BusinessMagazin

Blog

  • Care sunt cele mai motorizate judeţe. Explozie pe piaţa auto

    România se apropie încet, dar sigur, de gradul de motorizare al vest-europenilor. Eliminarea timbrului de mediu şi accesul către maşini ieftine la mâna a doua, dar şi alături de lipsa unui transport în comun la standarde europene i-au determinat pe mulţi români să cumpere o maşină nouă sau second-hand.

    Dacă în 1999 erau doar 124 de maşini la mia de locuitori, în condiţiile în care la acea vreme o maşină nouă de import costa cât 2-3 apartamente în Bucureşti, în 2012 gradul de motorizare urca spre 200, pentru a ajunge la peste 430 la final de 2023.

    Bucureşti şi judeţul Ilfov reprezintă împreună regiunea din România cu cea mai mare rată de motorizare a populaţiei, media fiind de peste 744 de autoturisme la mia de locuitori în Bucureşti şi 411 în Ilfov, nivel apropiat de majoritatea regiunilor din Franta, Germania, Austria şi Italia.

    În restul României, situaţia este diferită însă, în centrul vestul şi nord-vest ponderea variind de la 276 în Vaslui la 400 în Mehedinţi respectiv între 470 şi 500 în Cluj şi Timiş. Puterea de cumpărare, dar şi vârsta populaţiei, au un cuvânt de spus când vine vorba de parc auto.

    Când vine vorba de achiziţii de maşini noi în 2023, la 1.000 de locuitori, în 2023 în Capitală 27 şi-au cumpărat o maşină nouă, respectiv 18 în Ilfov şi 10 în Timiş. La polul opus în Vaslui, Teleorman sau Botoşani doar 2 din 1.000 şi-au permis o maşină nouă.


     

     

  • Cea mai bună veste a anului: părinţii, profesorii şi elevii pot fi liniştiţi: dezvoltatorii imobiliari construiesc câte o şcoală la fiecare 2.000 de apartamente noi, spune Ciprian Ciucu, primarului sectorului 6. „Se întâmplă deja!”

    Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, reales cu o majoritate covîrşitoare de voturi pentru un nou mandat, a explicat recent, într-o emisiune la Prima TV cum a ales el să susţină dezvoltarea imobiliară a sectorului: „Vrei să faci 2.000 de apartamente, înainte vii să-mi faci o şcoală acolo. Mai întâi recepţionezi şcoala şi apoi recepţionezi apartamentele”, a spus Ciucu.

    Ce veste bună pentru un sector care s-a dezvoltat ca „Făt-Frumos” în ultimii ani profitând de „oferta” generoasă disponibilă a fostelor fabrici comuniste: fabrica de pâine Lujerul, fabrica Frigocom, fabrica Electrotehnica sunt doar trei exemple în care industria a lăsat loc pentru mii de apartamente noi.

    Urmărind însă interviul lui Ciprian Ciucu am aflat că în sectorul 6 acest lucru se întâmplă deja, că afirmaţiile sale nu vizează un plan de viitor, ci unul care „Da, categoric se întâmplă deja”, după cum declară Primarul în emisiunea menţionată.

    Unde sunt aceste şcoli, le putem vizita, putem vorbi mai mult despre ele? Despre această strategie de a le impune dezvoltatorilor să-i facă în sector câte o şcoală nouă la fiecare 2.000 de locuinţe finalizate?

    Şcolile noi, construite de la zero, la fiecare 2.000 de locuinţe din sector nu se văd nici pe teren, nici în statistici.

    Ce se vede însă sunt cele peste 20 de blocuri înalte de zece etaje fiecare construite pe o rază de mai puţin de 3 kilometri. Exigent Plaza (Plaza Residence) este un proiect care are 6.000 de locuinţe finalizate şi alte 1.300 în curs de finalizare în faza 5 a proiectului Exigent din spatele mallului Plaza România, Vizavi de el se află ansamblul 21 Residence cu alte 1.500 de locuinţe. La nici 500 de metri sunt blocurile Gran Via Park, situate peste drum de Exigent Plaza, un proiect care are 1.200 de locuinţe. În proiectul Timişoara 58, situat la doar un kilometru şi jumătate distanţă, sunt alte 800 de locuinţe, potrivit datelor ZF.

    Peste 10.000 de locuinţe noi în total pe o rază de nici 3 kilometri.

    La cele peste 10.000 de locuinţe finalizate ar trebui să avem, potrivit declaraţiilor lui Ciprian Ciucu, cel puţin 5 şcoli noi în sector. Unde sunt?

    Dezvoltarea imobiliară a sectorului 6 este vizibilă cu ochiul liber, iar supraaglomerarea şcolilor este o realitate trăită de elevi, părinţi şi profesori. Noile ansambluri rezidenţiale atrag familii tinere, multe dintre ele cu copii.

    „Gân­diţi-vă că în proiectul Gran Via Park, unde avem 1.200 de apar­ta­mente, 65% dintre clienţii noştri nu aveau buletin de Bucu­reşti”, spunea într-un interviu pentru ZF Antoanela Comşa, executivul care a coordonat dezvoltarea grupului spaniol Gran Via în România.

    Tot acest flux de populaţie „nouă” contribuie la dezvoltarea sectorului, sunt familii tinere care au ales să locuiască acolo.

    Sectorul 6 s-a schimbat în mandatul de primar al lui Ciprian Ciucu. Sunt parcuri noi, spaţii verzi, locuri de joacă, spaţii de promenadă, dar la capitolul educaţie nu există nicio şcoală de stat nouă, construită de la zero în ultimii 30 de ani. Sunt clădiri de şcoli reabilitate, în curs de reabilitare, sunt corpuri de clădire noi la Şcoala Orizont şi la Şcoala 117, dar nu există acest algoritm exprimat de Ciprian Ciucu al unei şcoli noi la fiecare 2.000 de apartamente.

