BusinessMagazin

Blog

  • Paradoxul pensiilor private: numarul participantilor creste desi sunt mai multi someri

    La sfarsitul anului 2008, fondurile de pensii private
    obligatorii aveau putin peste patru milioane de participanti. La
    acelasi moment, in Romania erau aproximativ 400.000 de someri. Dupa
    un an, cresteri si de o parte si de cealalta: 4,5 milioane de
    persoane care contribuiau la sistemul de pensii private obligatorii
    si peste 700.000 de oameni ramasi fara un loc de munca. Datele sunt
    evident contradictorii, atat timp cat, pe masura ce au aparut
    oameni care ieseau de pe piata muncii, angajatorii au sistat in mod
    firesc platile in conturile de pensii private ale fostilor
    angajati, iar fondurile au ramas cu mai putini participanti
    activi.

    Cum se explica atunci fenomenul? “O parte dintre nou-intratii
    participanti sunt, probabil, absolventi de facultate care au apucat
    sa se angajeze in ciuda faptului ca in multe companii au avut loc
    concedieri”, a spus Mircea Oancea, presedintele Comisiei pentru
    Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in cadrul
    seminarului organizat de Mediafax, “Mediafax Talks About Private
    Pensions”. In afara de absolventii care, intr-o forma sau alta, au
    intrat pe piata muncii in ultimul an, mai trebuie adaugati si cei
    ale caror contributii au fost reluate odata ce s-au reangajat,
    pentru ca in timp ce un numar semnificativ de companii din piata au
    renuntat la o parte din angajati, altele au continuat sau chiar au
    inceput recrutarea. Cifrele arata insa ca numarul celor angajati in
    ultimul an nu a fost mai mare decat al celor concediati, motiv
    pentru care inca ramane surprinzatoare evolutia numarului de
    participanti.

    Desi nu vorbim de cresteri exponentiale, numarul participantilor
    la pilonul al doilea de contributii s-a majorat anul trecut cu mai
    mult de 10.000 pe luna. Implicit, a crescut si valoarea activelor
    nete administrate – de la 832 de milioane de lei la sfarsitul
    anului 2008 la 2,3 miliarde de lei un an mai tarziu.

    Cresteri – desi mai mici – s-au observat si la fondurile care
    administreaza pensii private facultative (pilonul al treilea al
    sistemului), segment ce insa nu a luat suficient avant, desi a fost
    lansat inaintea celui obligatoriu. De la sfarsitul anului 2008 si
    pana la finele lui 2009, circa 36.000 de participanti au incheiat o
    pensie facultativa, iar aproximativ 200.000 de persoane detin acum
    un astfel de produs. Criza a avut o influenta vizibila, avand in
    vedere ca multi dintre contributori aveau trecut in pachetul
    extrasalarial un astfel de beneficiu, platit de angajator. Odata cu
    regandirea pachetelor salariale, au fost eliminate o serie de
    beneficii, printre care si pensiile facultative. Desi aveau
    posibilitatea de a prelua platile lunare in locul angajatorului,
    multi dintre beneficiari au decis sa opreasca platile, care vor fi
    reluate, cel mai probabil, odata cu calmarea apelor in
    economie.

  • De ce se va scumpi zaharul

    La prima vedere, titlul si primul paragraf s-ar putea
    contrazice: unul se refera la cresteri de pret, iar celalalt la
    concurenta unor produse mai ieftine. Nu e nicio greseala. Pretul la
    zahar are toate sansele sa creasca, pentru ca pretul de bursa al
    zaharului nerafinat este mare, sustine Ioan Armenean, director
    general al fabricii Zaharul Ludus.

    Un pret mai mare al materiei prime – melasa sau zaharul brut –
    ce se prelucreaza in fabricile din tara se va transfera la raft, in
    pretul final. Pe de alta parte insa, fabricile europene pot invada
    piata cu produse mai ieftine decat zaharul produs local, astfel
    incat fabricile autohtone sunt prinse de cele doua constrangeri de
    pret ca intr-o menghina. “Incepand din acest an nu mai avem nicio
    facilitate pentru a cumpara zahar brut din Brazilia, rafinariile
    fiind nevoite sa cumpere la pretul pietei zahar din tarile APC
    (Africa, Pacific, Caraibe)”, declara directorul general al Zaharul
    Ludus, companie ce si-a dublat cifra de afaceri in prima jumatate a
    anului trecut, fata de perioada corespunzatoare a anului 2008,
    ajungand la 9,7 milioane de euro si un profit de 800.000 de
    euro.


