BusinessMagazin

Blog

  • Cum îşi analizează românii starea medicală? Peste 75% dintre oameni spun că au o stare de sănătate bună sau foarte bună

    Percepţia românilor asupra propriei stări de sănătate arată că 75% dintre oameni spun că au o condiţie bună sau chiar foarte bună din punct de vedere medical, arată datele Eurostat, care se referă la anul 2024. Astfel, românii sunt peste media europeană, care este de 68% anul trecut.

    Există o diferenţă semnificativă în modul în care îşi percep sănătatea femeile în comparaţie cu bărbaţii. Spre exemplu, la nivel european, bărbaţii dau un scor mai mare propriei sănătăţi (71% o consideră bună sau foarte bună), iar femeile spun că stau bine doar în procent de 66%.

    Şi în România este acest „gap”, cu 79% dintre bărbaţi care cred că au o sănătate bună sau foarte bună, versus 72% dintre femei care consideră la fel.

    În comparaţie, oamenii din Lituania îşi evaluează cel mai pesimist starea de sănătate, mai puţin de jumătate din populaţie considerând că stau bine sau foarte bine. Procente mici înregistrează şi Letonia (48,1%), Portugalia(53,6%) sau chiar Polonia (64,3%) şi Ungaia (64,4%).

    România este de altfel în top la percepţia asupra stării de sănătate, după Irlanda (79,9% dintre irlandezi spun că stau bine cu sănătatea), Malta, Grecia sau Italia.

    Datele au acoperit persoanele de peste 16 ani, iar Eurostat arată că persoanele tinere tind să îşi evalueze starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună. O altă concluzie a analizei Eurostat arată că oamenii cu un nivel al educaţiei mai mare şi cu venituri mai mari percep sănătatea lor ca fiind bună sau foarte bună.

    Totuşi, în ciuda percepţiei generale, în România în continuare există diferenţe majore în accesul la sănătate în funcţie de regiuni, de oraşe. Sunt zone întregi în ţară neacoperite de medici de familie, primul specialist la care oamenii ajung pentru o evaluare concretă a stării de sănătate. În plus, nu există programe de screening prin care oamenii să descopere din timp anumite afecţiuni şi astfel să le trateze mai uşor şi mai puţin costisitor pentru sistemul medical.

  • Românii au 59 de ani „sănătoşi”, fără probleme majore de sănătate sau mişcare. Media europeană trece de 63 de ani

    Un român trăieşte în medie 59 de ani fără probleme majore de sănătate, care i-ar limita posibilitatea de mişcare, spre exemplu. În regiune, România este cel mai jos la acest indicator, în contextul în care Bulgaria are o medie de 68 de ani, polonezii au 63 de ani în care nu au probleme serioase de sănătate, iar Ungaria ajunge tot la 63 de ani.

    Datele sunt extrase din raportările biroului Eurostat şi se referă la anul 2023. În ultimul deceniu, România a stat cel mai bine în 2019, când a depăşit cu puţin pragul de 60 de ani.

    Spre deosebire de speranţa de viaţă la naştere, care în România a ajuns la 76,6 ani, anii sănătoşi de viaţă arată perioada în care oamenii nu au limitări de mişcare sau de activitate, adică nu se confruntă cu probleme serioase de sănătate.

    Acest lucru are impact asupra calităţii vieţii lor, dar şi asupra producţivităţii în muncă, ceea ce se răsfrânge indirect şi în economie.

    „Anii de viaţă sănătoşi monitorizează de asemenea sănătatea ca un factor de productivitate sau unul economic. O creştere a acestei vârste nu ar îmbunătăţid oar situaţia oamenilor, dar ar duce de asemenea la cheltuieli mai mici pentru sănătatea publică şi arc reşte posibilitatea ca oamenii să muncească mai mult”, potrivit Eurostat.

    Media în Uniunea Europeană la acest indicator privind anii sănătoşi este de peste 63 de ani, cel mai bine situându-se Italia, dar şi Bulgaria, Grecia, Belgia, Irlanda. De altfel, Italia şi Grecia sunt două dintre ţările unde există „zone albastre”, numite aşa pentru că oamenii trăiesc cel mai mult la nivel mondial (peste 100 de ani) şi ratele bolilor cronice sunt cele mai scăzute. 

