BusinessMagazin

Blog

  • Mărcile chinezeşti şi-au dublat cota de piaţă în cinci luni şi închid noiembrie cu peste 5% cotă. Cine scade? Hyundai, Volkswagen şi Kia au pierdut cele mai multe procente din cota de piaţă

    Producătorii auto din China au înmatriculat 2.776 de autoturisme noi în România în perioada iulie-noiembrie 2025, ajungând la o cotă cumulată de 4%, de la 2,5% în iulie la 5,4% în noiembrie. MG, BYD, Chery şi Geely câştigă teren în timp ce mărci precum Hyundai, Volkswagen şi Kia pierd puncte procentuale, chiar dacă volumele absolute au crescut odată cu piaţa.

     

    Mărcile chinezeşti şi-au dublat cota de piaţă pe segmentul autoturismelor noi în România în doar cinci luni, de la 2,5% în iulie la 5,4% în noiembrie 2025, ajungând la un cumulat de aproape 4% în perioada iulie-noiembrie. Producătorii din China au înmatriculat 2.776 de unităţi în această perioadă, dintr-un total al pieţei de 70.671 de autoturisme, iar ritmul de creştere sugerează că tendinţa abia a început. Cele mai multe mărci “made in China” au fost lansate începând cu al doilea trimestru din 2025, motiv pentru care înmatriculările concludente au avut loc începând cu cea de-a doua jumătate a anului, motiv pentru care au fost luate în calcul lunile iulie, august, septembrie, octombrie şi noiembrie.

    MG conduce segmentul de maşini produse în China cu 1.543 de unităţi şi o cotă de 2,2%, fiind singura marcă ce a depăşit pragul de 1.000 de înmatriculări. BYD a înregistrat cea mai rapidă dinamică, trecând de la zero unităţi în iulie la 198 în noiembrie, cu un total de 490 de autoturisme şi o cotă de 0,7%. Chery a urmat un traseu similar, de la o singură unitate la 107 lunar, totalizând 183 de maşini. Geely menţine o prezenţă constantă cu 333 de unităţi, iar Leapmotor, partener Stellantis, a accelerat în toamnă, ajungând la 68 de înmatriculări.

    Într-un interviu anterior acordat ZF, Andrei Duică, deputy country manager BYD pentru România şi Bulgaria, a explicat impactul pe care l-a avut intrarea BYD asupra competitorilor. „BYD a trezit piaţa, sincer. Până la venirea noastră parcă toţi dormeau. După ce am făcut primele lansări şi evenimente, mi se pare că toţi s-au trezit”, a declarat acesta. Receptivitatea clienţilor a depăşit aşteptările, iar un exemplu concret vine de la dealeri: „M-a sunat brand managerul de la un dealer râzând şi spunându-mi: Andrei, am avut 108 test drive-uri într-o săptămână”, a povestit Duică.

    Strategia BYD pentru 2026 include lansarea brandului premium Denza, intrarea pe segmentul utilitarelor electrice şi extinderea reţelei la 30-33 de puncte de vânzare. „Suntem pe un trend ascendent şi am reuşit să păstrăm locul 5 în segmentul maşinilor electrice şi plug-in hybrid chiar dacă am intrat oficial pe piaţă abia în mai”, spunea anterior Andrei Duică. „Apetitul dealerilor pentru brand este atât de mare încât nu facem faţă solicitărilor”, adaugă reprezentantul BYD, care subliniază că interesul vine atât de la parteneri tradiţionali, cât şi de la operatori noi.

    Avansul mărcilor chinezeşti se produce în paralel cu pierderi de cotă pentru jucători consacraţi. Comparativ cu perioada similară din 2024, Hyundai a cedat 1,96 puncte procentuale, de la 8,77% la 6,81%, deşi în termeni absoluţi volumele au crescut uşor, de la 4.717 la 4.814 unităţi. Volkswagen a pierdut 1,59 puncte procentuale, coborând de la 7,17% la 5,59%. Kia, Mercedes-Benz şi Tesla completează topul scăderilor, cu pierderi între 0,64 şi 0,94 puncte procentuale în intervalul iulie-noiembrie 2025 faţă de perioada similară din 2024. Fenomenul se explică prin creşterea accelerată a pieţei totale, cu 31% faţă de 2024, însă redistribuirea cotelor favorizează noii intraţi.