    De ce s-a produs aceasta schimbare? In urma ultimelor decizii
    ale Uniunii Europene, procesatorii trebuie sa negocieze in nume
    propriu contractele, iar rafinatorii romani nu au relatii
    comerciale de durata stabilite cu marii producatori de zahar.
    }arile din zona ACP sunt in majoritate foste colonii britanice, cu
    firme ce detin de zeci sau chiar sute de ani culturi. In fata lor,
    reprezentantii procesatorilor romani au putine sanse de negociere.
    “In urma acestei schimbari, rafinatorii romani au contractat
    licente doar pentru 100.000 de tone zahar brut, fata de 330.000 de
    tone, cat negociasera anul trecut”, a declarat Emilian Dobrescu,
    reprezentantul Agrana in Romania, cea mai mare companie de profil
    de pe piata locala, cu o cifra de afaceri de 163 de milioane de
    euro in 2008.

    Rezultatul faptului ca au fost contractate volume mai mici e
    clar: cele sase fabrici de zahar din Romania vor avea mai putin de
    lucru. Motivul pentru care procesatorii autohtoni au contractat
    pentru 2010 licente pentru o cantitate de trei ori mai mica decat
    anul trecut este pretul mare al tonei de zahar brut pe piata
    mondiala, care a ajuns chiar si la 600 de euro pe tona. “Pretul
    zaharului a ajuns la un maxim istoric, dar este un fenomen ciclic,
    influentat de mai multi factori”, explica Dragos Dima, consultant
    in domeniul agriculturii. Conteaza cat de performante au fost
    culturile – daca recolta e slaba, preturile urca. E important si de
    cat de mult zahar are nevoie pentru consumul intern tara
    producatoare, care vinde doar ce ii prisoseste, dar un rol
    important il joaca si speculatorii – care pot fi interesati sa faca
    stocuri mari in speranta unor castiguri ulterioare.

  • In televiziune se poarta digitalul

    “Pentru serviciile triple-play, urmatorii doi ani sunt o
    perioada extrem de importanta”, apreciaza intr-o discutie cu
    BUSINESS Magazin Mike Fries, directorul executiv al Liberty Global,
    care furnizeaza in Romania servicii de telefonie fixa, internet si
    televiziune prin operatorul UPC. “Este cel mai bun moment pentru
    operatori sa redefineasca serviciile si strategia de abordare a
    pietei, mizand pe servicii broadband si digitale, in incercarea de
    a-si creste cota de piata si venitul mediu per utilizator.”

    Opinia lui Fries este indreptatita in primul rand prin faptul ca
    serviciile de televiziune prin cablu migreaza deja in mod evident
    de la analogic la digital, iar operatorii fac investitii
    consistente in tehnologie pentru a-si diversifica ofertele. Pe
    piata europeana, televiziunea digitala a depasit pentru prima data
    anul trecut serviciile analogice din punctul de vedere al
    veniturilor, conform unor statistici publicate de compania de
    cercetare Screen Digest, in cadrul conferintei Cable Congress,
    desfasurata saptamana trecuta la Bruxelles. Astfel, din intreaga
    piata europeana de aproape 18 miliarde de euro, peste 4,7 miliarde
    de euro au insemnat in 2009 veniturile operatorilor din televiziune
    digitala, in crestere cu 20% fata de anul precedent, in conditiile
    in care cei 21,5 milioane de utilizatori reprezinta doar
    aproximativ o treime din numarul total al consumatorilor de
    servicii de televiziune din Europa. “Pentru industria serviciilor
    de internet si televiziune prin cablu, 2009 a fost un an bun in
    ciuda situatiei economice dificile”, observa Martin Weiss, managing
    director in cadrul companiei de consultanta Solon Management
    Consulting.