    Campania ZF „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti” a prezentat situaţiile unor şcoli din sectorul şase unde elevii învaţă în containere modulare, în ore de 40 de minute şi pauze de 5 minute, unde numărul claselor pregătitoare creşte pentru că sunt mai mulţi copii de şcoală primară în zonele dense ale sectorului.

    Câte şcoli noi a autorizat Primăria Sectorului 6 în primul mandat de primar al lui Ciprian Ciucu?

    Câte blocuri noi a autorizat instituţia în acelaşi interval?

    Sunt două întrebări pe care ZF le-a trimis către Primăria de sector în 13 mai 2024 şi a revenit cu solicitarea unui răspuns după 30 de zile în care, potrivit legii, nu a primit niciun răspuns de la biroul de presă al instituţiei. ZF a adresat aceiaşi întrebare celor şase primării de sector din Bucureşti. Singurele insituţii care au răspuns sunt cele din Sectorul 1 şi Sectorul 3.

    Dezvoltarea imobiliară a sectorului 6 este explozivă şi nu se opreşte.

    Dacă iei la pas bulevardele mari şi zonele încă libere dintre blocuri vezi şi astăzi zeci de avize afişate pe panouri lângă spaţii virane care te anunţă că se pregătesc noi şi noi blocuri de locuinţe.

    Oare cât va mai dura până când vom vedea primul panou alăturat unui teren viran pe care să scrie „Aici se ridică o şcoală nouă”. Unde sunt oare şcolile construite deja la fiecare 2.000 de aprtamente noi din sectorul 6? Vrem să le vedem, să spunem şi noi „da, categoric se întâmplă”.

     

     

     

     

  • Philip Morris International, primul loc în clasamentul Forbes – Net Zero Leaders

    Philip Morris International (PMI) ocupă primul loc în clasamentul Forbes Net Zero Leaders 2024, topul celor 100 de companii din SUA care au înregistrat cele mai mari progrese în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).

    Forbes a folosit date puse la dispoziţie de Sustainalytics şi Morningstar pentru a evalua angajamentul companiilor faţă de un viitor cu zero emisii. Au fost luate în considerare structura de management a fiecărei companii implicate în evaluarea riscurilor, guvernanţa şi strategia aferentă atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon. În plus, un alt element luat în calcul a fost puterea financiară pentru a face faţă competiţiei din industrie şi turbulenţelor economice de orice natură.

    „Pe măsură ce compania noastră se transformă, în călătoria sa către un viitor fără fum, ne străduim să facem acest lucru în cel mai sustenabil mod posibil, inclusiv prin bune practici în reducerea emisiilor de dioxid de carbon,” a declarat Jacek Olczak, Chief Executive Officer,  Philip Morris International. „Suntem onoraţi să fim recunoscuţi de Forbes ca fiind compania cel mai bine clasată dintre cele care se află în fruntea eforturilor de a construi un viitor cu zero emisii de carbon.”

    „Abordarea noastră privind sustenabilitatea depăşeşte minimizarea efectelor negative şi atenuarea riscurilor. În strânsă legătură cu strategia noastră de transformare, sustenabilitatea a reprezentat întotdeauna o oportunitate cheie pentru inovaţie, creştere şi creare de valoare pe termen lung,” a explicat Jennifer Motles, Chief Sustainability Officer, Philip Morris International. „Dedicarea noastră reflectă răspunsul nostru la preocupările acţionarilor şi ale altor părţi interesate, iar strategia noastră cu privire la schimbările climatice vizează abordarea permanentă a riscurilor relevante legate de schimbările climatice, în timp ce valorificăm oportunităţile oferite de un viitor cu emisii de carbon reduse.”

    „Philip Morris România continuă să facă eforturi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră atât în cazul fabricii PMI din Otopeni, cât şi în cazul lanţului de distribuţie. Cel mai important proiect de reducere a emisiilor de carbon generate de fabrica din Otopeni este reprezentat de instalarea a 12.465 mp de panouri solare cu o putere de 2,3 MW/oră care vor produce energie verde. Astfel, compania va reduce consumul de gaze naturale, cea mai importantă sursă de dioxid de carbon.”, a declarat Emma Zeicescu, Director Communications, Philip Morris România.

    Această distincţie completează lista, în continuă creştere, a recunoaşterilor externe a performanţei şi raportării în domeniul sustenabilităţii a PMI, inclusiv:

    • Includerea în Consiliul de conducere al Carbon Disclosure Project pentru al şaptelea an consecutiv (martie 2024)
    • Scor Triplu A de la Carbon Disclosure Project pentru al patrulea an consecutiv şi plasarea PMI printre companiile de top la nivel global în ceea ce priveşte transparenţa şi acţiunile pentru protejarea mediului (februarie 2024)
       
    • Nominalizarea Early Adopters pentru promovarea adoptării recomandărilor Taskforce on Nature-related Financial Disclosures (TNFD) (ianuarie 2024)
    • Includerea în Dow Jones Sustainability World Index (DJSI) pentru prima dată şi în Dow Jones Sustainability North America Composite Index pentru al patrulea an consecutiv (indexul în vigoare începând cu 18 decembrie 2023), pe lângă obţinerea statutului „Prime” în ISS Evaluare Corporativă ESG Corporate Rating (ISS ESG Rating din 21 noiembrie 2023)
    • Recunoaşterea Science Based Targets initiative (SBTi) a obiectivele sale de reducere a emisiilor cu privire la păduri, terenuri şi agricultură (FLAG), ceea ce face din PMI una dintre puţinele companii care au obţinut această recunoaştere.

     

    Pentru mai multe informaţii referitoare la sustenabilitate în cadrul PMI accesaţi pmi.com/sustainability şi Raportul Integrat al companiei: PMI’s Integrated Report 2023, TCFD Report, Preserve Nature Report, Reduce Post-Consumer Waste Strategy Report, Sustainability Materiality Report şi Low-Carbon Transition Plan.