    BYD mizează pe reducerea dependenţei de programul Rabla, ale cărui fluctuaţii au afectat întregul sector. „Trebuie să adaptăm tot ce facem astfel încât să nu mai fim dependenţi de acest program”, explică Duică. Tehnologia plug-in hybrid devine relevantă mai ales în zona B2B, unde consumul redus şi costul total de operare sunt decisive pentru flote. Pe piaţă au început să apară şi primele modele BYD rulate, importate din Germania. „Au început să sosească în România şi există un apetit crescut pentru achiziţia lor”, confirmă Duică, argumentul fiind sănătatea bateriilor care îşi păstrează capacitatea optimă după câţiva ani de utilizare.

    Comparativ cu mărcile europene, care deţin circa 63% din piaţă, producătorii chinezi rămân jucători de nişă. Dacă trendul actual continuă, mărcile chinezeşti ar putea atinge 7-8% până la sfârşitul lui 2026, punând presiune pe constructorii tradiţionali în segmentul entry-level şi al SUV-urilor electrice şi plug-in.

     

     

  • Simion, reacţie la amânarea CCR: Ce pretenţii să avem de la un stat capturat, putred şi corupt?

    Şedinţa de luni s-a încheiat fără decizie, deoarece doar cinci dintre cei nouă judecători au fost prezenţi, împiedicând continuarea deliberărilor. Legea aflată în discuţie vizează reformarea sistemului de pensii speciale pentru judecători şi procurori, inclusiv creşterea vârstei de pensionare şi plafonarea pensiilor, măsuri contestate de magistraţi.

    Reacţia liderului AUR, George Simion, a fost dură. Acesta a acuzat CCR că funcţionează într-un „stat capturat, putred şi corupt” şi a lansat apelul „HAI LIBERTATE!”, criticând modul în care instituţiile statului gestionează reforma pensiilor magistraţilor.

    Simion a plasat amânarea deciziei CCR într-un context mai larg de nemulţumire faţă de funcţionarea statului şi independenţa instituţiilor publice.

    Următoarea şedinţă a CCR este programată pentru 16 ianuarie 2026, când judecătorii vor relua deliberările asupra constituţionalităţii legii pensiilor magistraţilor.

  • O ţară în care lucrează sute de mii de români discută creşterea vârstei de pensionare

    În Germania, se discută din nou dacă actualul sistem de pensii mai poate fi susţinut pe termen lung. Consiliul Economic al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cerut public, duminică, creşterea vârstei de pensionare peste pragul actual de 67 de ani. Organizaţia, apropiată de CDU, unul dintre principalele partide politice din Germania, invocă presiunile demografice şi riscurile financiare pe termen lung.

    Potrivit secretarului general al organizaţiei, Wolfgang Steiger, actualul sistem de pensii este supus unei presiuni tot mai mari din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii numărului de pensionari. „Este necesară o creştere consecventă a vârstei de pensionare, chiar şi peste 67 de ani”, a declarat Steiger, citat de Die Welt.

    Wolfgang Steiger a explicat că sistemul de pensii este supus unei presiuni tot mai mari din cauza schimbărilor demografice şi a poverii tot mai mari asupra sistemului de pensii bazat pe redistribuire. „Este timpul să modernizăm structura asigurărilor pentru bătrâneţe şi să o facem viabilă pentru viitor”, a precizat oficialul german.

    O comisie numită de guvernul federal german analizează în prezent posibile reforme ale sistemului de pensii. Mandatul acesteia include şi evaluarea vârstei legale de pensionare, care urmează să ajungă treptat la 67 de ani.

    În Germania, pensiile cresc, de regulă, în funcţie de salarii, iar guvernul a decis în decembrie să garanteze prin lege că pensiile vor continua să ţină pasul cu salariile. Din cauza costurilor ridicate pentru bugetul de stat, măsura a fost criticată de numeroşi economişti.

    Consiliul Economic al CDU susţine că o soluţie durabilă ar fi legarea automată a vârstei de pensionare de speranţa de viaţă, astfel încât sistemul să se adapteze mai bine realităţilor demografice. Organizaţia indică drept exemple Suedia, Danemarca şi Ţările de Jos, unde au fost introduse sau sunt în curs de implementare mecanisme similare.

    „Creşterea vârstei de pensionare, acumularea de rezerve de capital şi o distribuire mai echitabilă a poverilor între generaţii sunt piloni esenţiali ai unui sistem de pensii sustenabil”, a mai spus Steiger.

