BusinessMagazin

Blog

  • Surse de la Cotroceni: Cel mai probabil reforma pensiilor speciale va fi trimisă la CJUE

    Reforma pensiilor speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan, ar urma să fie trimisă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), relatează surse din Administraţia Prezidenţială.

    „P⁠are că la CCR s-au cam schimbat polii de putere dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea iar a deciziei Cel mai probabil reforma va fi trimisă reforma la CJUE”, relatează aceleaşi surse.

    Curtea Supremă de Justiţie a cerut CCR să sesizeze CJUE în privinţa statutului magistraţilor iar Curtea Constituţională a decis ieri că pe 18 februarie 2026, săptămâna viitoare, va lua o decizie în acest sens.

    În ceea ce priveşte referendumul anunţat de preşedintele Nicuşor Dan în cadrul magistraturii, aceleaşi surse din Administraţia Prezidenţială arată două ipoteze care sunt luate în calcul:

    „Un vot prin corespondenţă, şi aici le este frică multora dintre judecători să primească plicul şi să îşi exprime votul – deşi ar fi varianta cea mai rapidă, în doar câteva săptămână, sau o variantă online, cumva securizat prin STS, dar în această situaţie ar dura cel puţin o lună”.

    Sursele arată că „judecătorii opozanţi nu au mai venit cu acele argumente în plus pe care le ceruse preşedintele în ultimele discuţii, care să arate exact problemele din justiţie”.

  • ​Cine este Roman Trzaskalik, noul director general al Ursus Breweries?

    Roman Trzaskalik a fost numit în funcţia de director general al Ursus Breweries, liderul pieţei de bere, începând cu 1 martie 2026. El îl înlocuieşte pe Dan Timotin, care a stat la cârma companiei o perioadă scurtă de timp.

    Roman s-a alăturat grupului Asahi Europe & International în 2018, în rolul de director de marketing pentru Republica Cehă şi Slovacia (CZSK). După cinci ani în această poziţie, a preluat, în 2023, rolul de director de vânzări pentru Cehia.

    „În cadrul Plzeňský Prazdroj, Roman a condus cu succes echipele de marketing şi vânzări, având contribuţii semnificative la consolidarea portofoliului de branduri, stimularea inovaţiei şi coordonarea iniţiativelor de creştere în segmentul fără alcool. A jucat un rol esenţial în dezvoltarea colaborării cross-funcţionale şi în identificarea de noi oportunităţi de creştere, inclusiv prin explorarea unor canale de vânzare dincolo de teritoriile tradiţionale, şi sunt convins că va continua să accelereze creşterea sustenabilă a Ursus Breweries. Expertiza sa, orientarea către oameni şi capacitatea de a construi colaborări puternice vor sprijini compania în următoarea etapă de dezvoltare”, a declarat Dragoş Constantinescu, CEO al Asahi Europe & International.

    Anterior alăturării la Plzeňský Prazdroj, Roman a acumulat peste 20 de ani de experienţă în vânzări şi marketing în cadrul Grupului Danone, activând în patru ţări diferite.

    Ursus Breweries, deţinut de grupul japonez Asahi, a avut o cifră de afaceri de 2,8 mld. lei, în creştere cu 5% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Profitul companiei s-a situat la 277 de milioane de lei, mai mare cu 42% faţă de rezultatul din 2023. Compania are peste 1.500 de angajaţi.

    .

     

     

  • Breaking News E oficial! Fraţii Pavăl de la Dedeman cumpără lanţul de supermarketuri Carrefour

    Carrefour a anunţat oficial că vrea îşi vândă operaţiunile din România către Paval Holding, vehiculul de investiţii al familiei Paval, proprietarii Dedeman. Valoarea Carrefour România este estimată la 823 milioane de euro

    Grupul Carrefour a anunţat joi, la Bursa franceză Euronext, că a intrat în negocieri exclusive cu Paval Holding pentru vânzarea tuturor activităţilor sale din România, evaluate la un total de 823 milioane de euro, anunţă Ziarul Financiar.

    „Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, se arată în comunicatul grupului francez.