     

    Philip Morris International: Pentru un viitor fără fum  

     

    Philip Morris International (PMI) este o companie internaţională de top din industria tutunului care şi-a propus să construiască un viitor fără fum şi să îşi extindă, pe termen lung, portofoliul cu produse din afara sectorului de produse care conţin tutun sau nicotină. Portofoliul actual de produse al companiei constă, în principal, în ţigări şi produse fără fum. Din 2008, PMI a investit peste 12,5 miliarde USD pentru a dezvolta, fundamenta ştiinţific şi comercializa produse inovatoare fără fum pentru adulţii care altfel ar continua să fumeze, cu scopul de a opri complet vânzarea ţigărilor. Pentru aceasta au fost construite capacităţi de evaluare ştiinţifică de nivel mondial, în special în domeniile toxicologiei sistemelor preclinice, cercetării clinice şi comportamentale, cât şi studii ulterioare introducerii pe piaţă. În noiembrie 2022, PMI a achiziţionat Swedish Match – lider în comercializarea produselor cu nicotină pentru uz oral – şi se află astfel în fruntea companiilor care luptă pentru un viitor fără fum prin mărcile sale IQOS şi ZYN. Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA a autorizat comercializarea unor versiuni a dispozitivelor IQOS dezvoltate de PMI şi a consumabilelor aferente, precum şi a produsului de tip snus al companiei Swedish Match ca produse din tutun cu risc modificat (MRTP). În 31 decembrie 2023, produsele fără fum dezvoltate de PMI erau disponibile pentru vânzare în 84 de pieţe, iar PMI estimează că aproximativ 33 milioane de adulţi din întreaga lume utilizează produsele fără fum dezvoltate de PMI. Produsele fără fum au reprezentat aproximativ 37% din veniturile nete totale ale PMI pentru întreg anul 2023. Cu o bază solidă şi o expertiză semnificativă în ştiinţele vieţii, în februarie 2021, PMI şi-a anunţat ambiţia de a se extinde în domeniile wellness şi de îngrijire a sănătăţii şi, prin filiala sa Vectura Fertin Pharma, îşi propune să îmbunătăţească calitatea vieţii prin furnizarea de experienţe de sănătate integrate.    

    Pentru mai multe informaţii puteţi vizita www.pmi.com şi www.pmiscience.com.

     

    Declaraţii prospective/cu privire la viitor şi avertismente

    Acest comunicat de presă conţine proiecţii cu privire la evoluţia rezultatelor şi a obiectivelor, dar şi alte declaraţii prospective, inclusiv declaraţii care vizează performanţa financiară sau operaţională aşteptată, planurile şi strategiile de business. Realizarea rezultatelor viitoare este supusă riscurilor, incertitudinilor şi asumpţiilor inexacte. În cazul în care riscurile sau incertitudinile se materializează sau asumpţiile de bază se dovedesc inexacte, rezultatele reale ar putea varia semnificativ faţă de cele cuprinse în astfel de declaraţii prospective. În conformitate cu prevederile de tip port sigur ale Actului de reformă a litigiilor cu privire la valorile mobiliare private din 1995, PMI identifică factori importanţi care, individual sau în ansamblu, ar putea face ca rezultate aşteptate şi cele reale să difere semnificativ de cele care se regăsesc în orice declaraţii prospective făcute de PMI.

    Riscurile de afaceri ale PMI includ: creşterea accizelor şi structuri fiscale discriminatorii; restricţii tot mai mari de marketing şi de reglementare care ne-ar putea reduce competitivitatea, ne-ar putea elimina capacitatea de a comunica cu consumatorii adulţi sau ar putea interzice anumite produse pe anumite pieţe sau ţări; îngrijorări legate de utilizarea tutunului şi a altor produse care conţin nicotină şi expunerea la fumul de tutun din mediu; litigii legate de consumul de tutun şi proprietatea intelectuală; competiţie/concurenţă; efectele evoluţiei economice, de reglementare şi politice la nivel global, dar şi de ţară, ale dezastrelor naturale şi ale conflictelor; impactul şi consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina; modificări ale comportamentului fumătorului adult; impactul COVID-19 asupra PMI; venituri pierdute ca urmare a contrafacerii de mărfuri, a contrabandei şi achiziţiilor transfrontaliere; anchete guvernamentale; rate de schimb valutar nefavorabile şi devalorizări valutare şi limitări ale capacităţii de repatriere a fondurilor; modificări nefavorabile ale legislaţiei aplicate privind impozitul pe profit; modificări nefavorabile  ale costului, disponibilităţii şi calităţii tutunului şi a altor produse agricole şi materii prime, precum şi componente şi materiale pentru dispozitivele electronice; şi integritatea sistemelor sale de informaţii şi eficacitatea politicilor sale de confidenţialitate a datelor.

    Profitabilitatea PMI poate fi, de asemenea, afectată în mod negativ şi în cazul în care încercările sale de a produce şi de a comercializa produse cu risc redus eşuează sau dacă reglementarea sau impozitarea nu fac distincţia între astfel de alternative şi ţigările convenţionale; dacă nu reuşeşte să introducă cu succes produse noi, dacă nu îşi pot extinde portofoliul de produse pe plan intern sau prin achiziţii şi dezvoltarea unor relaţii strategice la nivel de business; dacă nu este în măsură să atragă şi să reţină cele mai bune talente globale, inclusiv femei sau noi talente diverse; sau dacă nu poate să se integreze cu succes şi să realizeze beneficiile aşteptate din tranzacţiile şi achiziţiile recente. Rezultatele viitoare sunt, de asemenea, supuse unei previzibilităţi mai scăzute a performanţei categoriei noastre de produse cu risc redus.

    PMI este supusă şi altor riscuri detaliate din când în când în documentele sale depuse public, inclusiv Raportul anual al PMI şi Formularul 10-K pentru anul încheiat în date de 31 decembrie 2022 şi Formularul 10-Q pentru al treilea trimestru încheiat la 30 septembrie 2023. PMI avertizează că lista de mai sus a factorilor importanţi nu constituie o discuţie completă a tuturor riscurilor şi a posibilelor incertitudini. PMI nu se angajează să actualizeze nicio declaraţie prospectivă, care are loc în diferite momente, cu excepţia cazului în care acest lucru este necesar în cursului normal al obligaţiilor sale privind comunicarea publică.

