect pilot cu o instituţie publică centrală pentru implementarea unui asistent AI în completarea formularelor online. Aceste evoluţii sugerează o posibilă reconfigurare a industriei IT locale, cu un accent crescut pe inovaţie şi adoptarea tehnologiilor emergente.

    Rămâne de urmărit modul în care companiile româneşti vor capitaliza aceste oportunităţi pentru a-şi menţine competitivitatea pe plan global. „Vedem un fenomen de reducere a proiectelor de outsourcing din zonele clasice, adică America de Nord şi zona de vest a Europei, e un fenomen care a apărut de vreo doi ani de zile şi care s-a accentuat. Americanii au ales, de exemplu să se ducă în America Latină, iar spaţiul germanic e lovit de probleme care ţin de industrie şi de costul energiei, ceea ce a dus la reducerea unor bugete. Suprapus peste fenomenul acesta, observăm o reducere a bugetelor de IT pe fondul unor incertitudini ori a unor repoziţionări în cazul unor businessuri foarte mari“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Tătăran, CEO al Avaelgo, un furnizor de soluţii IT din Timişoara şi unul dintre partenerii importanţi pe plan local ai gigantului american Microsoft, care a devenit recent parte a IPS Solutions, un grup software cu sediul central în Liechtenstein.

    Compania a experimentat asemenea schimbări bruşte de strategie cu unii clienţi din portofoliu, a spus Tătăran. „Noi avem doi clienţi din domenii complet diferite, ambele companii cu cifre de afaceri de miliarde de euro, care şi-au schimbat strategia semnificativ şi atunci au luat tot cash-ul disponibil, reducând foarte mult nişte investiţii sau nişte cheltuieli operaţionale din IT, pentru a îl duce către alte investiţii“. În plus, furnizorii de IT au început să fie concuraţi tot mai puternic de giganţi precum marile companii de consultanţă şi audit, care încep să preia gestiunea IT-ului pentru clienţi, consolidând lista de furnizori. „Un alt fenomen pe care îl vedem de vreo doi ani de este o consolidare a contractelor de IT existente la jucători foarte mari. Adică firme mari şi foarte mari, pe care le ţintim şi noi, sunt abordate de grupurile mari de consultanţă sau de IT, cele cu zeci sau sute de mii de angajaţi cel puţin, şi care agregă toate contractele de IT, practic renunţându-se la nişte furnizori. Şi în cel mai bun caz furnizorul de casă al acelor companii va fi subcontractat la alte preţuri. Acesta e un alt fenomen care acum a început să prindă cheag.“ Peisajul este completat şi de competiţia cu alte ţări, unde tarifele pentru pro­gramatori sunt mai mici. „În acelaşi timp se mai întâmplă un fenomen care are legătură cu discuţia de mai devreme.  Competiţia noastră în multe proiecte sunt alte ţări din zonă care însă lucrează foarte ieftin. Iar când spun din zonă mă duc până la Vietnam, trecând prin Pakistan şi aşa mai departe, care au şi oameni deştepţi, care ştiu limba engleză şi atunci trebuie să luptăm şi cu astfel de fenomene.  Noi trebuie să ne şi reinventăm puţin serviciile pe care le oferim“. Mihai Tătăran spune că e greu de estimat cum va evolua în continuare această situaţie în condiţiile în care industria este afectată şi din alte zone macro „care vin cu o viteză foarte mare, cum ar fi, de exemplu chiar şi inteligenţa artificială. Deci se întâmplă destul de multe, sunt aspecte negative pentru firmele de IT cum suntem şi noi. În acelaşi timp sunt şi nişte oportunităţi care încep să se închege. Încă sunt relativ micuţe financiar, dar se vor contura nişte proiecte serioase în zona de inteligenţă artificială în special“. După o vizită la Redmond, în SUA, la sediul central al Microsoft, Mihai Tătăran spune că s-a convins că lucrurile vor fi schimbate de AI mai rapid decât anticipase. „Anvergura schimbărilor este mult mai mare decât îmi imaginasem. Am venit acasă în primăvară şi le-am zis colegilor: oameni buni, trebuie să ne mişcăm rapid. (…) Astfel că noi am făcut o pivotare către inteligenţa artificială la modul foarte serios“. Decizia a fost luată în contextul în care AI evoluează foarte rapid şi nu există motive să credem că lucrurile se vor schimba, a adăugat Tătăran. „Evoluţia este o îmbunătăţire de 1.000 de ori o dată la 2-3 ani, adică nivelul de eficienţă a unor modele de tip LLM este de 1.000 de ori mai mare o dată la doi ani, ceea ce înseamnă că peste patru ani este de 1 milion de ori mai mare. Despre asta vorbim, de ceva de genul ăsta. Sunt nişte estimări, dar în ultimii patru ani s-au întâmplat şi nu ai niciun motiv să crezi că va decelera treaba asta în următorii 2-3-4 ani. Deci e o revoluţie clar.“ Acest context nou se vede şi în piaţa muncii din IT, unde companiile au acum pe masă mai multe CV-uri atunci când scot joburi pe piaţă, iar pretenţiile salariale au scăzut. „Anul ăsta la recrutare am avut mult mai multe CV-uri pentru aceeaşi poziţie şi cu aşteptări salariale semnificativ mai mici decât acum un an.“ Inginerii software şi companiile de IT trebuie să se adapteze noului context pentru a supravieţui, spune Mihai Tătăran.