    Carrefour România operează o reţea multi-format de 478 de magazine (inclusiv 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate şi 30 de magazine discount) şi a generat vânzări brute (inclusiv TVA) de 3,2 miliarde de euro în 2024 şi 2025 estimat, reprezentând aproximativ 3,5% din vânzările Grupului.

    Finalizarea acestei operaţiuni rămâne condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de reglementare obişnuite. Se preconizează că aceasta va avea loc în a doua jumătate a anului 2026.

     

  • Marea Britanie a fost „colonizată” de imigranţi, care secătuiesc resursele statului, a declarat Jim Ratcliffe, unul dintre cei mai bogaţi şi influenţi oameni ai ţării

    Marea Britanie a fost „colonizată” de imigranţi, care secătuiesc resursele statului, a declarat Jim Ratcliffe, unul dintre cei mai bogaţi şi influenţi oameni ai ţării, pentru Sky News. Premierul britanic Keir Starmer spune că afirmaţiile sunt „ofensatoare şi greşite”.

    Jim Ratcliffe, fondatorul grupului chimic INEOS şi coproprietar al echipei Manchester United, a avertizat că Marea Britanie se confruntă cu provocări politice, sociale şi economice profunde, printre care o creştere fără precedent a imigraţiei în ultimii ani, potrivit Sky News.

    „Nu poţi avea o economie cu nouă milioane de oameni care primesc ajutoare sociale şi cu un număr uriaş de imigranţi care vin”, a spus el. „Adică, Regatul Unit a fost colonizat. Costă prea mulţi bani.”

    „Regatul Unit a fost colonizat de imigranţi, nu-i aşa? Adică, populaţia Regatului Unit era de 58 de milioane în 2020, acum este de 70 de milioane. Asta înseamnă 12 milioane de oameni”, a afirmat Jim Ratcliffe.

    Oficiul Naţional de Statistică (ONS) estimează că populaţia Regatului Unit era de 67 de milioane la mijlocul anului 2020 şi de 70 de milioane la mijlocul anului 2024. Populaţia Regatului Unit a fost estimată la 58,9 milioane în anul 2000.

    Premierul britanic Keir Starmer a răspuns la remarcile lui Jim Ratcliffe despre imigraţie, spunând că acestea sunt „ofensatoare şi greşite”.

    „Marea Britanie este o ţară mândră, tolerantă şi diversă”, a adăugat prim-ministrul. „Jim Ratcliffe ar trebui să îşi ceară scuze.”

  • Şeful Instagram respinge ideea dependenţei de reţelele sociale

    Directorul Instagram, Adam Mosseri, a declarat în cadrul procesului că el crede că este important să se facă diferenţa între dependenţa clinică şi utilizarea problematică, potrivit The Guardian.

    Psihologii nu clasifică dependenţa de reţelele sociale drept diagnostic oficial. Cercetătorii au documentat consecinţele nocive ale utilizării compulsive în rândul tinerilor, iar legislatorii din întreaga lume sunt îngrijoraţi de potenţialul său de dependenţă.

    Mosseri este primul director executiv care depune mărturie într-o serie de procese în care sute de familii şi districte şcolare au dat în judecată Meta, Snap, TikTok şi YouTube, susţinând că aceste companii au creat în mod conştient produse care dau dependenţă şi dăunează sănătăţii mintale a tinerilor.

    Procesul iniţial, care are loc în Los Angeles, se concentrează pe o tânără de 20 de ani, care susţine că caracteristicile de design adictive ale platformei de socializare, inclusiv derularea nesfârşită, i-au exacerbat depresia şi gândurile suicidare. Tânăra şi alţi doi reclamanţi fac parte din procese comparative – cazuri de testare concepute pentru a evalua reacţia unui juriu pentru ambele părţi.

    Mark Lanier, avocatul reclamantului, l-a interogat miercuri pe Mosseri cu privire la faptul dacă Instagram pune profiturile mai presus de siguranţă, precum şi dacă filtrele cosmetice ale Instagram promovează chirurgia plastică. Mosseri a declarat că firma testează noi funcţii care vor fi folosite de utilizatorii mai tineri înainte de lansarea lor. „Încercăm să fim cât mai siguri posibil, dar şi să cenzurăm cât mai puţin posibil”, a spus el.