    # # #

     

     

  • ANM anunţă care regiune din România se va „topi” până la mijlocul lunii iulie. În aceste zone, temperaturile vor fi peste media ultimilor ani

    Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în săptămâna 17-24 iunie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile sudice. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii ţări, dar mai ales în zonele montane.

    În săptămâna 24 iunie – 1 iulie, temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în regiunile vestice, nordice şi local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă.

    În săptămâna 1-8 iulie temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile sudice. Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile vestice şi nord- vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă.

    În săptămâna 8 – 15 iulie, mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile sudice. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, au precizat meteorologii.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Laura Toncescu, Managing partner KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii, Toncescu şi Asociaţii SPRL – KPMG Legal

    Cifră de afaceri: NA

    Profit net: NA

    Număr de angajaţi: 36 de avocaţi, înscrişi la Baroul Bucureşti

    Biografie:
    Laura Toncescu este coordonatoare a societăţii de avocatură KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii, coordonatoarea societăţilor de avocatură afiliate KPMG CEE (12 jurisdicţii). Ea are experienţă vastă în servicii juridice, cu precădere în domeniul M&A şi al serviciilor financiare. A condus proiecte juridice inovatoare, precum: prima autorizare a unui fond de investiţii ca acţionar majoritar al unei bănci româneşti în conformitate cu normele UE, prima fuziune între o bancă şi o instituţie financiară nebancară, autorizarea FinTech, dar şi importante mandate M&A, în variate industrii. Este membră a Baroului Bucureşti din anul 1998.

    ► Avocatura de business era un domeniu restrâns, în dezvoltare, iar imaginaţia noastră profesională nu ajungea să surprindă diversitatea de subiecte actuală. Cu toate acestea, am ales avocatura de businesss pentru că îmi doream în primul rând proiecte care să mă ferească de monotonie şi care să îmi permită să evoluez şi să îmi folosesc creativitatea, în al doilea rând, să fac lucruri care contribuie cât mai rapid şi direct la dezvoltarea societăţii şi la apropierea ei de nivelul statelor din vest, iar în al treilea rând, voiam să lucrez şi să mă dezvolt într-o echipă de oameni cu ambiţii şi abilităţi similare. 

    ► Pot spune că am văzut toate lumile posibile pe care mi le-am dorit în tot acest timp: am consiliat mari companii internaţionale, dar şi româneşti, nu doar pentru a le sprijini în modele de conformitate, ci şi în operaţiuni de achiziţie şi fuziune; nu am fost omul unei singure industrii, lucrând cu clienţi din banking, pharma, IT, retail, automotive, energy etc. Fiecare domeniu are provocările sale, dar şi profesionişti cu diferite viziuni, aşteptări, capricii sau aspiraţii: dacă nu eşti flexibil, deschis şi mai ales empatic, nu poţi identifica o soluţie juridică adecvată unor situaţii atât de diferite şi nevoilor unui capital uman atât de divers.

    ► Când eram copil nu îmi închipuiam că ceea ce citesc în literatura lui Asimov ar putea fi, într-o zi, ceva mai mult decât o pagină de ficţiune excelentă. Lumea imaginaţiei de odinioară a devenit realitate: tehnologia evoluează mai repede decât o putem înţelege şi controla noi; cred că principalele provocări vor veni din tehnologie şi în legătură cu aceasta, de capacitatea noastră de a ne adapta pe de o parte şi, respectiv, de a pune nişte limite, pe de altă parte. Suntem, în acest moment, mai multe generaţii în peisajul juridic, cu perspective foarte diferite asupra uzului noilor tehnologii în domeniul nostru: mă aştept ca împreună să putem acomoda soluţii old style, by the book, şi idei inovative, pentru a maximiza acţiunile şi intervenţiile noastre. De exemplu, exista această aşteptare că în următorii 10 de ani membrii unui departament juridic nu vor mai fi în majoritate jurişti, ceea ce este o provocare şi o oportunitate în egală măsură! Trebuie doar să fim deschişi şi să comunicam mai mult între noi, inclusiv profesii diferite!

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Jagoda Gwardys-Zientara, Chief operating officer, Carrefour România

    Cifră de afaceri (2022): + 11,4 mld. lei

    Profit net: + 329 mil. lei

    Număr de angajaţi: > 17.000

    Biografie:
    Jagoda Gwardys Zientara este chief operating officer şi membru în Comitetul Executiv al Carrefour România. Călătoria sa profesională a început în urmă cu 24 ani, chiar în Carrefour, pe piaţa poloneză. Jagoda a avansat rapid în funcţii, culminând cu rolul de chief financial officer, M&A, real estate and property şi, totodată, vicepreşedinte al Carrefour Polonia.

    ► Întotdeauna am considerat că viaţa profesională poate fi o rampă de lansare către scena internaţională a businessului. Mi-am dorit să îmi desfăşor activitatea într-un cadru multicultural şi să cresc într-o companie care oferă multiple oportunităţi de creştere. Ceea ce s-a şi concretizat peste ani, prin diversele mele roluri în Carrefour. 

    ► Viaţa te poate surprinde, chiar într-un mod mai plăcut decât ceea ce ţi-ai imaginat că s-ar putea întâmpla. Pentru mine, Carrefour a fost locul perfect în care mi-am dovedit potenţialul. Uitându-mă în urmă, cred că am luat tot ce este mai bun din fiecare experienţă, iar când am simţit nevoia unei schimbări semnificative, am îmbrăţişat cu bucurie o oportunitate nouă.