    Deocamdată, propunerea nu reprezintă o decizie guvernamentală, ci face parte dintr-o dezbatere politică şi economică amplă. Însă discuţiile despre pensii vor deveni tot mai sensibile în Germania, pe măsură ce se pensionează generaţia născută după al doilea război mondial.

  • Ce se întâmplă cu banii primiţi la nuntă? ANAF face precizări

    Mai multe articole apărute în spaţiul public sau mesaje propagate pe reţelele de socializare au înaintat ideea că sumele primite la evenimentele de familie ar trebui declarate la ANAF, pentru impozitare. ANAF face precizări.

    Mai multe informaţii false, apărute în spaţiul public în ultimele zile au fost de natură să oblige ANAF să vină cu clarificări în privinţa impozitării darurilor de nuntă şi de botez.

    Mai multe publicaţii ar fi înaintat ideea că acestea ar fi impozitate, lucru care a produs un val de indignare.

    ANAF precizează că sumele primite la nunţi, botezuri şi alte evenimente de familie nu sunt impozitate.

    Ce fel de sume sunt impozitabile

    Aceste sume nu trebuie declarate şi nu intră în categoria sumelor impozitabile, coform legislaţiei în vigoare, pentru că nu sunt venituri recurente, nu provin din activităţi economice, investiţii sau activităţi independente.

    ANAF reaminteşte că sumele impozitabile sunt veniturile din salarii, chirii, activităţi economice, investiţii, drepturi de autor, jocuri de noroc.

    Darurile de familie, moştenirirle, donaţiile rămân neimpozitabile.

    ANAF recomandă tuturor românilor să se informeze excluzis din surse oficiale şi să aibă discernământ atunci când citesc informaţiile apărute în publicaţii diverse sau pe reţelele sociale.

  • Miruţă, reacţie după amânarea de la CCR: Vă cam bateţi joc

    Ministrul Radu Miruţă (USR) a reacţionat la puţin timp după ce şedinţa CCR care viza pensiile magistraţilor, programată luni de la ora 10.00, a fost din nou amânată.

    „CCR, vă cam bateţi joc şi duceţi în derizoriu importanţa instituţiei! Nu se poate să fii judecător CCR şi să ieşi din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecaţi şi asumaţi-vă, nu vă bateţi joc”, a fost mesajul transmis pe Facebook de Radu Miruţă.

    Şedinţa Curţii Constituţionale privind legea pensiilor magistraţilor a fost din nou amânată, după ce luni plenul nu a reuşit să atingă cvorumul necesar.

  • Şedinţa CCR pentru pensiile magistraţilor s-a încheiat din nou cu o amânare

    Şedinţa CCR de luni s-a încheiat. S-a dat amânare din nou. Următoarea şedinţă a fost fixată pentru 16 ianuarie.

    Doar 5 dintre cei 9 judecători au fost prezenţi în sală.

    Actul normativ vizează schimbări majore în ceea ce priveşte pensiile speciale ale magistraţilor.

    Sesizarea a fost transmisă CCR după ce premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Judecătorii Înaltei Curţi au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susţinând că noile reglementări afectează independenţa justiţiei şi conduc, în fapt, la desfiinţarea pensiei de serviciu pentru magistraţi. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenţi.

    Prima formă a legii privind pensiile magistraţilor a fost respinsă de Curtea Constituţională pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

    Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizaţiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizaţie netă. Totodată, este propusă creşterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum şi majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

    Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat. Perioada de tranziţie este stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va creşte gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistraţii ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.

    Curtea Constituţională a intrat în dezbaterea legii şi în cursul zilei de duminică, însă pronunţarea unei decizii a fost amânată.

    La un moment dat, dezbaterile au fost suspendate temporar, iar ulterior şedinţa nu a mai putut continua din cauza lipsei cvorumului, după ce judecători propuşi de PSD ar fi părăsit sala.

  • Revelionul Generaţiei Z: între petreceri în sufragerie, vacanţe în oraşe europene şi cabane la munte. Francesca, 26 de ani: „Ne organizăm, fiecare aduce ceva de mâncare şi poate facem şi un grătar”

    Se apropie 2026, iar planurile de Revelion sunt împărţite pe diverse alternative de a petrecere trecerea în noul an. Pentru tinerii Gen Z, Revelionul nu mai e doar despre artificii şi ţinute elegante pentru un eveniment organizat la restaurant. Este despre experienţe, şi, mai ales, despre a face ceva care chiar contează pentru ei alături de persoanele dragi.