    Unele familii au considerat schimbul de replici ca o confirmare a convingerilor lor despre prejudiciul cauzat de Instagram.

    Unii părinţi care susţin că copiii lor au fost vătămaţi – şi, în unele cazuri, au murit – din cauza designului adictiv al platformei de socializare au fost prezenţi miercuri în instanţă.

  • Macron despre Musk: „Este în primul rând un tip supra-subvenţionat”

    Într-un discurs adresat unui grup de industriaşi europeni la Anvers, în Belgia, preşedintele francez a elaborat pledoaria sa pentru o „preferinţă europeană” şi pentru investiţii masive în sectoarele viitorului, care să fie finanţate, potrivit acestuia, în special prin împrumuturi comune de la Uniunea Europeană, potrivit Le Figaro.

    „Dacă vă uitaţi la Statele Unite, există o mulţime de bani privaţi”, a spus el, „dar există şi o mulţime de bani publici”, în special în domeniul energiei şi spaţiului. „Toată lumea este fascinată de Starlink”, a adăugat el, „dar dacă suntem realişti, domnul Musk este probabil unul dintre oamenii din lume care au încasat cele mai multe miliarde de dolari de la contribuabilii americani”.

    „Elon Musk este, în primul rând, un tip supra-subvenţionat” de guvernul federal, a adăugat el. „Vestea bună este că acest lucru l-a făcut incredibil de inovator. Şi a devenit competitiv datorită acestei abordări americane”, a insistat Emmanuel Macron, considerând că aceasta este o cale pe care europenii ar trebui să o urmeze pentru a rămâne „în cursă” împotriva Statelor Unite şi a Chinei.

    Elon Musk a răspuns rapid pe reţeaua sa de socializare X, susţinând că cele mai puternic subvenţionate companii sunt „concurenţii” săi, în special din Europa. „Dacă adunaţi toate fondurile publice primite vreodată de Tesla şi SpaceX, acestea reprezintă doar aproximativ 1% din valoarea combinată a acestor companii de maşini electrice şi spaţiale”, a afirmat el. „Pe de altă parte, dacă procedaţi la fel cu marile companii aerospaţiale americane şi europene, banii publici pe care i-au primit depăşesc 100% din valoarea lor!”, a estimat el.

  • Donald Tusk avertizează: Polonia ar putea ajunge în afara Uniunii Europene

    Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă susţinută la Varşovia, după şedinţa Consiliului de Miniştri, şi au fost preluate de agenţia EFE.

    Potrivit lui Tusk, confruntarea dintre executiv şi preşedinţie nu este doar o dispută politică internă, ci o acţiune care poate duce la destabilizarea Europei şi la slăbirea poziţiei Poloniei în Uniunea Europeană.

    „Există un risc real – vorbesc despre fapte, nu despre presupuneri – ca Polonia să părăsească Uniunea Europeană”, a declarat premierul.

    Conflictul privind fondurile europene SAFE amplifică riscul ieşirii Poloniei din Uniunea Europeană

    Tensiunile politice sunt alimentate în special de opoziţia faţă de programul european de apărare SAFE, un mecanism de împrumuturi destinat consolidării capacităţilor militare ale statelor membre.

    Partidul de opoziţie Lege şi Justiţie, alături de preşedintele Karol Nawrocki, critică acest program, susţinând că ar favoriza industriile de apărare din Germania şi Franţa.

    Fostul ministru al Apărării, Mariusz Blaszczak, a afirmat că achiziţiile realizate prin SAFE ar genera datorii excesive şi ar fi lipsite de transparenţă. În replică, Donald Tusk a subliniat că aceste poziţii reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale şi a stabilităţii Poloniei în Uniunea Europeană.

    Veto-ul prezidenţial şi impactul asupra poziţiei Poloniei în Uniunea Europeană

    Semnătura preşedintelui Nawrocki este esenţială pentru aderarea Poloniei la programul SAFE. Acesta şi-a exprimat public opoziţia, calificând iniţiativa drept „un colac de salvare pentru economia germană” şi susţinând că armele achiziţionate cu fonduri europene ar ajunge „în mâini străine”.

    În cazul unui veto prezidenţial, parlamentul ar putea să îl anuleze cu o majoritate de trei cincimi, însă coaliţia condusă de Tusk nu dispune de suficiente voturi pentru acest demers.

    Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că bugetul naţional este insuficient pentru modernizarea armatei şi a subliniat urgenţa accesării fondurilor europene.

    De asemenea, acesta s-a declarat „sigur” că Uniunea Europeană va decide, în viitor, ştergerea unei părţi din datoriile generate de creditele SAFE.

  • SANADOR aniversează 25 de ani de la înfiinţare

    La 25 de ani de la începuturile sale, SANADOR constituie un reper pentru medicina din România, un proiect care a contribuit decisiv la schimbarea modului în care este gândit, practicat şi perceput actul medical. Nu doar prin dimensiune sau infrastructură, ci şi printr-o viziune coerentă, construită în timp, în care medicina de înaltă performanţă a fost abordată ca o responsabilitate faţă de pacient şi faţă de societate.

    Pentru SANADOR, un sfert de secol de excelenţă nu este o colecţie de cifre sau statistici, oricât de impresionante ar fi acestea. Milioane de pacienţi, milioane de consultaţii, tehnologii în premieră şi intervenţii de avangardă sunt reperele vizibile ale unei construcţii solide. Dar sensul profund nu este dat de ani sau de volume, ci de fiecare clipă în care medicina a însemnat o şansă reală la viaţă.

    Acum un sfert de secol, multe lucruri păreau imposibile în medicina din România. Astăzi, le numim normale. Este normal să ai acces la medici de elită. Este normal să beneficiezi de tehnologie de înaltă performanţă. Este normal să te poţi trata în România. SANADOR rămâne, şi după 25 de ani, preocupat de grijă, empatie şi responsabilitatea de a oferi pacienţilor din România tratamente la standarde internaţionale, acasă.

  • Care este legea salarială care a declanşat un val global de măsuri ce au schimbat regulile pentru toată lumea? Care este lucrul care până acum nu era posibil, iar acum îl ştie toată lumea?

    Legea din Colorado care impune afişarea intervalelor salariale în anunţurile de angajare a declanşat un val global de măsuri similare, inclusiv în Uniunea Europeană. Deşi transparenţa salarială promite mai multă echitate pe piaţa muncii, efectele sale sunt mixte, cu beneficii pentru angajaţi, dar şi costuri şi riscuri pentru angajatori.

    Colorado a pus sub semnul întrebării cultura secretomaniei din jurul salariilor atunci când a început să oblige angajatorii să includă intervalele de remunerare în anunţurile de angajare. Măsura a declanşat, totodată, un trend international, se arată într-un articol recent Bloomberg. De când regula a intrat în vigoare, în 2021, aproximativ o duzină de alte state din SUA au adoptat cerinţe similare, iar Uniunea Europeană urmează să facă acelaşi lucru mai târziu în acest an.

    Legile privind transparenţa salarială urmăresc să le ofere angajaţilor o bază mai clară pentru a-şi evalua valoarea pe piaţa muncii şi pentru a compara oportunităţile de angajare. În acelaşi timp, ele sunt concepute pentru a îngreuna practicile prin care angajatorii pot plăti sub nivelul corect persoane care nu îşi cunosc pe deplin puterea de negociere – unul dintre factorii care alimentează diferenţa salarială de gen.

    Eficienţa acestor legi a fost mixtă până acum, însă interesul rămâne ridicat: cel puţin încă o duzină de state analizează în prezent introducerea unor reglementări similare.

    Colorado a fost un pionier improbabil în efortul de a face salariile vizibile. Deşi statul s-a numărat printre primele care au legalizat marijuana şi au promovat energia verde, nu are o orientare politică progresistă constantă, precum California. Nici nu beneficiază de forţa sindicatelor bine organizate din New York. Cu toate acestea, în 2019, condiţiile erau favorabile pentru adoptarea unei legi privind divulgarea salariilor la Denver.