    ► Retailul va traversa o perioadă de continuă evoluţie, fapt pentru care avem un plan stabil de creştere în viitor, cu accent pe transformare digitală şi inovaţie. Pe cât de dinamică este industria de retail, pe atât de repede cresc şi aşteptările clienţilor. Adaptarea este soluţia. Iar abordarea omnichannel a Carrefour tocmai asta face, oferă stabilitate.

  • Stres termic în România. Canicula pune stăpânire pe ţară. Prognoza meteo ANM, 18 iunie

    Marţi, în Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, precum şi în sudul Crişanei şi sud-vestul Transilvaniei, se vor înregistra temperaturi ridicate pentru această dată, maximele se vor
    situa în general între 32 şi 35 de grade şi local va fi caniculă. Disconfortul termic va fi ridicat, indicele temperatură-umezeală (ITU) atingând şi depăşind uşor pragul critic de 80 de unităţi.

    Local, noaptea va fi tropicală, cu temperaturi minime ce se vor situa în jurul valorii de 20 de grade.

    Miercuri, valul de căldură se va extinde în toată ţara. În nordul Crişanei, Maramureş, cea mai mare parte a Transilvaniei, Moldova, jumătatea estică a Munteniei şi Dobrogea continentală, temperaturile maxime se vor situa în general între 32 şi 35 de grade şi local va fi caniculă. Disconfortul termic va fi ridicat, indicele temperatură umezeală (ITU) atingând şi depăşind uşor pragul critic de 80 de unităţi.

    Local, noaptea va fi tropicală, cu temperaturi minime ce se vor situa în jurul valorii de 20 de grade.

    Tot miercuri, va intra în vigoare un cod portocaliu în Banat, Oltenia, jumătatea de vest a Munteniei, precum şi în sudul Crişanei şi sud-vestul Transilvaniei, unde se vor înregistra temperaturi deosebit de ridicate pentru această dată.

    Maximele se vor situa, în general, între 33 şi 37 de grade, va fi caniculă şi disconfort termic accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    Noaptea va fi tropicală, cu temperaturi minime ce se vor situa în jurul valorii de 20 de grade.

    În zilele viitoare valul de căldură va persista în cea mai mare parte a ţării, iar disconfortul termic se va menţine accentuat.

    În ce priveşte Capitala, marţi vremea se va menţine călduroasă, caniculară după-amiaza, cu disconfort termic ridicat în orele amiezii când indicele temperatură umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unităţi.

    Temperatura maximă va fi de 33…35 de grade, iar cea minimă de 17…20 de grade. Cerul va fi mai mult senin, cu unele înnorări spre seară, când vor fi condiţii pentru averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat.

    Miercuri, vremea va fi caniculară, cu disconfort termic ridicat şi un indice temperatură umezeală (ITU) ce va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Temperatura maximă va fi de 35…36 de grade, iar cea minimă de 17…21 de grade. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat.

  • Din ce colţuri de ţară au pornit la drum marile afaceri preluate de giganţi străini

    Îngheţata Betty Ice, farmaciile Help Net şi berea Neumarkt sunt doar câteva dintre companiile româneşti create de antreprenori locali care, în urma unor tranzacţii de zeci sau chiar sute de milioane de euro, au ajuns în portofoliul unor giganţi străini.

    Doar o treime dintre afacerile de familie din România ajung cea la a doua generaţie, în timp ce 10% sunt predate şi celei de a treia generaţii, conform celor celor mai recente date.

    Există businessuri antreprenoriale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România şi-a creat deja un nume, dar nu numai.

    Există şi acele exemple unde businessurile au fost fondate pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forţa de negociere sau know-how-ul să meargă mai departe.

    Mai sunt şi situaţii în care o afacere nu a ajuns la cea de-a doua generaţie deoarece copiii oamenilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiţi să preia businessul sau pentru că şi-au dorit alte specializări.

    Indiferent de motiv, exit-uri sunt multe şi numărul lor creşte an de an.  Totuşi, deşi vând, mulţi oameni de afaceri nu se ţin departe de business.

    După exiturile parafate, mulţi antreprenori români au reintrat rapid în ringul de business cu ambiţia de a dezvolta din nou, în acelaşi domeniu sau în altul. Raul Ciurtin, Levente Bara, Wargha Enayati, Jean Valvis sau Radu Georgescu sunt doar câţiva dintre cei care, odată ce şi-au vândut afacerile, s-au întors tot în business. Aceşti antreprenori sunt aceiaşi care îşi fac loc în top 50 de exituri făcute de oamenii de afaceri români.

    În analiză nu au fost incluse tranzacţiile din sectorul imobiliar şi nici cele care au vizat pachete minoritare nesemnificative.

    Au fost luate în calcul doar exiturile totale – chiar şi pe etape -, nu şi cele parţiale. Au fost incluşi şi antreprenorii străini, dar care au business preponderent în România.

    La polul opus, nu au fost analizate tranzacţiile parafate de antreprenori locali, dar care au vizat companii din străinătate, precum turneul de tenis din Madrid, vândut de Ion Ţiriac, sau exitul realizat de Zoltan Teszari din Ungaria.

    Pe hartă apare judeţul unde a fost fondat businessul ori unde a fost deschisă prima unitate de producţie sau de vânzare. Astfel, doar 17 dintre cele 42 de judeţe din România (inclusiv Bucureştiul) au cel puţin o companie în topul celor mai mari exituri făcute de antreprenori autohtoni. Iar dintre acestea, se remarcă Alba, Bucureşti, Cluj, Ilfov şi Suceava.

    doar 17 dintre cele  42 de judeţe  din România (inclusiv Bucureştiul) au o companie în topul celor mai mari exituri făcute de antreprenori autohtoni

    aproape  700 mil. euro este suma cea mai mare încasată de un antreprenor local pentru o companie românească, e vorba de banii obţinuţi de Ion Ţiriac pentru 45% din UniCredit Ţiriac Bank (actualmente Unicredit România), deal ce a marcat exitul omului de afaceri din acest business

    5 antreprenori – Ion Ţiriac, Dorel Goia, Radu Georgescu, Jean Valvis şi Daniel Guzu – apar în top cu mai mult de o tranzacţie