  • Alexandru Rogobete, declaraţii despre clinica unde o fetiţă de 2 ani a murit

    Rogobete a fost întrebat, luni, ce se va întâmpla cu personalul medical care are decizie de pensionare.

    „Lucrurile din punct de vedere administrativ sunt încă în discuţie. Nu vreau să speculez şi nici să mă antepronunţ. Suntem în discuţie, în continuare, nu s-a luat o decizie finală”, a răspuns ministrul.

    Ministrul a fost întrebat şi despre suspiciunile familiei fetiţei, care acuza că, înainte de a fi anunţată că cea mică a murit, ar fi intrat în sală avocatul spitalului şi alte persoane, iar astfel ar fi putut fi şterse sau alterate imaginele de pe camerele de supraveghere.

    „Nu pot nici să confirm şi nici să infirm. Tot ce vă spun este că toate spaţiile de stocare digitală pentru acele camere au fost sigilate din primul moment de către procurori. Deci nu putem discuta despre o muşamalizare a cazului. Iar în ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii, vă asigur că toate datele identificate de către inspectorii sanitari de stat din Ministerul Sănătăţii au fost transmise către Parchet”, a răspuns Rogobete.

    Ministerul Sănătăţii a anunţat anterior că Inspecţia Sanitară de Stat (ISS) a terminat raportul de control făcut în cazul clinicii de stomatologice unde, vinerea trecută, o fetiţă de 2 ani a murit.

    Activitatea clinicii a fost suspendată şi a primit o amendă de 100.000 de lei.

    În urma verificărilor au fost constatate mai multe neconformităţi de natură administrativă, inclusiv funcţionarea unor cabinete medicale situate la parterul imobilului fără deţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare.

    Săptămâna trecută, o fetiţă de 2 ani a murit la o clinică stomatologică din Bucureşti în timpul unei proceduri de sedare profundă. Copilul a intrat în stop cardio-respirator în jurul orei 19.30, iar manevrele de resuscitare nu au reuşit să-i salveze viaţa.

    Astfel, a fost deschis dosar penal, care a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, după ce a fost înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Se fac cercetări pentru ucidere din culpă.

  • Ce a prezis Nostradamus pentru sfârşitul anului 2025: un eveniment „catastrofal”

    Nostradamus, astrologul francez şi pretinsul clarvăzător, a sugerat izbucnirea unui război în Anglia. A prezis şi căderea unui meteorit pe Pământ. De asemenea, a văzut ascensiunea la putere a unui conducător din lumea acvatică.

    Omul pe care History Channel l-a numit „cel mai faimos clarvăzător” a prevăzut evenimente apocaliptice în ultimul trimestru al anului 2025. Cu toate acestea, el a prevăzut şi „sfârşitul unui război îndelungat”.

    Mulţi cred că această profeţie ar putea face referire la conflictul dintre Rusia şi Ucraina.

    „După un război îndelungat, toată armata va fi epuizată. Nu se vor mai găsi bani pentru soldaţi. În loc de aur sau argint, se vor folosi monede din piele, alamă galică şi semnul semilunii”, a susţinut Nostradamus, potrivit The Mirror.

    Dar nu vă bucuraţi prea tare. El susţine că încheierea unui conflict va coincide cu începutul altuia pe teritoriul britanic. Va apărea şi o nouă pandemie.

    Nostradamus scrie: „Când cei din ţările Europei vor vedea Anglia instalându-şi tronul în urmă, pe flancurile ei vor avea loc războaie crude. Regatul va fi marcat de războaie atât de crude, încât vor apărea duşmani din interior şi din exterior. O mare molimă din trecut se întoarce. Niciun duşman nu este mai mortal sub cer”.

    Pe lângă războiul care se apropie, există şi alte motive de îngrijorare.

    Potrivit lui Nostradamus, un asteroid urmează să lovească Pământul.

    „Din cosmos, se va ridica o minge de foc, un vestitor al destinului. Ştiinţa şi soarta într-un dans cosmic. Soarta Pământului, o a doua şansă”, a scris el, conform Penn Live.

    Pe plan politic, renumitul astrolog a prezis că „marile puteri se vor ciocni”. Profeţia stârneşte temeri privind o potenţială confruntare nucleară. El a prezis „o scădere a influenţei ţărilor occidentale consacrate şi apariţia unor noi puteri mondiale”.