    Fie că unii tineri aleg să petreacă într-un club aglomerat, într-o cabană la munte alături de câţiva prieteni, într-un city break în străinătate sau în sufrageria proprie înghesuiţi cu alţi zece oameni, tinerii îşi reinventează modul de a întâmpina noul an.

    Într-un sondaj realizat de ZF, în această lună, pe un eşantion de aproximativ 1.000 de tineri care aparţin generaţiei Z, rezultatele ne arată că peste 70% dintre respondenţi preferă un Revelion de apartament, cât mai intim, iar cei mai puţini respondenţi aleg vacanţele exotice, mai exact 6%.

    Francesca, tânără în vârstă de 26 de ani, preferă o petrecere restrânsă alături de câţiva prieteni apropiaţi chiar în apartamentul ei din Bucureşti sau acasă la alţi prieteni de-ai săi. „Fac Revelionul acasă la o prietenă. E o tradiţie să îl facem împreună, indiferent unde, dar de cele mai multe ori am sărbătorit în Bucureşti, acasă la mine, la ea sau la alţi prieteni. Ne organizăm, fiecare aduce ceva de mâncare şi poate facem şi un grătar. În general strângem până în 100 de lei de persoana pentru cumpărături de mâncare şi băutură”.

    Preţurile ridicate şi nejustificate reprezintă un impediment pentru cei mai mulţi tineri, atunci când vine vorba de veşnica întrebare „Unde facem revelionul?”. Tinerii se orientează spre alternative de buget în care se pot simţi bine.

    „Nu plec niciodată de Revelion, nici în România, nici în alte ţări pentru că mi se pare totul foarte scump, dar doar pentru că e fix în perioada asta. Prefer să plec după, când preţurile se mai tempereaza, iar noaptea dintre ani o petrec întotdeauna acasă cu prietenii”, mărturiseşte Teo, tânără în vârstă de 24 de ani.

    Totuşi, există şi tineri care şi-au păstrat bani deoparte pentru o vacanţă organizată din timp în străinătate, în oraşe europene, pentru o atmosferă diferită şi sentimentul că anul începe diferit.

    „Anul acesta petrec Revelionul alături de prietenul meu şi încă doi prieteni de-ai noştri în Varşovia. De când suntem împreună ne-am făcut o mini tradiţie să mergem într-o vacanţă de revelion, lucru pe care îl aştept cu nerăbdare în fiecare an. Alegem ţări din Europa unde nu am mai fost. Am ales locatia total random, văzând un videoclip cu Varşovia în perioada Crăciunului, mai apoi am stabilit data din care suntem cu toţii disponibili şi am luat biletele, totul în decurs a câteva zile. Ulterior am căutat o cazare cochetă aproape de centru unde vom sta 5 nopti”, spune Raisa, tânără în vârstă de 22 de ani.

    Alţi tineri aleg cabană la munte cu prietenii, jocuri de societate, vin fiert şi poveşti unde e şi zăpadă. Deşi cabanele trebuie rezervate foarte din timp, merită tot efortul pentru persoanele  care preferă liniştea, natura şi să fie departe de agitaţie.

    „Deşi e foarte greu până ne organizăm un grup mai mare, rezervăm mai mulţi o cabană încă din septembrie, de vreo trei ani facem în acelaşi loc la o cabană pe lângă Cluj. Simt că atmosfera e mult mai frumoasă atunci când faci undeva să vezi că în jurul tău oriunde te uiţi e şi munte, verdeaţă şi cu puţin noroc, ninsoare. Avem un buget comun şi fiecare plăteşte în mod egal”, spune Mihai, tânăr în vârstă de 23 de ani.

    Revelionul nu are o regulă fixă. Poate fi zgomotos sau liniştit, planificat sau spontan, esenţial este să fie organizat aşa cum îşi doresc, să fie de buget şi cu persoane alături de care se pot distra, indiferent de ţinute.

     

  • Hotelurile de lux, noul pariu al antreprenorilor români, care îşi mută capitalul din alte industrii către ospitalitate. Cine pariază pe turism?