     

  • Laboratorul de talente

    James Dyson a construit una dintre cele mai inovatoare companii din lume atrăgând tineri ingineri talentaţi în pitoreasca zonă rurală a Angliei şi oferindu-le libertatea de a eşua – de sute de ori – la fel cum a făcut el în perfectarea produsului care l-a făcut celebru. Abordarea sa l-a transformat în unul dintre cei mai bogaţi oameni din Marea Britanie şi a revoluţionat nu doar produse, ci chiar şi industrii. 

    de Ioana Matei, Malmesbury

     

    Era anul 1978 când James Dyson devenise atât de frustrat de faptul că aspiratorul lui cu sac pierdea presiune încât a decis să îl dezasambleze. A observat că porii din sac erau îmbâcsiţi cu praf, ceea ce făcea ca fluxul de aer să fie diminuat, iar puterea de aspiraţie să fie redusă. Inspirat de un ciclon de la un gater local, tânărul inginer şi-a propus să dezvolte un aspirator fără sac. 15 ani (şi 5.127 de prototipuri) mai târziu, crease primul aspirator ciclonic al lumii. Nu folosea un sac pentru a captura praful – forţe centrifuge îl direcţionau din aer direct în recipientul aspiratorului. Se numea DC01 (Dual Cyclone) şi era primul aspirator creat astfel încât să îşi menţină puterea de aspiraţie 100% tot timpul.

    Povestea, cunoscută în toată lumea, este expusă în holul centrului de dezvoltare şi inovaţie din Malmesbury, Anglia, alături de primul prototip, precum şi de toate cele ce i-au urmat, până la mai recentul Dyson WashG1,  un aparat pentru igienizarea umedă a podelei, precum şi a produselor inovatoare dezvoltate pe alte segmente de către companie (aparate de uscare a mâinilor, purificatoare de aer, produse de îngrijire a părului şi, mai nou, căşti audio cu funcţia de purificare a aerului respirat). Este locul unde, în continuare, tineri ingineri caută să găsească cele mai ingenioase soluţii pentru produsele companiei (nu e o imagine rară să vezi un tânăr că transportă un ultim model de aspirator dintr-o clădire în alta a campusului), deseori sub atenta supraveghere a lui Dyson, care îşi are în continuare birourile alături de cei 3.500 de tineri ingineri.

    Ceea ce a început ca o singură clădire în Malmesbury („coach house” – casa lui James) s-a transformat într-un campus tehnologic întins pe 4.000 de metri pătraţi – Institutul Dyson de Inginerie şi Tehnologie.

    Vasta suprafaţă a campusului găzduieşte mii de persoane, inclusiv pe James şi Jake Dyson, care îşi petrec zilele inventând tehnologie, povestind lumii istoria Dyson şi trasând strategii pentru următorii ani. Campusul companiei include 129 de laboratoare de ultimă generaţie, iar elementele de inginerie inspiraţională/muzeu sunt răspândite peste tot în campus: un Harrier Jump Jet se află în parcare, iar un Lightning Jet stă suspendat de tavan într-una dintre cafenele. Au chiar şi trasee peisagistice prin natură, opere de artă, o sală de sport gratuită, un salon de coafură, cafenele care oferă băuturi calde şi prânzuri gratuite, precum şi o varietate de spaţii pentru angajaţii Dyson – inclusiv o serie de containere/locuinţe amenajate pentru tinerii ingineri chiar după ideile lui James Dyson.

    „Să ai o idee pentru a face ceva mai bun şi să faci acea idee să se întâmple – chiar dacă pare imposibil. Acesta este în continuare visul meu.“ – James Dyson

    De la începuturile sale modeste în atelierul său de acasă, compania a evoluat într-o forţă globală, cu centre de cercetare şi dezvoltare răspândite în întreaga lume. În prezent, Dyson are 14.000 de angajaţi, dintre care 6.500 sunt ingineri care lucrează la dezvoltarea tehnologiilor de vârf. Campusul din Malmesbury şi cel de la Hullavington, situate în Marea Britanie, sunt puncte centrale de cercetare şi dezvoltare – cât şi un hub global de talente. De asemenea, compania investeşte 100 milioane de lire sterline într-un nou centru tehnologic în Bristol, în apropierea campusului actual, ce va găzdui sute de ingineri software şi specialişti în inteligenţă artificială. În Asia de Sud-Est, Dyson are un centru de design şi dezvoltare în Malaezia, responsabil pentru testarea finală a produselor înainte de producţie. În Singapore, se află o unitate avansată de fabricare a motoarelor digitale Dyson (DDM), alături de alte facilităţi de cercetare şi dezvoltare. În Filipine, Dyson a deschis recent un site pentru producerea motoarelor digitale, extinzându-şi astfel prezenţa globală.

    Compania nu se concentrează doar pe dezvoltarea produselor, ci şi pe educaţie şi inspiraţie pentru viitoarele generaţii de ingineri. Fundaţia James Dyson şi Institutul Dyson de Inginerie şi Tehnologie organizează ateliere şi concursuri pentru tinerii inventatori, oferindu-le resurse şi oportunităţi de dezvoltare. „Din 2005, am investit un milion de lire sterline în peste 400 de tineri inventatori promiţători”, declară un reprezentant al Dyson în cadrul unui eveniment recent organizat în Malmesbury, axat pe cunoaşterea locului unde se nasc inovaţiile companiei.

    Prin Institutul de Inginerie şi Tehnologie Dyson,  inginerii – studenţi nu plătesc taxe de şcolarizare şi câştigă un salariu complet. Pe lângă studiile lor academice, aceştia lucrează la proiecte reale alături de experţi de renume mondial din echipele globale de inginerie, cercetare şi tehnologie ale Dyson. Dacă îşi doresc, au posibilitatea să locuiască în campus, în locuinţe de forma unor cutii proiectate şi mobilate tot după inspiraţia lui James Dyson. Anual, circa 50 de tineri promiţători sunt înrolaţi în programul institutului, având ocazia să lucreze alături de inginerii experimentaţi şi chiar şi alături de însuşi James Dyson; iar dacă educaţia în general în Marea Britanie se plăteşte, ca peste tot, aici ei au şansa să aibă un salariu pentru activitatea lor în companie – deşi, deseori, aceasta implică multe greşeli din care să înveţe.