    Statul devenise un magnet pentru o nouă generaţie de angajaţi din tehnologie, pentru care discuţiile despre salarii nu mai reprezentau un subiect tabu. Mişcarea naţională #MeToo a reaprins interesul pentru drepturile femeilor şi pentru egalitatea salarială – domenii în care legislatorii statali încercaseră să facă progrese încă de acum câteva decenii. În plus, odată cu preluarea controlului asupra funcţiei de guvernator şi a ambelor camere ale legislativului de către democraţi, pentru prima dată după mai mulţi ani, proiecte de lege blocate anterior au fost adoptate într-un parlament cu una dintre cele mai mari ponderi de femei-legislator din SUA. „Pur şi simplu exista aici un teren mult mai fertil”, a declarat Michael Bell, avocat specializat în dreptul muncii la Ogletree Deakins, în Denver.

    Legea din Colorado obligă angajatorii să specifice intervalele salariale, precum şi beneficiile asociate – inclusiv asigurarea medicală – în toate anunţurile de angajare. De asemenea, le interzice să le ceară candidaţilor informaţii despre istoricul salarial sau să îl folosească pentru stabilirea remuneraţiei, practici despre care s-a demonstrat că perpetuează discriminarea salarială cu care se confruntă frecvent femeile. La momentul adoptării legii, femeile din stat câştigau, în medie, 80 de cenţi pentru fiecare dolar câştigat de bărbaţi cu calificări similare, potrivit National Women’s Law Center. Până în 2024, veniturile relative ale femeilor ajunseseră, în medie, la 85 de cenţi.

    Regulile de transparenţă salarială din Colorado au coincis cu pandemia de Covid-19 şi cu ascensiunea muncii la distanţă. Companiile care promovau iniţial roluri remote au încercat să ocolească obligaţia statului de a publica intervale salariale, interzicând candidaţilor din Colorado să aplice. Însă alte state, printre care California, New York şi Washington, au adoptat rapid propriile legi privind transparenţa salarială, ceea ce a făcut mult mai dificilă evitarea afişării salariilor.

    Pe măsură ce aceste politici s-au extins, angajatorii au devenit mai dispuşi să includă intervale salariale în anunţurile de angajare chiar şi în statele care nu impuneau astfel de obligaţii, potrivit unei analize realizate de National Women’s Law Center în 2024.

    În acest an, statele membre ale Uniunii Europene vor adopta norme care impun includerea intervalelor salariale în posturile scoase la concurs, iar din 2027, companiile din UE vor fi obligate să raporteze diferenţele salariale de gen medii şi mediane.

    Reglementările privind divulgarea salariilor au intrat în vigoare în alte cinci state în 2025: Illinois, Minnesota, New Jersey, Vermont şi Massachusetts. În acest an, statele membre ale Uniunii Europene vor adopta norme care impun includerea intervalelor salariale în posturile scoase la concurs, iar din 2027, companiile din UE vor fi obligate să raporteze diferenţele salariale de gen medii şi mediane.

    Jessie Danielson, una dintre senatoarele statale care au iniţiat proiectul de lege din Colorado, a declarat că, ulterior, a consiliat omologi din alte state cu privire la construirea sprijinului pentru legislaţia privind egalitatea de remunerare.

    În Colorado, Danielson şi susţinătorii proiectului de lege privind transparenţa salarială au putut apela la tradiţia statului de a promova drepturile femeilor. Colorado a fost unul dintre primele state care le-au acordat femeilor drept de vot şi, totodată, primul care a ales femei în legislativul său, în anii 1890. Cu toate acestea, lupta pentru egalitatea salarială în legislativul statal a fost un proces anevoios, întins pe parcursul mai multor decenii.

    Fosta senatoare statală Polly Baca, prima femeie de origine hispanică din legislativul statului Colorado, a declarat că ea şi alţi democraţi au introdus, an după an, proiecte de lege privind egalitatea de salarizare în anii 1980. Deşi a reuşit să obţină sprijin bipartizan pentru cel puţin una dintre propuneri, proiectele au continuat să fie respinse.

    Baca a spus că motivaţia ei îşi are rădăcinile în propriile experienţe din anii 1960, când lucra la un ziar al unui sindicat şi a aflat că un coleg bărbat era plătit mai bine pentru acelaşi post. Deşi, în cele din urmă, a obţinut o mărire de salariu, frustrarea trăită a determinat-o să abordeze problema discriminării salariale din postura de legiuitor.