    „Am avut o discuţie foarte clară şi foarte transparentă ca colegii pentru că şi eu sunt inginer software: ce-a mers 20 de ani nu mai merge acum. Inginerul software nu mai este doar un programator care, noi spuneam aşa într-un mod foarte simplist, mută taskuri din stânga în dreapta într-o unealtă de project management.Inginerul software trebuie să înţeleagă acum ce vrea clientul. Deci dacă vrem să supravieţuim la nivel european şi mondial unde e competiţia noastră, atât ca firme cât şi ca indivizi, trebuie să facem ceva mai mult decât făceam acum un an, doi, asta e foarte clar, în condiţiile în care nu suntem plătiţi mai mult“.   


    Rubrica „Start-up Star”

    Invitat: Mihai Tătăran, CEO, Avaelgo – furnizor de soluţii de IT din Timişoara

    „Noi, ca ţară care nu are o abundenţă de capital să inventeze tehnologii noi, suntem de data aceasta foarte bine poziţionaţi pentru că avem un capital uman destul de bine calificat şi rodat în proiecte complexe în afară. Trebuie să jucăm corect cartea AI, să ne folosim de tehnologia Microsoft sau Google într-un mod foarte deştept pentru a dezvolta produse şi servicii noi.“


    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Mărioara Mihali, cofondatoare a Rhythm Touch.

    Ce face? Dezvoltă o brăţară inteligentă care să ajute persoanele cu deficienţe de auz să perceapă muzica, prin transformarea ritmurilor în vibraţii.

    „Împreună cu colegele mele am dezvoltat o brăţară care transformă muzica în vibraţii pentru persoanele cu deficienţe de auz, pentru ca ei să poată să participe la evenimente care implică muzica la festivaluri, la concerte. Brăţara are un microfon care captează muzica din exterior, sunetul e procesat şi după trimis la nişte motoraşe care vibrează pe ritmul muzicii. Scopul este incluziunea – să ajungem cumva la o lume în care persoanele cu deficienţe de auz să poată să participe la orice eveniment care implică muzică.“


    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Mihai Dârzan, fondator şi CEO al Procesio – platformă de automatizare a proceselor de business.

    Ce e nou? Compania estimează că divizia Procesio va ajunge să genereze anul acesta venituri de un milion de euro, în condiţiile în care a identificat o serie de noi oportunităţi de creştere atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

    „2023 a fost un an atât foarte plin, cât şi foarte interesant. Cu adevărat, noi am descoperit cum trebuie să vin­dem şi cum trebuie să scalăm în a doua jumătate a anului, mai degrabă aproape în ultimul sfert al anului trecut. Şi de atunci şi încărcarea noastră a crescut foarte mult şi se văd deja şi rezultatele acestei încărcări. La nivel de companie, unde avem cele două divizii de business, partea de power & gas şi partea care se ocupă de Procesio, am închis anul trecut cu 1,6 mil. euro – o cifră care arată atât stabilitatea, cât şi direcţia de creştere pe care le are compania noastră.”

    Invitat: Marcel Ionescu, fondator şi CEO, AgriCloud – soluţii IoT pentru agricultură.