    Cresterea poate fi explicata, in opinia lui, prin investitiile
    pe care le fac operatorii din toata Europa in infrastructura si in
    serviciile de internet in banda larga si televiziune digitala. In
    Romania insa, piata este la inceput; UPC numara la finalul anului
    trecut 231.000 de abonati petru televiziunea digitala; Digital
    Cable Systems (DCS), al treilea cel mai mare operator de cablu,
    de-abia tatoneaza terenul; RCS&RDS ofera deja televiziune
    digitala, dar nu la scara larga, si testeaza in prezent o solutie
    de televiziune HD, iar Romtelecom a lansat tot in teste un serviciu
    IPTV HD la finele anului trecut. “Tendinta este totusi pozitiva.
    Serviciile analogice pierd teren, dar cele digitale castiga, in
    unele cazuri, cum ar fi televiziunea HD, o parte dintre abonati
    fiind clienti noi sau clienti care revin special pentru a folosi
    serviciul”, spune Severina Pascu, directorul financiar al UPC
    Romania.

    Operatorii europeni de servicii triple-play au avut de castigat
    in 2009 si pe terenul internetului broadband si al serviciilor de
    telefonie fixa. Veniturile au urcat cu trei, respectiv sapte
    procente, pana la 4,8 miliarde de euro in ce priveste piata
    broadband si 3 miliarde de euro in ce priveste telefonia, conform
    datelor Screen Digest. “Evolutia pietei ar fi fost si mai buna daca
    n-ar fi fost problema deprecierii unor monede nationale in raport
    cu euro. In 2010, cresterea va depasi 3%, cat a fost anul trecut”,
    estimeaza Manuel Kohnstamm, presedintele Cable Europe. In acest
    context, operatorii nu fac decat sa-si creasca investitiile in
    infrastructura si in servicii, la nivel european vorbindu-se deja
    de viteze la internet broadband de 200 Mbps.

  • Semne bune pentru imobiliare

    Inceputul de an a adus semnarea a doua contracte semnificative
    de inchiriere a unor spatii de birouri din Capitala, dupa o
    perioada de seceta in 2009: Raiffeisen Bank si-a prelungit sederea
    in Charles de Gaulle Plaza din Bucuresti, iar Rompetrol si-a adunat
    toti angajatii in proaspatul inaugurat City Gate. Cele doua
    tranzactii i-au facut pe multi consultanti sa afirme ca 2010 va fi
    mai bun pentru segmentul de birouri, dar si pentru segmentul de
    spatii logistice si industriale.

    O tranzactie semnata chiar inainte de Anul Nou – inchirierea a
    10.000 de metri patrati in Bucharest West de catre Antalis, o
    companie specializata in distributia de hartie tipografica – si una
    in luna ianuarie – Saint Gobain, din industria sticlei, a inchiriat
    3.200 de metri patrati in acelasi proiect – au fost interpretate ca
    semne bune pentru piata, fie si macar pentru faptul ca “2009 a fost
    un an foarte slab si 2010 nu are cum sa fie la fel”, dupa cum
    sustine Gabriel Chimisliu, vicepresedinte al The Advisers Knight
    Frank si cel mai experimentat broker din segmentul logistic.

    Cu toate ca tranzactiile cu spatii de productie si depozitare nu
    au fost la fel de afectate de criza ca restul activitatii de pe
    piata imobiliara, efecte s-au vazut si aici. Cel mai vizibil se
    refera la stocul de spatii disponibile in Bucuresti, cel mai mare
    pol logistic din tara. Gradul de disponibilitate a ajuns la
    sfarsitul anului trecut la un record de 12%, dupa ce in perioada de
    boom economic nu mai era de gasit niciun spatiu disponibil.
    Segmentul de spatii logistice si industriale este, in mod evident,
    in stransa legatura cu mersul general al economiei.

    Un alt efect al crizei a fost disparitia aproape totala a
    cererii pentru spatii industriale. Inceputul lui 2010 a readus insa
    in piata atat producatorii, cat si companiile care cauta noi
    depozite. “Sunt companii care se uita acum in piata, diferenta
    majora fata de anul trecut fiind ca nu mai umbla ca gainile fara
    cap. Si-au dat seama unde se afla, cu cat le-au scazut afacerile,
    ce cheltuieli au, ce bugete si-au intocmit si ce isi doresc”, spune
    Viorel Opait, managerul diviziei de spatii industriale din cadrul
    Colliers International, companie care a intermediat cele doua
    tranzactii cu spatii din Bucharest West si cel mai recent contract
    de inchiriere a unor spatii logistice.