    La doar 23 de ani, Theo Jones este unul dintre tinerii ingineri care au acumulat deja experienţă în cadrul Dyson – atât în Marea Britanie, cât şi în Asia. Absolvent al Dyson Institute, el şi-a început cariera imediat după terminarea şcolii şi, în cei cinci ani şi jumătate petrecuţi la Dyson, şi-a dezvoltat abilităţile necesare pentru a contribui la proiectele companiei. A început să lucreze în cadrul Institutului Dyson, a absolvit în urmă cu câţiva ani, iar acum este angajat full time acolo. Lucrează în cealaltă locaţie principală a Dyson din Regatul Unit, aflată într-un spaţiu reconvertit din hangare de aeronave, pe segmentul de inovaţie, practic în amontele designului de produs; foloseşte programe generate de computer pentru a crea software, pentru a aduce schiţe la viaţă şi a crea prototipuri, în acest moment în categoria environmental care (umidificatoare, purificatoare de aer). „La şcoală, îmi plăcea să mă implic în proiecte de design şi tehnologie, îmi plăcea fizica, de asemenea, aşadar părea o alegere naturală să merg în direcţia ingineriei, am avut acea inspiraţie devreme.” Când era elev a făcut un proiect de cercetare despre maşina de spălat creată de James Dyson (un produs care a fost retras de pe piaţă într-un final), aşadar acela a fost primul său contact cu el şi de acolo a început să se contureze şi ideea sa de a lucra pentru companie. „Dyson pare să fie o companie care caută constant inovaţii pentru produsele pe care le avem în casă, are o categorie impresionată de produse.” Spune că cel mai mult l-a atras la Dyson oportunitatea de a lucra într-un mediu orientat spre inovaţie. „Cea mai uşoară muncă este aceea pe care o faci din pasiune”, a spus el, uitându-se la un purificator de aer aflat alături de noi la momentul discuţiei şi despre care aflu că a trecut printr-un proces de concepţie întins pe parcursul a şase ani. Nu este o regulă însă, unele produse pot fi lansate mai rapid, altele mai târziu. „Există sute de persoane care lucrează la dezvoltarea unui produs. Eu sunt implicat acum în începutul procesului de dezvoltare şi fac parte dintr-o echipă de 20-30 de persoane, dar există sute de echipe prin care trece un produs până la lansarea pe piaţă, atât persoanele care îl proiectează, cât şi experţii în diverse categorii, pentru fiecare aspect al produsului, cât şi pentru lucruri ce ţin de finanţe, juridic sau marketing. Este destul de impresionant.” La doar 23 de ani, Theo Jones are deja un obiectiv pe termen lung: să devină manager de proiect şi să conducă un întreg proiect de la concept până la lansare – visează să îşi pună numele pe un produs alături de James Dyson. „Cred că admir faptul că a început ca un inventator, dar s-a transformat în antreprenor şi om de afaceri, a reuşit să transforme o idee într-o serie de idei bune. Am fost suficient de norocos să îl întâlnesc de câteva ori. Este şeful meu, cred că este în continuare un inventator în adâncul inimii, aşadar este foarte pasionat de proiecte şi este foarte implicat în dezvoltarea produselor.” Cea mai mare satisfacţie a sa până acum a fost colaborarea cu echipele din Malaezia şi Coreea pentru lansarea de produse. Totuşi, cariera sa nu a fost lipsită de provocări. Tânărul inginer recunoaşte că cele mai dificile momente sunt cele neaşteptate, cum ar fi cererile de ultim moment. Adaptarea la diferite culturi în care a fost trimis a reprezentat, de asemenea, o provocare majoră. Cu toate acestea, consideră că aceste experienţe l-au ajutat să se dezvolte atât profesional, cât şi personal. „Cea mai mare provocare a mea a fost adaptarea la diferite locuri, dar a fost o experienţă masivă de învăţare pentru mine”, a explicat el.Întrebat despre atmosfera din companie şi despre colegii săi, el a subliniat că Dyson atrage tineri pasionaţi, mulţi dintre ei fiind angajaţi direct din programele de absolvenţi. Dyson Institute, unde a studiat şi el, este un exemplu excelent de cum compania investeşte în tineri talentaţi, oferindu-le oportunitatea de a se dezvolta şi de a contribui la inovaţiile tehnologice. „Dyson atrage oameni tineri şi pasionaţi, iar compania are întotdeauna o atenţie deosebită în angajarea absolvenţilor pentru a aduce idei proaspete”, a adăugat el. În ceea ce priveşte planurile sale de viitor, inginerul se arată deschis să lucreze atât în Marea Britanie, cât şi în străinătate, dorind să continue să se dezvolte şi să accepte noi provocări. Părinţii săi sunt mândri de realizările sale, iar mama sa este cu atât mai încântată că nu a trebuit să-i ofere sprijin financiar datorită salariului primit pe perioada studiilor la Dyson Institute. „Mama mea este foarte fericită că nu a trebuit să-i cer bani, iar eu sunt mândru de realizările mele”, a spus el. În final, el oferă un sfat tinerilor care îşi doresc o carieră în inginerie: să urmeze ceea ce le place să facă. El crede că cea mai uşoară muncă este aceea pe care o faci din pasiune, iar munca devine astfel mai uşoară: „Fă ceva ce îţi place, pentru că este mult mai uşor şi mult mai plin de satisfacţii”.    ■

     

    Campusul Malmesbury
    găzduieşte centrul global de Cercetare, Proiectare şi Dezvoltare (RDD) al Dyson şi este o bază pentru multe dintre echipele avansate de inginerie ale companiei. Este, de asemenea, un hub global pentru echipele creative şi de suport ale Dyson. Dyson are, de asemenea, huburi strategice importante în Hullavington şi Bristol, unde echipele de inteligenţă artificială (AI), robotică şi IT dezvoltă tehnologia de ultimă generaţie.