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în plin proces de dezvoltare şi extindere atât pe plan local, unde a reuşit să atragă tot mai mulţi clienţi, cât şi pe plan internaţional, unde şi-a propus să intre în următoarea perioadă pe piaţa din India. Totodată, echipa AgriCloud este implicată şi în recentul proiect anunţat de Guvernul României care presupune dezvoltarea şi producerea unor drone proprii pentru uz militar şi agricol.

    „Este extrem de plăcut să observăm cum din ce în ce mai mulţi fermieri care acum un an, un an şi jumătate aveau rezistenţă în adopţia tehnologiei, anul acesta au început să fie foarte deschişi şi s-au întors către noi pentru a începe să implementeze în ferma lor tehnologia. Acum, în momentul în care noi implementăm tehnologia la fermier, este un proces destul de greu, pentru că toţi avem rezistenţă la schimbare şi avem nevoie de noi proceduri de lucru, avem nevoie să privim aceeaşi problemă, care este cultura, din unghiuri diferite.“

    Invitat: Alexandru Holicov, fondator şi CEO Adservio – platformă edtech.

    Ce e nou? Compania din Iaşi şi-a propus să îşi crească anul acesta businessul cu 50% şi să ajungă astfel la o cifră de afaceri de minimum 3 milioane de euro. Echipa Adservio, care are în prezent 60 de membri, a dezvoltat o serie de noi module, bazate inclusiv pe tehnologia inteligenţei artificiale (AI), care vor fi lansate odată cu începerea noului an şcolar în septembrie.

    „Lucrăm de vreo jumătate de an la două module importante pe care o să le lansăm în toamnă aceasta, la începutul noului an şcolar.“


    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Mihaela Popescu, Area manager East Europe, North Sea & Sub-Saharan Africa, TenarisSilcotub

    Cifră de afaceri (2022): 4.051 mil. lei

    Venit net: 442 milioane lei

    Număr de angajaţi: 1.900


    Biografie:
    Mihaela Popescu este area manager pentru Europa de Est, Marea Nordului şi Africa Subsahariană. Responsabilităţile sale includ TenarisSilcotub în România, o companie de producţie de ţevi fără sudură cu o cifră de afaceri de aproximativ 900 milioane USD (2022). TenarisSilcotub face parte din grupul Tenaris, lider mondial în producerea şi furnizarea de ţevi din oţel şi servicii conexe pentru industria energetică mondială şi alte aplicaţii industriale.


    ► Cu 20 de ani în urmă, lucram în consultanţă de aproape 10 ani, mai exact în M&A. Ofeream consultanţă clienţilor să cumpere sau să vândă companii, dar rareori aveam şansa de a participa la integrarea achiziţiei,  după ce a avut loc tranzacţia. Mă gândeam să mă „aşez” într-un loc de muncă mai operativ, făcând o schimbare profesională, deşi îmi iubeam foarte mult munca. M&A este o lume fascinantă şi oferă posibilitatea de a crea valoare rapid şi de a întâlni o mulţime de oameni.

    ► În calitate de consultant, ai ocazia de a vedea multe industrii şi de a participa la diferite momente ale pieţei. Îmi amintesc de epoca boomului internetului, în care a existat atât de mult interes pentru a cumpăra companii din IT&C, indiferent de dimensiunea lor sau de rezultatele financiare. Privind în urmă, au fost vremuri „nebune”. Am avut, de-a lungul timpului, diverse oferte pentru a mă alătura altor companii, dar nu mi-am imaginat că voi alege o industrie „hard” precum sectorul siderurgic. Dar, uneori, viaţa te surprinde, ducându-te în locuri în care nu te

    ► Sectorul siderurgic este o industrie de bază pentru dezvoltarea globală, dar în acelaşi timp provocator ca emisii (spre exemplu, reprezintă 7% din emisiile de CO2 la nivel mondial). Sectorul trece printr-un proces de transformare majoră, datorită exigentelor de decarbonizare, care vor crea o provocare imensă pentru companii în următorul deceniu. Dacă adăugăm digitalizarea, AI, deficitul de competenţe calificate, îndrăznesc să spun că următorii ani vor fi foarte provocatori. În acelaşi timp, perioada va fi plină de oportunităţi pentru companiile care se adaptează şi care dau tonul schimbărilor.