    Există însă tot mai multe proiecte hoteliere anunţate care vor avea o clasificare de patru şi cinci stele, lucru care va ridica standardele pieţei locale şi dacă se vor dovedi a fi de succes ar putea atrage şi alte branduri din categoria de sus.

    Piaţa hotelieră beneficiază de o infuzie de capital în plină ascensiune în contextul în care tot mai mulţi investitori au văzut potenţialul acestei pieţe. Piaţa hotelieră a crescut datorită antreprenorilor locali, fiind puţini investitori instituţionali sau străini care au intrat în această piaţă. Mai mult, până recent, piaţa a crescut, în special în privinţa standardelor, datorită câtorva antreprenori care au pornit în acest sector şi au dezvoltat piaţa când alţii nici nu vedeau potenţial, precum George Copos, Radu Enache, dar şi alţii.

    Odată cu aceste dezvoltări, piaţa hotelieră ar putea avea mai multe tranzacţii, care până acum au fost puţine sau la un nivel foarte mic.

    „Hotelurile merg bine. Ce nu avem noi sunt tranzacţiile cu hoteluri, nu pentru că nu ar exista interes, noi încercăm şi probabil o să şi reuşim nişte tranzacţii în această zonă, dar hotelurile sunt dezvoltate de antreprenori români, care le văd ca pe un business antreprenorial şi mai puţin ca pe o dezvoltare pentru maximizarea unui profit pe termen scurt“, a spus anul acesta pentru ZF Andrei Văcaru, head of capital markets pentru CEE iO Partners.

    În ultimii ani, au intrat în această piaţă şi antreprenori cu activitatea principală în alte industrii, care care au mizat pe hotelărie, iar aici sunt de menţionat Raul Ciurtin, Simion Mureşan, Dragoş Petrescu, familia Ghinea, familia Salameh, fraţii Pavăl sau familia Timiş. Mai mult, dezvoltatorii imobiliari, cu prezenţă în zona de office şi rezidenţial, au început să parieze tot mai mult pe hotelărie, fiind un segment cu randamente bune, chiar printre cele mai bune din Europa.

    Raul Ciurtin este cel care a creat brandul de lactate Zuzu şi unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria alimentară, însă cel mai recent pariu al său este în ospitalitate. Ciurtin a investit 30 mil. euro într-un proiect de ospitalitate din Cluj. Acesta cuprinde un centrul de evenimente – Elitis Events Center – şi un hotel de cinci stele – Elania Resort & Spa, cu un restaurant à la carte (Eratto).

    Pe un hotel de cinci stele a pariat şi Simion Mureşan, acţionar al companiei Electrogrup, unul dintre cei mai importanţi constructori de infrastructură pentru energie. El, împreună cu alţi investitori, a deschis un hotel de cinci stele, cu o capacitate de 100 de camere lângă crama La Salina, un business din domeniul viticol aflat în Turda, judeţul Cluj, deţinut de omul de afaceri.

    Dragoş Petrescu, proprietarul City Grill, una dintre cele mai mari lanţuri de restaurante de pe plan local, a investit în primul său hotel în 2022, fiind unul de tip boutique amplasat lângă restaurantul Hanul Berarilor din apropiere de Piaţa Unirii.

     

    Pe lângă acestea, el mai are încă un proiect hotelier aflat lângă Hanu lui Manuc. Ambele restaurante sunt administrate de reţeaua City Grill, însă proiectele hoteliere reprezintă primul pas făcut de antreprenor în acest sector.

    Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie şi fondatorul Băncii Transilvania, a intrat în piaţa hotelieră prin achiziţia hotelului Sport din Cluj, pe care ulterior l-a transformat în hotelul de cinci stele Radisson Blu. Proiectul a fost dezvoltat de Winners Park Invest, companie controlată indirect de Horia Ciorcilă. Dezvoltatorul a cumpărat în toamna anului 2018, de la SIF Moldova, hotelul Sport din Cluj,  într-o tranzacţie care s-a ridicat la 5,6 milioane de euro.

    Investiţii în hotelărie au făcut şi fraţii Pavăl, însă au optat pentru achiziţionarea unor hoteluri în afara ţării. Prima achiziţie a fraţilor Pavăl, cei care au fondat lanţul de magazine de bricolaj Dedeman, a fost făcută în 2023, când antreprenorii au cumpărat hotelul Gardone de pe malul lacului Garda din Italia. Un an mai târziu, antreprenorii au cumpărat un al doilea hotel în Elveţia, anume Waldhaus Flims Wellness Resort, un complex hotelier aflat în Alpii Elveţieni. Ambele achiziţii au fost făcute alături de Apex Alliance, care deţine mai multe hoteluri în Bucureşti şi în Europa.