    Promovarea egalităţii salariale este doar una dintre modalităţile de a reduce diferenţele de gen la locul de muncă. „Este nevoie de acces echitabil la educaţie, servicii de îngrijire a copiilor, transport şi concedii familiale plătite, astfel încât toată lumea să poată participa pe deplin pe piaţa muncii”, a declarat Louise Myrland, reprezentantă a Women’s Foundation of Colorado, organizaţie care a susţinut adoptarea legii statale privind transparenţa salarială.

    Grupuri de afaceri, printre care National Federation of Independent Business şi Denver Metro Chamber of Commerce, susţin că regulile de transparenţă salarială din Colorado impun sarcini administrative şi juridice semnificative, în special companiilor mici, care nu dispun de personal dedicat conformării şi pot fi pasibile de amenzi de până la 10.000 de dolari pentru fiecare încălcare.

    „Este un obiectiv lăudabil”, a declarat preşedintele Denver Metro Chamber, J.J. Ament, însă acesta a fost „conceput de factori de decizie care nu înţeleg cât de dificil este pentru o afacere mică să se conformeze şi ce riscuri apar dacă se face o greşeală”.

    Şi companiile mari au fost sancţionate. Contractorul din industria apărării Lockheed Martin Corp. a plătit o amendă de 79.500 de dolari în 2022, în timp ce compania de social media Twitter Inc., redenumită ulterior X, a achitat aproximativ
    28.000 de dolari în acelaşi an, potrivit Departamentului Muncii din Colorado. Compania de servicii medicale DaVita Inc. a ajuns la o înţelegere privind o penalitate de 298.000 de dolari în 2025.

    O purtătoare de cuvânt a Lockheed a declarat într-un comunicat că firma este angajată în promovarea tratamentului echitabil şi a egalităţii de şanse şi că respectă cu bună-credinţă toate legile privind nediscriminarea şi transparenţa salarială. DaVita, cu sediul în Denver, a precizat într-o declaraţie că o mică parte dintre anunţurile sale publice de angajare au omis inadvertent informaţii cerute de legea din Colorado, dar că aceste detalii au fost ulterior incluse. X nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

    Colorado Restaurant Association and Foundation (CRAF), organizaţia care reprezintă industria restaurantelor din statul Colorado, a declarat că aceste cheltuieli asociate regulilor de transparenţă sunt neglijabile în comparaţie cu creşterea costurilor cu alimentele şi chiriile cu care se confruntă restaurantele în prezent. Organizaţia, care s-a opus iniţial legii, a contribuit la modificarea acesteia în 2023, obţinând schimbări care permit ca intervalele salariale să ţină cont de factori precum experienţa şi localizarea şi care permit negocierea salariilor fără a fi necesară repostarea anunţurilor de angajare, a precizat o purtătoare de cuvânt a CRAF.

    Politicile de transparenţă salarială au slăbit puterea individuală de negociere a angajaţilor. Mulţi angajatori au ales să nu majoreze salariul unui singur angajat, deoarece acest lucru ar fi putut declanşa renegocieri costisitoare cu alţi salariaţi, potrivit unui studiu naţional din 2023, publicat în revista Econometrica a Econometric Society

    Primele studii privind efectele legilor de transparenţă salarială au avut rezultate mixte.

    Un studiu din 2025 realizat de cercetători de la University of California, San Diego şi University of Southern California a arătat că legea din Colorado a intensificat competiţia pe piaţa muncii, iar salariile au crescut cu până la 3,6%.

    În schimb, un studiu naţional din 2023, publicat în revista Econometrica a Econometric Society, a constatat că politicile de transparenţă salarială au slăbit puterea individuală de negociere a angajaţilor. Mulţi angajatori au ales să nu majoreze salariul unui singur angajat, deoarece acest lucru ar fi putut declanşa renegocieri costisitoare cu alţi salariaţi, au explicat autorii cercetării.