     

     


     

  • Bursa scade uşor joi, într-o şedinţă cu o apreciere de 1,1% pe Transelectrica, dar cu scăderi pe Nuclearelectrica (-1,4%) şi Hidroelectrica (-0,6%) şi Petrom (-0,4%)

    Cu 0,02% s-a depreciat astăzi BET, indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti, la 18.625,4 puncte, afişând astfel după şedinţa de tranzacţionare de joi un avans de 21,17% de la începutul anului. BET s-a aflat „pe verde” în cea mai mare parte a sesiunii.

    Singurii indici care au înregistrat creşteri la finele şedinţei de astăzi au fost BETPlus (0,2%) şi BETAeRO (0,14%), cel din urmă având însă una dintre cele mai slabe dinamici de la BVB în 2024, respectiv un plus de 4,9%.

    Cele mai bune evoluţii din structura benchmark-ului BET au fost consemnate de Transelectrica (1,1%), Purcari (0,8%), BRD – Groupe Société Générale (0,7%) şi Fondul Proprietatea (0,7%). La capitolul „scăderi” s-au încadrat Nuclearelectrica (-1,4%), Hidroelectrica (-0,6%), OMV Petrom (-0,4%) şi TeraPlast (0,4%).

    Valoarea tuturor tranzacţiilor realizate la BVB a ajuns la 46,4 milioane de lei, cu mult sub media zilnică din 2024, respectiv 134 de milioane de lei înaintea şedinţei de joi.

    Marele burse din vestul continentului afişau scăderi semnificative spre finele sesiunii, precum 1,9% pe indicii DAX din Germania şi CAC 40 din Franţa, 2,3% pentru FTSE-MIB din Italia şi 1,8% în cazul IBEX 35 din Spania. Pe Wall Street, S&P 500 pierdea 0,5% în vreme ce investitorii aşteptau rezultatele financiare ale giganţilor Amazon şi Apple.

     

  • ​Producătorii de băuturi spun că piaţa a scăzut cu 5% după introducerea “taxei pe zahăr”

     Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), care reuneşte principalii producători de băuturi răcoritoare din România, susţine că volumul de băuturi răcoritoare vândute în primul trimestru din anul 2024 a avut o scădere de 5%,comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a introducerii accizei aplicate exclusiv băuturilor răcoritoare cu conţinut de zahăr.  

    Aceasta se adaugă scăderii de 10% în volum în anul 2023, faţă de anul 2022, ca efect al creşterii TVA de la 9% la 19%, măsură aplicată la momentul respectiv doar pentru această categorie de produse, conform datelor organizaţiei. 

    “Toate aceste măsuri discriminatorii impuse sectorului băuturilor răcoritoare au dus la creşteri de preţ pentru consumator implicând o creştere directă a preţului mediu pe litru la raft între 20-25% şi până la 50% pentru băuturile în ambalaje la peste 2.5l. Creşterea directă a preţului înseamnă Ă14 puncte procentuale faţă de rata medie actuală a inflaţiei din România şi Ă5 puncte procentuale peste rata medie a inflaţiei din industria alimentară”, spun reprezentanţii ANBR. Organizaţia atrage atenţia că această măsură va avea consecinţele imediate şi directe ce se  vor traduce, în continuare, aşa cum avertizau  anterior, în redimensionarea afacerilor, pierderea locurilor de muncă, reducerea investiţiilor sau renunţarea la acestea, toate cu efecte negative majore asupra bugetului de stat şi a consumatorilor, precum şi o încetinire a procesului de dezinflaţie.“Continuăm să analizăm cu mare atenţie evoluţia datelor din sectorul băuturilor răcoritoare şi impactul pe care acciza introdusă de la 1 ianuarie 2024 o are asupra industriei noastre. O analiză concludentă şi echilibrată se va putea realiza la spre finalul acestui an, pentru a putea surprinde efectul accizei pe o perioadă de cel puţin trei trimestre. Rămânem un partener transparent şi deschis dialogului cu autorităţile şi ne dorim să putem contribui cu datele necesare în vederea realizării unor analize corecte, care să ia în calcul nu doar încasările la bugetul statului, cât şi efectele asupra industriei. Din nefericire, estimarea actuală arată un trend de scădere a volumelor comercializate, deoarece preţul la raft al unei băuturi răcoritoare a crescut semnificativ”, a declarat Alice Nichita, Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Băuturi Răcoritoare (ANBR). 

    Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare consideră această măsură de suprataxare a băuturilor răcoritoare ca fiind discriminatorie, deoarece ea nu vizează întreaga cantitate de zahăr din dieta unei persoane. Zahărul din băuturile răcoritoare reprezintă doar 3% din aportul mediu zilnic de calorii al unei persoane, conform unor studii realizate la nivel european de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA). Mai mult, zahărul din băuturile răcoritoare nu este diferit de zahărul adăugat în alte categorii de produse.  

  • România primeşte o finanţare de 600 de milioane de euro din partea Băncii Mondiale pentru implementarea reformei fiscale şi a tranziţiei energetice

    Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a semnat, astăzi, 1 august 2024, pentru România, Acordul de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul fiscal şi creşterea verde) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 599,1 mil. Euro, se arată într-un comunicat de presă de Ministerul de Finanţe.

    Contractarea împrumutului a fost condiţionată de adoptarea unor acţiuni de reformă, grupate pe doi piloni:

    1. Pilonul 1: întărirea managementului fiscal, a incluziunii şi a investiţiilor publice verzi, care include acţiuni în domenii precum: reforma fiscală, reforma pensiilor, investiţii publice verzi;
    2. Pilonul 2: promovarea finanţării private pentru tranziţia verde, care include acţiuni în domenii precum: energie (energia regenerabilă, inclusive energia eoliană offshore), transport, parteneriat public – privat.

     

    „Este important de precizat că finanţarea aceasta, care se face la cele mai bune condiţii pe care le putea accesa în acest moment România, a fost condiţionată de realizarea unor reforme structurale importante pentru consolidarea managementului fiscal şi îmbunătăţirea rezilienţei în faţa schimbărilor climatice. Parteneriatul nostru cu Banca Mondială a fost mereu unul de succes şi se reconfirmă prin rolul activ în sprijinirea potenţialului de creştere al ţării noastre. Mulţumiri speciale pentru Anna Akhalkatsi, pentru îndrumarea profesională permanentă pe care a oferit-o României”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

    Sprijinul financiar din partea Băncii Mondiale are o maturitate de 15 ani, cu rambursare într-o singură tranşă, la data de 15 iulie 2039.

  • Lufthansa opreşte zborurile spre Tel Aviv până la 8 august

    De asemenea, Lufthansa va prelungi suspendarea zborurilor către Beirut cu o săptămână, până pe 12 august, conform AFP.

    „Din cauza evoluţiilor actuale, grupul Lufthansa îşi ajustează din nou serviciile către Orientul Mijlociu”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei aeriene, care mai include SWISS şi Austrian Airlines.

  • Surpriză: Banca Angliei reduce dobânda de referinţă cu 0,25% până la 5%, pentru prima oară în mai mult de patru ani. „Riscurile inflaţiei ridicate rămân prezente, astfel trebuie să ne asigurăm că nu reducem dobânda prea repede”

    Banca Angliei a redus joi dobânda cu 0,25% până la 5%, pentru prima dată în mai mult de patru ani, scrie CNBC.

    Consiliul de admnistraţie a votat cu 5 la 4 în favoarea tăierii dobânzilor, guvernatorul Andrew Bailey declarând că instituţia va decide cu prudenţă următoarele măsuri.

    „Această decizie a fost gândită atent. Riscurile inflaţiei ridicate rămân prezente, astfel trebuie să ne asigurăm că nu reducem dobânda prea repede”, a explicat Andrew Bailey.

    Dobânda fixată de BoE a fost de 5,25% încă din august 2023, cel mai ridicat nivel al ultimilor 16 ani.

    Pieţele financiare au prezis cu o probabilitate de 61% că Banca Angliei va reduce dobânda de referinţă cu 0,25% la şedinţa de politică monetară de astăzi.

     În acest an consiliul de admnistraţie al BoE se va reuni de încă trei ori, în septembrie, noiembrie şi decembrie.

  • Probleme mari pentru o companie aeriană low-cost folosită de foarte mulţi român. Preţul acţiunilor pe bursă se prăbuşeşte, după ce compania a anunţat că se aşteaptă la un profit în scădere cu 25% faţă de estimări

    Wizz Air şi-a redus previziunile de profit pentru acest an, trimiţând acţiunile la cea mai mare pierdere de la pandemie încoace, în timp ce compania aeriană bugetară se confruntă cu imobilizări de aeronave în timpul sezonului aglomerat de călătorii de vară, potrivit Bloomberg. 