  • Ruminski si balgarski

    Ideea lansarii Favit.com s-a conturat in jurul catorva
    intrebari: Cum vom obtine informatiile in 5-10 ani? Cum vom
    administra continutul online si cum va putea fi folosit acesta
    pentru a interactiona? – afirma Radu Panciuc, manager regional in
    cadrul Favit.com, precizand ca scopul site-ului este de a rezolva
    una dintre cele mai importante probleme cu care se intalnesc
    utilizatorii de internet: supraincarcarea cu informatii si
    imposibilitatea de a aduna practic tot ce-i intereseaza sub un
    singur acoperis virtual. “Platforma noastra aspira sa puna toate
    sursele de continut ale utilizatorilor intr-un singur flux de
    informatii, usor de urmarit si administrat”, adauga Panciuc.
    Principiul este acelasi ca la agregatoarele gen Del.icio.us sau
    Digg, fiecare profil avand posibilitatea de a primi informatii in
    functie de anumite criterii de interes si de la anumite surse
    (inclusiv prietenii de pe Facebook sau Twitter), precum si de a
    distribui la randul sau informatii in retea sau in cadrul anumitor
    grupuri si de a le comenta cu membrii comunitatii.

    Favit a inceput cu versiuni in engleza, romana, greaca, rusa,
    turca si bulgara; la ora actuala, grupul cu cei mai multi membri
    este “Balgarski Internet”, cu 532 de membri care, se intelege,
    discuta despre internet in bulgareste.

    Dupa criteriul surselor, in schimb, exista 106 feed-uri pentru
    tema “internetul romanesc” si 23 de abonati la ele. “Noi nu gandim
    in termeni de tara, ci in termeni de limba”, comenteaza
    Panciuc.

    “Vrem sa acoperim primele 10 grupuri lingvistice pana in 2011,
    iar apoi top 20 in 2012.” Deocamdata, cel mai important lucru este
    sa ajunga sa distribuie 5% din continutul din zona de est a Europei
    pana la finalul lui 2011, ceea ce nu-i deloc usor. In ce priveste
    investitia initiala in dezvoltarea site-ului, Panciuc a estimat-o
    la 3.000 de euro – achizitionarea domeniului, urmata de investitii
    in personal, in tehnologie si marketing. In prezent site-ul are in
    jur de 75.000 de utilizatori.

  • Gestul conteaza

    Aceasta noua modalitate de a raspunde la telefon are la baza un
    cip creat de compania germana iDent Technology, cu scopul de a
    usura folosinta. Suficient de sensibil incat sa detecteze diferente
    fine, precum puterea cu care telefonul este strans in mana, cipul
    functioneaza pe baza unei tehnologii care masoara capacitatea cu
    care corpul uman poate influenta un camp electric. “iDent va
    reprezenta un competitor de temut pentru alti producatori de cipuri
    care au la baza recunoasterea gesturilor umane”, a spus Andreas
    Guete, directorul de vanzari al companiei in Asia, precizand ca
    primele telefoane care vor utiliza aceasta tehnologie vor fi
    disponibile pe piata incepand cu cea de-a doua jumatate a anului
    2011. Cipurile iDent consuma mai putina energie decat cele pentru
    camerele foto ale dispozitivelor care, potrivit lui Guete,
    proceseaza mult prea multe date si utilizeaza mult prea multa
    baterie.

    Cipul dezvoltat de compania germana nu este singura inovatie
    care se bazeaza pe recunoasterea unor miscari ale corpului. NTT
    DoCoMo, cel mai mare operator de telefonie mobila din Japonia, a
    dezvoltat o alta tehnologie, ce transforma miscarile ochiului in
    comenzi pentru playerul de muzica. Simplu exprimat, corneea
    ochiului emite electroni pozitivi, in timp ce retina emite
    electroni negativi, iar atunci cand ne deplasam privirea,
    diferentele de potential sunt detectabile de tehnologia NTT. De
    pilda, pentru a selecta un cantec dintr-o lista, ochii trebuie sa
    se miste la stanga sau la dreapta, iar pentru a mari volumul,
    miscarea trebuie sa fie in sensul acelor de ceasornic. Secretul
    consta in senzorii incorporati in casti si in dispozitivele
    (playere de muzica) capabile sa citeasca electrooculograme.
    Deocamdata, “recunoasterea oculara” ramane insa doar la stadiul
    experimental.

  • De ce nu va exista o Margaret Thatcher in Bulgaria

    “Femeile sunt mai perseverente decat barbatii, nu zabovesc mult
    la pranzuri si nici nu merg in baruri”, insista Boiko Borisov,
    actualul premier si fostul primar al Sofiei, care spune ca le are
    drept modele pe mama sa si pe cancelarul german Angela Merkel.