    În 2023, Dyson a anunţat că va construi noi facilităţi de producţie şi huburi tehnologice în Singapore, Filipine şi Marea Britanie, ca parte a unui plan global de investiţii de 2,75 miliarde de lire sterline (3,4 miliarde de dolari) pe parcursul a cinci ani, în contextul în care gigantul în electronice de consum îşi intensifică dezvoltarea capabilităţilor sale software şi de inteligenţă artificială. Compania construieşte o facilitate avansată pentru a produce baterii de generaţie următoare într-un hub de producţie în oraşul Tuas, situat în vestul Singapore, care va deveni complet operaţional până în 2025. Dyson a deschis sediul său global din Singapore în 2022 şi s-a angajat să investească 1,5 miliarde de dolari singaporezi (1,1 miliarde de dolari) în oraşul-stat în următorii ani.

  • România, de la revelaţia economică pe care o contestăm, deşi suntem parte din ea, la revelaţia fotbalistică venită total neaşteaptat. Ce înseamnă prezenţa a peste 50.000 de români la Munchen, sau a celor 100.000 la Coldplay

    Cu toţii suntem în al nouălea cer după victoia României cu 3-0 în faţa Ucrainei la primul meci de la Campionatul European de Fotbal 2024, din Germania. Aceeastă victorie este venită de nicăieri, foarte puţini au pariat pe ea, în condiţiile în care tot lotul României nu fac cât ucraineanul Mudryk, cel pentru care Chelsea Londra a plătit 70 de milioane de euro.

    Dar dincolo de acest meci de luptă şi, bineînţeles, de victorie, cel puţin din partea echipei României, a fost prezenţa peste 40.000-45.000 de români de pe stadionul Allianz Arena din Munchen şi probabil încă 10.000-15.000 de români aflaţi la Munchen.

    De la televizorul din Bucureşti, atmosfera creată de românii prezenţi pe Allianz Arena a fost extraordinară.

    În spatele acestei prezenţe se află o schimbare care se petrece de peste un deceniu în economia României şi în societatea românească. Este o schimbare pozitivă în economie, în business, în creşterea nivelului de trai.

    Spre exemplu, între 2013 şi 2023 PIB-ul Românieei, care înseamnă valoarea adăugată de o ţară într-un an, a crescut de la 632 de miliarde de lei la 1.600 de miliarde de lei, adică avem o creştere de 153%.

    Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a crescut în ultimul deceniu de la 1.126 de miliarde de lei la 3.000 de miliarde de lei.

    Salariul mediu net a crescut de la 1.800 de lei la 5.200 de lei, adică o creştere de 190%.

    Cursul valutar a crescut într-un deceniu cu numai 10%, de la 4,48 de lei pentru un euro la 497 de lei pentru un euro, ceea ce în esenţă înseamnă o stabilitate incredibilă, având în vedere că în ultimii patru ani am trecut de la o criză la alta.

    Creşterea salariilor – cu mult peste rata inflaţiei, care a fost de numai 30% – coroborată cu stabilitatea cursului valutar, a permis o creştere a economisirii în bănci de către populaţie cu 160%, de la 130 de miliarde de lei la 338 de miliarde de lei. Iar creşterea economisirii continuă, având în vedere creşterea salariului real cu 7-8% pe an (creşterea nominală a salariului minus inflaţia).

    România este considerată de pieţele externe, de investitori, de bancheri revelaţia economică a Europei. România şi românii au devenit extrem de cosmopoliţi, călătorim unde vrem şi când vrem, în primul rând pentru că avem bani să plătim aceste servicii.

    Creşterea economică, creeşterea businessului, creşterea salariilor au dus la o creştere substanţială a puterii de cumpărare, România ajungând acum la 78% din media Uniunii Europene a PIB/capita raportat la paritatea puterii de cumpărare. Ungurii sunt la 76% din media UE,  iar polonezii la 80%.

    Creşterea puterii de cumpărare, îmbnătăţirea semnificativă a resursei financiare a românilor, au dus la această prezenţă masivă de români la primul meci de la Campionatul European de Fotbal.

    Bineînţeles că la meci au venit şi români care lucrează şi stau în Germania sau români care sunt  împrăştiaţi în toate colţurile Europei.

    Atitudinea lor, modul cum s-au manifestat, bucuria prezenţei la meci şi apoi bucuria victoriei, arată în spate o putere financiară şi socială mult mai mare.

    Ca să mai dau un exemplu, uitaţi-vă la ce s-a întâmplat la Coldplay săptămâna trecută, unde 90.000-100.000 de români s-au bucurat la concert. Şi trebuie să spunem că biletele nu au fost ieftine deloc.

    Meciul de la Munchen şi spectacolul la Bucureşti au fost o surpriză socială şi financiară. România a crescut din punct de vedere financiar. Bineînţeles, nu toată lumea beneficiază în mod egal de această creştere şi are puterea de cumpărare pentru a participa la aceste evenimente de entertainment.  

    Bineînţeles că această creştere economică şi de putere de cumpărare nu este distribuită uniform pe parcursul ţării sau la toată lumea, dar este o creştere.

    România este o revelaţie economică a ultimului deceniu şi a ultimilor 20 de ani, comparativ cu oricare altă ţară din Europa. Faptul că acum a venit de nicăieri şi această revelaţie fotbalistică, împinsă de la spate de susţinerea suporterilor în condiţiile în care noi nu avem o echipă cu vedete, arată o schimbare care se petrece în economie şi în societate.

    Cei care mizează pe o retorică contrară, naţionalistă, primitivă, cu o raportare şi o întoarcere continuă  la trecutul comunist, pierd şi au pierdut teren.