    Cu toate acestea, experta psihică Joanne Jones de la Trusted Psychics îndeamnă la prudenţă. Interpretarea predicţiilor sumbre ale lui Nostradamus trebuie făcută cu atenţie.

    Ea a spus: „În ultima săptămână am asistat la o creştere a anxietăţii publice. Interpretările virale ale catrenelor lui Nostradamus prezic un eveniment catastrofal. Este important să ne amintim că Nostradamus a scris în ghicitori şi limbaj metaforic”.

    Joanne crede că reacţia noastră dezvăluie mai multe despre noi ca societate. Ea a explicat: „Istoric, multe dintre profeţiile sale au fost adaptate pentru a se potrivi cu temerile contemporane. Panica pe care o vedem spune mai multe despre anxietatea colectivă decât orice predicţie literală”.

  • Hopincă: Amendă de 60.000 de lei şi maşină confiscată pentru aruncarea deşeurilor pe domeniul public

    Reprezentanţii unei societăţi comerciale au fost surprinşi în timp ce aruncau ilegal deşeuri pe spaţiul public.

    „Un gest sfidător, lipsit de orice urmă de responsabilitate faţă de comunitatea în care trăim. Pentru această faptă, poliţiştii locali au aplicat o sancţiune în valoare de 60.000 lei”, anunţă Hopincă.

    Într-un caz similar, tot pe baza sistemului de monitorizare video, a fost identificat un autoturism folosit pentru descărcarea ilegală a unor deşeuri provenite din construcţii pe domeniul public.

    Persoana responsabilă a fost sancţionată conform OUG 92/2021. Maşina folosită la săvârşirea contravenţiei a fost confiscată.

    „Este o măsură fermă, dar necesară, mai ales în contextul în care persoana fusese sancţionată anterior pentru acelaşi tip de comportament”, afirmă primarul.

    „Din păcate, astfel de exemple negative sunt încă prea dese. Respectul faţă de Sectorul 2 şi faţă de cei care locuiesc aici porneşte de la comportamentul fiecăruia. Atunci când acesta lipseşte, intervenim ferm şi sancţionăm fără ezitare. Monitorizăm tot sectorul, iar amenzile sunt drastice. Comunitatea merită respect, iar noi ne asigurăm că îl primeşte”, adaugă acesta.

  • Ioana Mihai-Andrei, redactor-şef, BUSINESS Magazin: Tehnologia, automatizarea şi AI-ul, între presiunea adopţiei şi nevoia de echilibru

    „Chiar ieri m-a întrebat managerul meu cum folosesc AI-ul în activitatea mea. Şi în ce fel mă ajută. Presiunea de a folosi noile tehnologii este mult mai mare aici decât ce văd că se întâmplă în România”, povestea deunăzi o prietenă care lucrează în corporaţie, în Germania.

    Se vorbeşte foarte mult şi foarte des despre cum tehnologia se schimbă rapid şi cum eficientizează activitatea. Se vorbeşte şi despre cum tehnologia preia sarcini şi chiar joburi, despre cum companiile îşi doresc să ţină pasul cu integrarea noilor instrumente în activitatea curentă. Tot soiul de studii arată cum managerii din diverse industrii conştientizează nevoia de a folosi mai mult tehnologia, dar gradul de adopţie rămâne redus faţă de nivelul dorit. „Trebuie să învăţăm continuu, să ne reinventăm, să pivotăm, astfel încât să rămânem relevanţi şi pregătiţi pentru viitor”, spunea recent pentru BUSINESS Magazin Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, referindu-se atât la persoane cât şi la corporaţii. Tot ea povestea că în cadrul instituţiei este încurajată învăţarea continuă, deoarece este esenţial ca oamenii să investească în ei înşişi pentru a se pregăti pentru viitor. „Deşi este important şi pentru tinerii din organizaţie, cred că pentru cei maturi este şi mai crucial, pentru că viitorul va aduce multe provocări şi va testa agilitatea şi adaptabilitatea tuturor.”

    Companiile au programe de formare pentru angajaţi şi caută variantele potrivite prin care să dezvolte copiloţi, proprii modele de AI, procese automatizate şi noi modele de lucru. Iar oamenii simt presiunea tot mai acut. Desigur, AI nu este uman, nu are abilităţi empatice şi mai dă şi rateuri uneori. Dar, dacă e să fim oneşti, pentru companii contează foarte mult cifrele, raportările. La nivel înalt, „straturile” de management de prim rang, sunt oameni care au competenţe rafinate şi esenţiale pentru afaceri. Dar pentru formarea noilor lideri (şi nu numai), a celor care vor prelua activitatea, şi pentru menţinerea celor care vor face transferul către noi generaţii sau unelte avansate de lucru, trebuie găsită cantitatea optimă de presiune. Şi, mai ales, un echilibru sănătos.