    “Femeile au caractere mai puternice decat barbatii, pentru ca
    atunci cand spun nu inseamna nu, si sunt mai putin coruptibile”,
    spunea el vara trecuta, cand a inaugurat organizatia de femei a
    partidului sau de centru-dreapta.

    Desi unii critici vad promovarea femeilor de catre Borisov ca o
    tentativa mai degraba cinica de a crea pentru aceasta tara saraca
    si renumita pentru coruptie o imagine mai buna in exterior, sunt
    putini cei care nu recunosc ca promovarea femeilor in viata publica
    a Bulgariei cunoaste noi culmi, chiar daca barbatii inca domina
    clasa politica.

    Femei aflate in pozitii inalte sunt ministrul justitiei,
    primarul Sofiei, presedintele Parlamentului, candidatul Bulgariei
    pentru postul de comisar european si seful cancelariei
    primului-ministru.

    Irina Boskova, 57 de ani, diplomatul bulgar care si-a invins
    recent contracandidatul egiptean la sefia UNESCO, este mama si
    expert in controlul armamentului. La alegerile din 2009 pentru
    Parlamentul European, 60% dintre candidatii promovati de partidul
    lui Borisov erau femei. Si dupa alegerile generale din iulie, 34
    din cele 116 locuri ale parlamentului erau ocupate de femei, ceea
    ce nu e un procentaj neobisnuit pentru unele tari, dar cu siguranta
    e fara precedent pentru Bulgaria.

    Cat de rezistente sunt pozitiile ocupate de femei in varful
    ierarhiei publice e inca neclar. Dar cel putin oficialii bulgari,
    constienti ca tara lor a fost prima care in octombrie 2008 a
    castigat dubiosul renume de a fi pierdut fondurile europene din
    cauza suspiciunilor de frauda in favoarea crimei organizate, spera
    cu siguranta ca o schimbare de imagine se va produce in
    exterior.

    Borisov, poreclit in unele medii Batman pentru invincibilitatea
    sa proclamata, sustine ca femeile sunt arma sa secreta in lupta
    impotriva coruptiei. Kamen Sildinski, procurorul general adjunct,
    observa ca in Bulgaria nu exista femei acuzate in justitie de
    coruptie, iar candidatele la Parchetul General sunt constant mai
    bune la testul poligraf decat barbatii. “E greu de recunoscut, dar
    femeile sunt mai putin coruptibile si sunt mai curate, pentru ca
    sunt mai precaute in a-si asuma riscuri”, spune el.

  • Loteria strainilor pe internet

    Faptul ca Google da peste 25 de milioane de rezultate pentru
    “stranger” (strain) este perfect normal, avand in vedere fascinatia
    ambivalenta pe care o starneste ideea de necunoscut. De la imaginea
    romantica din “Strangers in the Night”, unde Frank Sinatra canta
    despre strainii indragostiti care fac schimb de priviri languroase,
    la viziunea rock a lui Deep Purple din “Perfect Strangers” si pana
    la interpretarea horror a lui Hitchock din “Strangers on a Train”,
    conceptul de strain a atras intotdeauna.

    Antreprenorii, la randul lor, au cautat si uneori au gasit rima
    perfecta intre strain si profit. Daca pe vremuri afacerile ce mizau
    pe adrenalina specifica necunoscutului nu erau prea inventive – mai
    multe variante diferite de intalniri intre persoane de sex opus
    (speed dating, blind dating), in ultima vreme au gasit si
    interpretari mai creative.

    Cea mai noua idee de afaceri care are in centru ideea de punere
    in relatie a unor straini este Chatroulette.com. Site-ul, un fel de
    mIRC mai evoluat, isi atrage utilizatorii datorita faptului ca
    soarta (de fapt calculatorul) intervine in ecuatie. Interfata este
    destul de primara, dar o data ce intri in lumea Chatroulette este
    ca si cum ai participa la o sesiune de speed dating cu mii de
    straini, imbracati sau dezbracati, normali sau nu.