     

     

  • Tokyo nu mai este cel mai mare oraş al lumii. ONU pune un nou oraş pe primul loc

    Un nou oraş a devenit, potrivit Naţiunilor Unite, cel mai mare oraş din lume, după ce ONU a schimbat metodologia de evaluare a marilor aglomerări urbane şi a inclus în calcule o arie metropolitană mult extinsă. 

    Astfel, „Greater Jakarta” este estimat la aproape 42 de milioane de locuitori, depăşind marea zonă Tokyo, în timp ce Dhaka (Bangladesh) urcă pe locul al doilea, cu 36,6 milioane.

    Schimbarea metodologiei a împins Jakarta de pe locul 30 în 2018 direct pe primul loc în noul clasament ONU, dominat de oraşe asiatice. Autorităţile locale şi mai mulţi specialişti indonezieni contestă definiţia folosită, însă admit că rezultatul poate funcţiona drept semnal de alarmă pentru problemele cronice ale metropolei – de la trafic şi poluare la fenomenul de tasare, oraşul coborând, potrivit estimărilor citate, cu până la 20 cm pe an.

    Alfiyan Elfatah, intervievat de Financial Time, face zilnic patru ore pe drum între periferia extinsă a Jakartei şi centrul capitalei, combinând motocicleta, trenul şi autobuzul pentru a ajunge la jobul său în marketing, la un hotel. După opt ani de navetă, el spune că nu vede semne că presiunea asupra capitalei se va reduce: „Dezvoltarea este inegală. Economia este încă centralizată aici”, a declarat acesta.

    Şi Cici, 27 de ani, petrece două ore pe sens pentru a ajunge la serviciu. Ar prefera să lucreze în oraşul natal Cikarang, la 45 km de Jakarta, dar spune că nu găseşte acolo un loc de muncă pe măsura aşteptărilor. „Aş vrea să închiriez aproape de birou, dar locuinţele sunt scumpe. Trebuie să iau trenul, pe cele foarte aglomerate”, afirmă ea.

    Azis Muslim, expert în politici publice la Universitatea din Indonezia, consideră noul clasament un avertisment: „Este un semnal de trezire pentru guvern să abordeze serios problemele Jakartei”. El spune că prioritare sunt interconectarea cu oraşele vecine, măsuri pentru decongestionarea traficului şi creşterea accesibilităţii pe piaţa imobiliară.

    Guvernatorul Jakartei, Pramono Anung, a declarat că poziţia în clasament „nu este foarte importantă” în sine, însă cifra de 42 de milioane „ne va încuraja să fim pregătiţi”. El susţine că vizează îmbunătăţirea transportului public pentru 3,5–4 milioane de oameni care, potrivit estimărilor sale, fac zilnic naveta către oraş şi promite alocarea a 30% din bugetul administraţiei locale, estimat la 4,9 miliarde de dolari anul viitor, pentru conectivitate şi infrastructură.

    Planurile administraţiei ar putea fi însă afectate de intenţia preşedintelui Prabowo Subianto de a reduce finanţarea pentru autorităţile locale, în cadrul unui program de limitare a costurilor şi de redirecţionare a fondurilor către un program de mese gratuite pentru elevi, estimat la 28 de miliarde de dolari anual. Transferurile guvernului central către Jakarta ar urma să fie reduse cu 1 miliard de dolari anul viitor, ceea ce ar îngreuna „menţinerea şi gestionarea infrastructurii”, potrivit guvernatorului, care spune că va căuta surse alternative de finanţare.

    Jakarta este în continuare centrul politic şi financiar al celei mai mari economii din Asia de Sud-Est. Anul trecut, folosind definiţia internă a oraşului (aproximativ 11 milioane de locuitori), Jakarta ar fi contribuit cu circa 16,7% la PIB-ul Indoneziei.