    Învăţatul permanent a fost multă vreme o regulă şi o modalitate de a câştiga teren, deoarece completarea abilităţilor se traduce în posibilităţi de avansare (mai rapidă), sporirea veniturilor, relevanţă mai mare în câmpul muncii. Mai mult ca oricând upgrade-ul abilităţilor este relevant. Folosirea tehnologiei nu mai este doar necesară, este chiar obligatorie, pentru a rămâne relevant la locul de muncă şi – în peisajul mai larg – în business.

     


     

     

  • Studiu: Ce crede Gen Z despre vaccinarea anti-HPV? Peste jumătate dintre tineri sunt deja vaccinaţi

    Peste jumătate dintre tineri, mai exact, 54% sunt deja vaccinaţi, iar 27% intenţionează să se vaccineze în viitorul apropiat anti-HPV, arată o cercetare realizată de  Federaţia Tinerilor din Cluj (FTC) şi comunitatea HPV Free City.

    „Rezultatele arată un nivel încurajator de cunoaştere şi susţinere pentru vaccinarea anti-HPV în rândul tinerilor, reflectat şi în ratele de vaccinare raportate. Totuşi, golurile de informare privind prevalenţa HPV şi îngrijorările legate de siguranţă şi eficacitate indică nevoia unor campanii mai ţintite, bazate pe dovezi, derulate împreună cu medicii de familie şi ginecologi. Prin iniţiativele de educaţie realizate sub umbrela HPV Free City, ne propunem să facilităm accesul la informaţii clare, astfel încât cât tot mai mulţi tineri să fie protejaţi” spune Paul Marc, preşedinte al Federaţiei Tinerilor din Cluj, într-un comunicat de presă.

    Dintre tinerii nevaccinaţi, aproape 60% afirmă că se vor vaccina sau iau în calcul vaccinarea. În acelaşi timp, sondajul evidenţiază motivele de ezitare: îngrijorări privind siguranţa şi efectele adverse, lipsa de informaţii clare şi dificultatea de a găsi timp pentru parcurgerea traseului de vaccinare. În plus, mai arată sondajul, aproximativ 2 din 10 tineri menţionează şi temeri legate de eficacitatea vaccinului.

    Acelaşi studiu arată că factorii care favorizează decizia de vaccinare includ gratuitatea, indicată de peste 65% dintre respondenţi, precum şi recomandarea medicului şi accesul la informaţii clare, fiecare menţionate de jumătate dintre participanţi. Medicul de familie rămâne principalul reper informaţional pentru tineri, 7 din 10 declarând că se bazează pe acesta în documentare.

    Rezultatele cercetării indică un nivel ridicat de familiaritate cu subiectul: 97% dintre tineri au auzit de infecţia cu HPV, iar peste 95% ştiu că este un virus care poate infecta atât femei, cât şi bărbaţi şi că vaccinul nu este destinat exclusiv fetelor.

    În acelaşi timp, 28% dintre participanţi nu ştiu că infecţia cu HPV este cea mai răspândită infecţie cu transmitere sexuală, deşi 7 din 10 recunosc că majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome vizibile şi că vaccinarea este cea mai eficientă înainte de debutul vieţii sexuale.

    În ceea ce priveşte încrederea în decizia de vaccinare, ginecologii şi medicii de familie sunt preferaţi de 62%, respectiv 55% dintre respondenţi. Totodată, 52% au fost informaţi anterior despre necesitatea vaccinării, iar 7 din 10 se simt capabili să găsească informaţii de încredere despre vaccin; 6 din 10 declară că ştiu unde să se programeze.

    Studiul „HPV între informare şi prevenţie – Ce cred tinerii români despre vaccinare” a fost realizat în noiembrie 2025 pe un eşantion de 196 de tineri cu vârste între 18 şi 26 de ani, majoritar studenţi, utilizând un chestionar online.