    Pagina de inceput este simpla, cu doua casete – una denumita
    “stranger” si alta, evident, “you”. Oricine are in dotare o camera
    web are acces, iar cand apesi butonul Play, ruleta este activata si
    incepe sa caute la intamplare un alt membru, dupa care apare o
    fereastra prin care poti conversa cu cate un necunoscut; daca vrei
    sa vorbesti cu altcineva, apesi “next” si iti incerci norocul cu
    altcineva.


    Ideea ii apartine unui rus de 17 ani, Andrei Ternovski, si in
    numai trei luni de la lansare a fost denumita de presa
    internationala (The New York Times, The New Yorker) fenomenul
    momentului pe internet. “Ruleta ruseasca” (la propriu) ii duce pe
    utilizatori intr-o lume unde sunt conectati, la intamplare, prin
    camerele web cu alti straini din tot globul. Camerele web exista la
    ambele capete ale conexiunii, iar adrenalina data de necunoscut
    este prezenta permanent.

  • Vampiri, ingeri decazuti si crime nerezolvate – premierele cinematografice

    Venit de nicaieri in 2002, romanul lui Alice Sebold a ramas pe
    lista bestsellerelor din New York Times timp de mai bine de un an,
    ajungand sa fie studiat in licee si discutat in grupuri de lectura
    din intreaga lume. Subiectul dur si neconventional, precum si
    melanjul perfect intre drama si policier au transformat-o pe Sebold
    dintr-o necunoscuta intr-unul din cele mai des rostite nume din
    lumea literara americana, ceea ce a adus la achizitionarea
    drepturilor romanului de catre Peter Jackson fara ca acesta sa aiba
    in spate vreun studio important de productie. De-abia dupa scrierea
    scenariului, proiectul a fost cumparat de DreamWorks pentru 70 de
    milioane de dolari.

    “The Lovely Bones” ne-o arata pe Susie Salmon (excelenta Saoirse
    Ronan, aleasa inainte de a primi o nominalizare la Oscar pentru
    “Atonement”), o fata de 14 ani a carei viata lipsita de orice griji
    intr-o suburbie americana se sfarseste brusc cand vecinul ei,
    George Harvey (Stanley Tucci, nominalizare la Oscar), o ademeneste
    intr-o ascunzatoare sapata in pamant si o ucide. Sfarsitul violent
    o face pe Susan sa zaboveasca intre cer si pamant, intr-un rai
    personal (de unde si traducerea romaneasca a titlului, diferita de
    cea a cartii publicate de Polirom, “Minunatele oase”). De aici
    Susie priveste durerea intregii sale familii, dar isi urmareste si
    asasinul, pe care incearca, aproape neputincioasa in spatiul ei cu
    totul separat de realitatea noastra, sa-l deconspire.

    Combinatie rara in nesfarsita serie de premiere de pe marile
    noastre ecrane, “The Lovely Bones” este in acelasi timp o drama
    (Mark Wahlberg si Rachel Weisz sunt Jack si Abigail, parintii lui
    Susan, a caror viata devine aproape imposibila dupa tragicul
    eveniment), un thriller (stim cine este ucigasul, dar nu avem idee
    daca si cum va fi prins) si un fantasy spectaculos, caci raiul lui
    Susie este o lume in continua schimbare, sincronizata inspirat cu
    descoperirile pustoaicei despre propria viata si reactiile ei la
    hopurile din viata familiei lasate in urma.

    Chiar daca “The Lovely Bones” iti taie rasuflarea cu imaginea
    lui Andrew Lesnie si efectele vizuale realizate de Weta Digital,
    compania raspunzatoare si pentru trilogia “Stapanul inelelor”, noul
    lungmetraj al lui Peter Jackson ar fi avut un efect mult mai
    rascolitor daca regizorul n-ar fi apasat atat de puternic pedala
    efectelor. Uneori ai impresia ca vezi doua filme diferite – o drama
    extrem de intensa si de bine jucata, care se retrage uneori brusc
    pentru a lasa locul unor excese vizuale absolut inutile in chimia
    dramatica a filmului. Ecranate de acest slalom printre realitati si
    de cateva inconsecvente de ton, emotionantele tribulatii ale
    personajelor isi pierd din anvergura, lasandu-ti impresia unor
    elanuri sugrumate brusc de interventiile prea dese ale
    tehnologiei.