    În paralel, fostul preşedinte Joko Widodo a lansat un plan ambiţios de mutare a capitalei într-un nou oraş, Nusantara, pe insula Borneo. Dezvoltarea a început în 2022, cu un cost estimat la 30 de miliarde de dolari, iar finalizarea completă este vizată pentru 2045, deşi unele agenţii ar urma să se relocheze treptat mai devreme. Însă, după schimbarea administraţiei, proiectul a fost trecut în plan secund, iar tăierile de finanţare şi eventualele întârzieri ar putea amplifica presiunea asupra Jakartei.

     

  • Ce este Brain rot, termenul viral care descrie epuizarea minţii în era scroll-ului compulsiv

    Iniţial, „brain rot” era folosit în mod ironic pentru a descrie materiale online absurde sau lipsite de sens. În timp, însă, termenul a devenit o formă de protest faţă de impactul reţelelor sociale asupra gândirii, atenţiei şi stării emoţionale.

    Tiziana Bucec, creatoare de conţinut stabilită la Berlin, este una dintre vocile care vorbesc deschis despre acest subiect. Ea spune că a început să abordeze tema după ce a observat cum timpul petrecut pe social media îi amplifica anxietatea şi îi diminua prezenţa mentală, scrie CNN.

    Deşi „brain rot” nu este un diagnostic medical, neurologii remarcă faptul că modul compulsiv de consum al informaţiei online activează mecanisme similare cu cele întâlnite în dependenţe, precum jocurile de noroc sau consumul de substanţe.

    Scroll-ul perpetuu stimulează repetat eliberarea de dopamină – neurotransmiţătorul asociat cu recompensa şi motivaţia. Acest proces determină creierul să caute constant stimuli rapizi. Se reduce astfel capacitatea de a rămâne concentrat pe activităţi mai lente, dar esenţiale, cum ar fi lectura, munca profundă sau interacţiunile faţă în faţă.

    Specialiştii consideră „brain rot” o consecinţă a expunerii îndelungate la materiale scurte, fragmentate şi lipsite de valoare educaţională sau emoţională. Clipurile virale, provocările repetitive sau glumele scoase din context sunt concepute pentru a atrage atenţia imediat. Ele nu pot stimula gândirea pe termen lung.

    Consumul continuu de astfel de conţinut poate antrena creierul să caute satisfacţie instantanee. În acest fel, activităţile ce necesită răbdare şi concentrare se transformă în experienţe percepute ca plictisitoare sau obositoare.

    Chiar dacă impactul este mai preocupant în rândul celor mici, fenomenul nu se limitează la copii şi adolescenţi. Adulţii sunt la fel de expuşi, iar modul în care aceştia folosesc tehnologia influenţează direct comportamentul digital al copiilor.

    Dacă părinţii îşi verifică constant telefonul, inclusiv în momente importante – cum ar fi condusul sau timpul petrecut împreună – transmit implicit ideea că acest obicei este normal.

    Creierul copiilor are nevoie de experienţe variate pentru o dezvoltare sănătoasă: jocuri fizice, interacţiuni sociale, recunoaşterea expresiilor faciale şi gestionarea emoţiilor. Timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor poate înlocui aceste activităţi, afectând capacitatea de adaptare şi învăţare pe termen lung.

    Expunerea continuă la conţinut rapid şi superficial poate duce la dificultăţi în menţinerea atenţiei şi în procesarea informaţiilor complexe.

    Psihologii subliniază că nu orice consum de conţinut uşor este nociv. Fiecare generaţie a avut forme proprii de divertisment fără obiectiv precis, iar acest tip de relaxare poate fi benefic dacă nu interferează cu responsabilităţile şi dezvoltarea personală.

    Problema apare atunci când materialele superficiale domină complet timpul liber, înlocuind activităţile care stimulează gândirea şi relaţiile autentice.

    În locul restricţiilor totale, experţii recomandă stabilirea unor limite clare: intervale dedicate pentru social media, eliminarea aplicaţiilor de pe telefon sau accesarea platformelor doar prin browser.

    Modificările de mediu sunt adesea mai eficiente decât simpla voinţă. Atunci când accesul este uşor îngreunat, scade semnificativ tendinţa de a intra automat într-un ciclu de scroll nesfârşit.

    La început de an, mulţi specialişti sugerează reducerea timpului petrecut pe reţelele sociale ca pe o rezoluţie realistă şi benefică. Ideea nu este să renunţăm complet la tehnologie, ci să o folosim conştient, astfel încât să ne sprijine activităţile şi să nu ne consume atenţia.