  • Ioana Matei, editor-şef, BUSINESS Magazin: Superliderul în era AI, cel care are curajul să rămână om

    „Când aveţi opţiunea de a fi umani, alegeţi-o. Poate pe termen scurt pierzi, dar pe termen lung câştigi.” Această frază, rostită de Fady Chreih, CEO al Reţelei de Sănătate Regina Maria, pe scena galei CEO Awards 2025, a rezumat perfect tema acestei ediţii a evenimentului, dar şi a anuarului „100 Cei Mai Admiraţi CEO din România”: superliderul în era AI.

    Lumea pare că se mişcă pe repede-înainte, între crize, transformări şi goana după eficienţă, dar liderul care iese în evidenţă este cel care reuşeşte să-şi păstreze echilibrul între productivitate şi empatie. „Funcţia executivă nu se deleagă unui AI; poate fi un asistent bun pentru rutină, dar leadershipul rămâne profund uman”, a spus Bogdan Florea, CEO Connections Consult. Iar Octavian Pantiş, cofondator Qualians, a completat: „AI-ul e un asistent foarte isteţ, dar un pic aiurit — te ajută mult, dar trebuie supravegheat.”

    Între algoritm şi instinct, pentru liderul de astăzi, contează felul în care alegi să rămâi om. Carmen Petcu, director general al De’Longhi în România, a spus-o simplu: „Leadershipul real înseamnă să dai sens, nu doar sarcini.” Iar Elisabeta Moraru, Country Director Google România, a completat cu o perspectivă optimistă: „AI-ul este o trambulină de productivitate, nu doar un upgrade de rutină.”

    Trăim o eră în care tehnologia poate să facă orice, iar diferenţa o face nu puterea de procesare, ci puterea de discernământ. Chiar dacă AI-ul poate prelua calcule, activităţi de rutină sau analize complexe, nu poate – şi nici nu ar trebui – să preia decizii morale. Poate învăţa limbajul uman, poate învăţa chiar să aibă umor, dar nu poate simţi responsabilitatea care vine odată cu compasiunea, etica, vulnerabilitatea. A fi lider în 2025 înseamnă a fi lucid, dar şi umil. A şti că tehnologia te poate ajuta să vezi mai departe, dar doar oamenii te pot urma. Admiraţia, în acest context, nu mai ţine de carismă sau performanţă financiară. Ţine de consecvenţă, de curajul de a spune „nu ştiu” şi de felul în care rezişti tentaţiei de a delega ceea ce este, prin definiţie, omenesc. Superliderul despre care vorbim în 2025 nu este cel care controlează totul, ci acela care înţelege când să lase loc omenescului.

  • Târgurile de Crăciun cresc turismul din România. Care sunt preferatele turiştilor

    Sezonul târgurilor de Crăciun 2025 se anunţă plin de culoare şi evenimente festive, cu un interes ridicat pentru marile oraşe ale ţării. Datele Travelminit arată că rezervările sunt deja în creştere faţă de anul trecut, iar turiştii îşi planifică vizitele pentru a nu rata magia târgurilor.

    Primii vizitatori sunt aşteptaţi la Sibiu şi Craiova încă din 14 noiembrie, când pieţele centrale au prins viaţă cu lumini, decoraţiuni şi activităţi pentru toate vârstele.

    În săptămânile următoare, târgurile se deschid treptat în Cluj-Napoca, Alba Iulia, Timişoara, Bucureşti, Oradea, Braşov şi Iaşi, Toate oferă experienţe specaile, de la concerte şi spectacole până la preparate tradiţionale şi cadouri artizanale.

    Atmosfera de sărbătoare este completată peste tot de iluminatul festiv şi decorurile specifice sezonului.

    Braşovul, Sibiul şi Bucureştiul se află în topul preferinţelor turiştilor, urmate de Craiova, Oradea şi Cluj-Napoca, potrivit datelor agenţiei.

    Conform susrsei citate, valoarea medie a unei rezervări pentru perioada târgurilor de Crăciun variază între 160 şi 225 de euro pe sejur, în funcţie de oraş şi de tipul unităţii. Braşovul se remarcă printr-o medie de 226 de euro, fiind una dintre cele mai căutate destinaţii din ţară, în timp ce Sibiu şi Cluj-Napoca se situează la aproximativ 160–165 de euro. În Bucureşti, media este de 185 de euro, oraşul beneficiind de o ofertă variată datorită celor trei târguri desfăşurate simultan: Piaţa Constituţiei, Parcul Drumul Taberei şi Hala Laminor.