    Wizz, cu sediul în Ungaria, se aşteaptă acum la un venit net cuprins între 350 de milioane de euro (378 de milioane de dolari) şi 450 de milioane de euro pentru anul fiscal 2025, în scădere de la o estimare anterioară de 500-600 de milioane de euro, a declarat joi compania într-o declaraţie.

    Acţiunile au scăzut cu până la 18%, cea mai mare scădere intraday din martie 2020, când Covid-19 a oprit o mare parte din flota globală.

    Cea mai mare bază a operatorului ungar Wizz Air se află în Bucureşti, unde sunt în prezent  17 aeronave alocate, de unde compania operează circa 2.400 de zboruri, în medie, lunar dinspre şi înspre Bucureşti. Spre comparaţie, Wizz Air operează doar 2.000 de zboruri înspre şi dinspre Budapesta lunar.

    Cea mai importantă piaţă din portofoliul companiei este România, care aduce cele mai multe venituri operatorului ungar. Aproape 20% din angajaţii Wizz Air sunt români.

  • Premierul Marcel Ciolacu: s-a finalizat selecţia proiectelor INVESTALIM. Sunt investiţii de 4,5 mld. lei, din care 2,7 mld. lei ajutor de stat

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu spune că s-a finalizat selecţia proiectelor din INVESTALIM, programul de finanţare a investiţiilor în sectorul alimentar derulat de Ministerul Agriculturii.

    “Sunt investiţii de peste 4,5 miliarde de lei, din care ajutorul de stat este de aproape 2,7 miliarde de lei. Interesul major al antreprenorilor arată un parteneriat real între guvern şi mediul de afaceri pentru dezvoltarea producţiei locale. Asta înseamnă construirea unor noi fabrici sau dezvoltarea celor existente în procesarea cărnii, uleiului, a fructelor, a zahărului sau în morărit şi panificaţie. România îşi dezvoltă astfel capacitatea de a produce alimente din materia primă provenită de la fermierii noştri!”, a spus premierul astăzi.

    INVESTALIM a atras în prima sesiune, finalizată în luna ianuarie, 49 de proiecte cu o valoare totală de peste 6 miliarde de lei (peste 1,2 mld. euro), companiile cerând în total o finanţare de peste 3 miliarde de lei (peste 600 mil. euro), în condiţiile în care aceasta este valoarea totală a finanţării pe care statul poate să o acorde pe toată perioada programului, care se derulează pe o perioadă de patru ani. Bugetul total al INVESTALIM este de circa 590 de milioane de euro (circa 2,9 miliarde de lei), adică aproape 148 mil. euro pe an, conform celor mai recente date. Nu este clar dacă Guvernul a majorat bugetul programului sau dacă programul se închide după prima sesiune. 

    În această primă se­siune, s-au depus două proiecte care au solicitat un ajutor de stat de peste 47 de milioane de euro şi unul care solicită peste 45 de milioane de euro, practic aproape tot bugetul disponibil.

    Cel mai mare proiect de investiţii a fost depus de VIVENDI FOOD S.R.L. , o companie din judeţul Olt, cu activitate în Intermedieri in comertul cu produse diverse  (cod CAEN 4619), cu afaceri de 64 de milioane de lei în 2022. Compania este controlată de Răzvan Mihai Ţigănilă, conform datelor de pe termene.ro. Vivendi Food SRL a depus un proiect de 406 milioane de lei pentru care a solicitat un ajutor de stat de 235 milioane de lei (circa 48 mil. euro). Următorul proiect depus ca şI valoare este al companiei BARRET FAMILY S.R.L. cu sediul în Vâlcea, care se ocupă de cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase . Compania a avut o cifră de afaceri de 111 milioane de lei în 2022 şI este controlată de Iancu Victor. Compania a depus un proiect de investiţii de 404 milioane de lei pentru care a solicitat un ajutor de stat de 234 de milioane de lei (circa 48 mil. euro), mai arată datele de pe site-ul AFIR.

    Al treilea cel mai mare proiect depus a fost de către Cris-Tim Family Holding, companie controlată de familia Timiş, care a solicitat un ajutor de stat în valoare de 226 mil. lei (circa 45 mil. euro) pentru un proiect de investiţii de 378 mil. lei.