    Dezbaterea privind transparenţa salarială s-a concentrat în special pe modul în care angajaţii pot corecta inechităţile de plată atunci când au acces la mai multă informaţie. Mai puţină atenţie a fost acordată reacţiilor angajatorilor. În studiul din revista Econometrica, analiza arată că, într-un cadru de negociere în care ambele părţi deţin informaţii incomplete, transparenţa salarială poate reduce puterea individuală de negociere a angajaţilor, ceea ce duce, în medie, la salarii mai mici. Ideea centrală este că angajatorii evită să ofere salarii mai mari unor angajaţi individuali, deoarece acest lucru ar putea declanşa renegocieri costisitoare cu restul personalului. Cu alte cuvinte, pentru a preveni un „efect de domino” al creşterilor salariale, companiile preferă să menţină niveluri de remunerare mai uniforme.

    Impactul transparenţei salariale este mai redus în organizaţiile în care angajaţii au oricum o putere mică de negociere. Testarea acestui mecanism pe baza legislaţiei adoptate în mai multe state americane – care permite angajaţilor să îşi comunice salariile între ei – indică o scădere medie a salariilor de aproximativ 2% după introducerea acestor reguli. Efectele negative sunt cele mai mici în sectoarele sau contextele în care puterea individuală de negociere este deja limitată.

    Între timp, datele naţionale indică o reapariţie a decalajelor salariale. În 2024, femeile angajate cu normă întreagă au câştigat 81 de cenţi pentru fiecare dolar câştigat de bărbaţi, în scădere de la 84 de cenţi cu doi ani mai devreme, potrivit National Women’s Law Center.

    Anul trecut, democraţii din Congres au introdus un proiect de lege care ar impune divulgarea intervalelor salariale la nivel naţional, însă acesta se află încă în comisii. Între timp, ostilitatea administraţiei Trump faţă de iniţiativele privind egalitatea de gen a crescut şi mai mult nevoia ca guvernele statale să intervină, a declarat Danielson, legislator din Colorado. „Acest lucru face ca munca pe care statele au făcut-o şi o vor face – mai ales în domenii precum drepturile femeilor, drepturile muncitorilor şi egalitatea salarială – să fie mai importantă decât mi-am imaginat vreodată”, a spus ea. 

    Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă

  • Romsilva: Drumul forestier din pădurea Băneasa există din 1974 şi nu a ieşit niciodată din fond

    Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a transmis, miercuri, o serie de precizări privind drumul forestier D66 F002 din pădurea Băneasa, după apariţia în spaţiul public a informaţiilor din raportul Corpului de Control al Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    Potrivit Romsilva, drumul forestier D66 F002 (fost D53), cu o lungime de 1.522 de metri şi o suprafaţă de 0,89 hectare, a fost dat în folosinţă în anul 1974, în baza unei hotărâri a Consiliului de Miniştri din 1972, act normativ care nu a fost abrogat.

    De la acel moment şi până în prezent, drumul nu a făcut obiectul retrocedării, nu a ieşit legal din fondul forestier şi nu a fost predat altei entităţi a statului.

    Regia precizează că drumul se află în proprietatea publică a statului şi este administrat de Ocolul Silvic Bucureşti din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov. Acesta figurează în amenajamentele silvice din anii 1974 şi 1982 ca „alee modernizată pentru vehicule” şi „drum forestier şi de agrement”, fiind pietruit, cu o lăţime de şase metri.Romsilva arată că, în anul 1991, în contextul aplicării legilor fondului funciar, a apărut o eroare materială în documentaţia amenajistică a Ocolului Silvic Bucureşti.

    Drumul a fost reprezentat pe hărţi doar între bornele 19 şi 22, deşi suprafaţa totală de 0,89 hectare a rămas neschimbată.

    Această eroare a fost constatată şi corectată prin amenajamentul silvic din anul 2020, document avizat de comisia tehnică a Ministerului Mediului şi aprobat ulterior prin ordin de ministru, în mai 2023.

    Potrivit Romsilva, toate documentele justificative au fost transmise în timp util Corpului de Control al Ministerului Mediului.

    Regia mai precizează că drumul forestier nu a fost construit recent, ci au fost realizate exclusiv lucrări de reparaţii şi întreţinere, finanţate din fondurile proprii ale Direcţiei Silvice Ilfov. Cheltuielile vor fi recuperate integral în baza unui contract civil de peaj, încheiat pe o perioadă de trei ani cu proprietarii terenurilor din zonă.

    Romsilva subliniază că drumul nu a fost casat, dezafectat sau scos din evidenţele fondului forestier, nici integral, nici parţial.