    La Iaşi, valoarea medie a rezervărilor este de 206 euro, în timp ce în Craiova şi Oradea tarifele se situează în jur de 165 de euro.

    Hotelurile rămân alegerea principală a turiştilor, însă se observă o creştere a cererii pentru apartamente şi pensiuni, mai ales în Sibiu, Timişoara şi Oradea.

    De asemenea, turiştii aleg să-şi organizeze sejururile în funcţie de oraş şi de numărul târgurilor pe care intenţionează să le viziteze. În Bucureşti, mulţi aleg să petreacă câteva nopţi pentru a putea explora toate târgurile şi atracţiile festive. În schimb, Braşovul şi Iaşiul sunt potrivite pentru escapade mai scurte, media fiind de două nopţi.

  • Industria asigurărilor se confruntă cu atragerea noilor generaţii: aproape 80% dintre tinerii Gen Z nu au luat niciodată în considerare o carieră în domeniul asigurărilor

    Pentru tinerii Gen Z, domeniul asigurărilor este adesea asociat cu birocraţia, hârtiile, procesele lente şi sistemele învechite. Asigurările au ajuns să fie privite ca un domeniu depăşit, ceea ce le dă de gândit companiilor să regândească modul în care poate atrage tânăra generaţie. Totuşi, reuşesc să le ofere tinerilor un punct forte şi anume – stabilitatea, dar nu e de ajuns pentru o generaţie atât de dinamică.

     Un studiu efectuat în luna noiembrie pe un eşantion de peste 500 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 28 de ani, de Cake & Arrow, o agenţie de design UX şi inovaţie de produs care lucrează exclusiv cu industria asigurărilor şi serviciilor financiare, şi postat de companie pe LinkedIn, arată că 79% dintre tinerii GenZ n-au luat niciodată în considerare un job în asigurări, iar 49% dintre respondenţi nu îşi doresc să lucreze în domeniu. Motivul din spate are legătură cu preocuparea tinerilor privind practicile comerciale ale companiilor de asigurări şi a valorilor care stau la bază.

    Potrivit studiului, printre cei care au semnalat probleme etice, au remarcat că industria ia în considerarea prea puţin respectarea angajamentelor faţă de clienţii lor şi se orientează mai mult spre obţinerea de profit şi interesele acţionarilor. Se precizează că 11 din 12 respondenţi sunt de acord cu afirmaţia: „companiile de asigurări vor face tot ce le stă în putinţă pentru a respinge cererile de despăgubire”.

    Pentru Gen Z, munca înseamnă mai mult decât un salariu bun sau un statut ridicat în societate. Motivaţia lor provine din modul în care sunt trataţi, din valorile în care cred şi din scopul pentru care muncesc. Ce îi deranjează? Munca repetitivă, lipsa de flexibilitate a programului, lipsa creativităţii şi frica de a nu evolua spre o funcţie mai bună în domeniu.

    ,,Nu m-am gândit niciodată să merg spre ramura asta a asigurărilor, mai mult din necunoştinţă de cauză. Nici la şcoală, nici la facultate nu prea auzi, doar dacă mergi spre un profil economic. Am văzut mereu asigurările ca pe un domeniu rigid şi monoton” spune Maria, tânără în vârstă de 21 de ani.

    De aceeaşi părere este şi Andreea, o tânără în vârstă de 22 de ani. Faptul că domeniul asigurărilor nu este unul gen Z friendly pentru că nu se vorbeşte atât de mult despre el, pe tineri îi face să aibă rezerve când vine vorba de a se angaja în această industrie.

      ,,Nimeni nu mi-a zis cu se ocupă exact industria asigurărilor şi doar m-am trezit ca adult că am nevoie de ele în orice domeniu. Când eram mică îl auzeam mereu pe tata că merge să plătească factura pentru asigurarea de sănătate” spune ea.

     Un lucru e cert: companiile care se reinventează, care reuşesc să comunice clar valorile şi oportunităţile, şi care creează produse şi experienţe relevante pentru tineri, vor atrage cei mai talentaţi profesionişti ai viitorului. Iar industria asigurărilor nu face excepţie. Pentru ca tot mai mulţi tineri să o considere atractivă, e nevoie de comunicare pe înţelesul lor şi de informaţii clare.