    Ce pierde la capitolul dramatic Jackson compenseaza in schimb la
    capitolul tensiune: componenta de policier a lui “The Lovely Bones”
    te tine cu sufletul la gura, iar soarta odiosului George Harvey te
    implica atat de mult, incat regizorul a trebuit sa tina seama de
    parerea primilor spectatori ai filmului, care au insistat sa se
    exagereze o anumita scena, ajungandu-se astfel la o alta incoerenta
    cu spiritul excelentului roman al lui Alice Sebold. Daca nu l-ai
    citit, citeste-l inainte de a vedea versiunea cinematografica si
    vei avea mai mari sanse sa patrunzi in atmosfera imaginata de
    Jackson, atat de bine sprijinita de interpretarile unor Saoirse
    Ronan, Rachel Weisz, Mark Wahlberg sau Susan Sarandon, in rolul
    voluntarei bunici a lui Susan.

  • Anticoruptia la raport

    Principalul sau contracandidat, Ludovic Orban, era asteptat sa
    aiba o prestatie modesta, daca nu chiar o retragere onorabila, sub
    presiunea evidenta a popularitatii presedintelui in functie. Dat
    fiind ca noul presedinte al PSD Victor Ponta a aratat ca nu ar mai
    fi dispus sa pastreze tandemul cu PNL inaugurat de predecesorul
    Mircea Geoana, liberalii ar putea fi nevoiti sa atenueze tonul
    critic fata de PD-L, in primul r`nd pentru a reface moralul
    parlamentarilor, tot mai tentati sa plece spre tabara celor mai
    puternici.

    Insa PD-L are alte probleme in aceasta perioada, dupa ce Antonie
    Solomon, primar al Craiovei si unul dintre baronii partidului, a
    fost arestat pentru fapte de coruptie. Coincidenta face ca tot un
    ales local al PD-L, primarul ales de R`mnicu V`lcea, sa fie in
    acest moment in inchisoare, ispasind o condamnare definitiva tot
    pentru fapte de coruptie. Arestarea lui Solomon, p`na de cur`nd
    vazut ca un intim al ministrului turismului, Elena Udrea, si chiar
    al presedintelui Traian Basescu, a fost abil speculata de PD-L
    drept o dovada a independentei justitiei si a noningerintei puterii
    in dosarele instrumentate de procurori. Desigur, este doar o
    coincidenta faptul ca in aceasta perioada este asteptat raportul
    Comisiei Europene privitor la progresele inregistrate de Rom`nia in
    domeniul justitiei.

    In fine, problemele de coruptie ale fruntasilor locali ai PD-L ar
    putea favoriza, in aceasta perioada de rediscutare a statutului
    partidului, ascensiunea aripii reprezentate de Monica Macovei si
    Cristian Preda, purtatori ai unor mesaje de reevaluare a
    importantei acordate liderilor locali cu probleme de imagine, chiar
    daca nu inca si juridice.

    Pe scurt:

    • LEGISLATIE
      Functionari sau poate nu. Deputatii social-democrati au depus o
      sesizare de neconstitutionalitate la Curtea Constitutionala asupra
      Legii functionarilor publici, adoptata de Camera Deputatilor. Un
      demers similar au facut si 34 de senatori PSD si PNL care au
      inaintat secretaria¬tului general al Senatului o sesizare de
      neconstitutionalitate la modificarile aduse de Camera Deputatilor
      Legii 188/1999, a statutului functionarilor publici, ce introduc o
      derogare de sase luni in care pot fi numite ca directori ai
      serviciilor deconcentrate si persoane ce nu sunt functionari
      publici. Camera Deputatilor a adoptat saptam`na trecuta cu 172 de
      voturi pentru, niciun vot impotriva si nicio abtinere proiectul
      legii privind statutul functionarilor publici, in absenta
      deputatilor PSD si PNL. Acestia nu au participat la sedinta, in
      semn de protest fata de faptul ca acest proiect ar fi fost introdus
      neregulamentar pe ordinea de zi.
    • JUSTITIE
      Nota de plata. Ion Diaconescu, fostul presedinte al Partidului
      National Taranesc (PNT), a dat in judecata statul rom`n si
      soli¬cita daune de 18 milioane de euro pentru traumele suferite in
      timpul detentiei politice din inchisorile comuniste. Diaconescu
      solicita instantei sa constate caracterul politic al sentintei
      Tribunalului Militar Bucuresti din 28 februarie 1948, c`nd a fost
      condamnat la 15 ani de munca silnica, cinci ani degradare civica si
      confiscarea totala a averii.