BusinessMagazin

Blog

  • Cod portocaliu de caniculă în Capitală, de Sfânta Maria

    Meteorologii anunţă că joi, de Sfânta Maria, în Capitală va fi cod portocaliu de caniculă, cu temperaturi de peste 39 de grade şi noapte tropicală.

    Potrivit meteorologilor, valul de căldură se va menţine în Capitală.

    Va fi caniculă, disconfort termic accentuat şi indice temperatură-umezeală (ITU) ce se va situa peste pragul critic de 80 de unităţi.

    Cerul va fi variabil ziua, dar va deveni mai mult senin seara şi noaptea, iar vântul va sufla slab şi moderat.

    Temperatura maximă va fi de 37…39 de grade, iar cea minimă de 20…22 de grade.

  • Acţiunile Hidroelectrica s-au scumpit după rezultatele pe S1/2024. Însă compania a realizat în prima jumătate a anului 65% din profitul bugetat pentru întreg 2024

    Acţiunile companiei de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, s-au scumpit prin prisma raportului dintre capitalizare şi profitul net al ultimelor 12 luni în contextul în care rezultatele financiare anunţate recent au fost sub aceeaşi perioadă din 2023 pe fondul preţurilor mici la energie.

    Astfel acţiunile H2O se tranzacţionează în prezent la un multiplu P/E (price earning ratio – capitalizare/profit net) de 11,2 ori, comparativ cu 9,3 ori, aşadar în creştere cu aproximativ 20%, arată calculele realizate de Ziarul Financiar. Pe de altă parte raportat la veniturile companiei, multiplul P/S (raport între capitalizare şi vânzări) a urcat de la 4,92 ori la 5,4 ori.

    Însă rezultatele, chiar dacă au fost în scădere, au venit în linie cu aşteptările investitorilor dată fiind fluctuaţia scăzută a preţului acţiunilor, de doar minus 0,8% pe tranzacţii de 10,7 mil. lei. Compania a realizat în primul semestru 65% din profitul net bugetat în 2024.

    „Grupul Hidroelectrica înregistrează rezultate operaţionale şi financiare în scădere pentru primele şase luni ale anului 2024, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, dar în uşoară creştere faţă de bugetul aprobat. Marja operaţională şi marja netă ale Grupului au fost diminuate cu 10%, respectiv 8% faţă de perioada similară a anului 2023, în principal ca urmare a scăderii producţiei de energie electrică, cantităţii de energie electrică vândută, precum şi a diminuării preţurilor de vânzare a energiei electrice (atât pe plan local, cât şi în piaţa interconectată europeană)”, arată compania.

    Compania a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de 2,69 miliarde de lei, comparativ cu cel de 4 mld. lei din aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile au scăzut cu 26%, la 5,15 mld. lei pe fondul unei producţii de energie în scădere cu 22% şi al unor preţuri mai mici.

  • Gigantul care nu a fost: SoftBank a negociat cu Intel producerea unui cip de inteligenţă artificială care să rivalizeze cu Nvidia, însă planul a eşuat

    SoftBank a purtat discuţii cu Intel cu privire la producerea unui cip de inteligenţă artificială pentru a concura cu Nvidia, însă planul a eşuat după ce producătorul american de cipuri s-a străduit să îndeplinească cerinţele grupului japonez, scrie FT. 

    Negocierile pentru un parteneriat cu Intel, care nu au fost raportate anterior, ar fi accelerat eforturile SoftBank de a combina proiectele de cipuri ale bijuteriei sale Arm cu expertiza în producţie a celei mai recente achiziţii, Graphcore, pentru a crea un rival pentru cipurile de inteligenţă artificială Nvidia, lider de piaţă, au declarat persoane familiarizate cu această chestiune.

    Directorul general al SoftBank, Masayoshi Son, intenţionează să investească miliarde de dolari în încercarea de a plasa grupul japonez în centrul boom-ului IA. Planul său ambiţios, pe care l-a prezentat companiilor Big Tech, cuprinde producţia de cipuri şi software, până la furnizarea de energie pentru centrele de date care ar găzdui procesoarele.

    Discuţiile cu Intel au eşuat în ultimele luni, înainte ca producătorul american de cipuri să anunţe planuri drastice de reducere a costurilor, inclusiv mii de concedieri, la începutul lunii august, au declarat aceste persoane. SoftBank se concentrează acum pe discuţiile cu Taiwan Semiconductor Manufacturing Co, cel mai mare producător de cipuri din lume.

  • Rafila: Nu cred că am motive să-mi dau demisia legat de cazul Pantelimon

    „Toată lumea m-a întrebat dacă îmi dau demisia. Nu cred că am motive să-mi dau demisia legat de acest caz”, spune Alexandru Rafila, referitor la cazul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”. El afirmă că premierul nu i-a cerut decmia, dar că nu exclude ca acesta să o facă pe viitor.

    „Toată lumea m-a întrebat dacă îmi dau demisia. Nu cred că am motive să-mi dau demisia legat de acest caz. Cred că mai important decât o demisie este problema legată de credibilitatea sistemului de sănătate şi mai ales a corpului medical. Au existat foarte multe voci care au blamat in-corpore corpul medical. Eu nu sunt de acord, pentru pune sub semnul întrebării foarte-foarte mulţi profesionişti care îşi fac treaba pentru o situaţie care e absolut dezastruoasă şi o să vedem după pronunţarea instanţei dacă e sau nu reală”, spune la Antena 3 CNN Alexandru Rafila.

    Întrebat dacă se aşteaptă ca premierul Marcel Ciolacu să îi ceară demisia, Rafila a spus: „întotdeauna în politică este o astfel de posibilitate”.

    De asemenea, el afirmă că Ciolacu nu i-a sugerat până în prezent că este posibil să-i ceară demisia.

    Rafila a precizat că acţiunea Corpului de control din luna aprilie a une „de verificare şi documentare a celor două petiţii” transmise cu privire la unele nereguli în spital: „nu a fost vorba despre un control care avea legătură cu morţile”.
     

  • Avertisment: creşterea economică a fost sub aşteptări în T2, iar analiştii încep să reducă prognozele pentru tot anul. Scenariul majorării taxelor după alegeri devine, în lumina noilor date, aproape o certitudine.

    ♦ Creşterea economică de doar 0,8% anunţat de INS pentru T2 2024 i-a surprins pe mai toţi economiştii pentru că datele lunare sugerau o creştere între 2 şi 3%

    „Neaşteptat de slabe“ acesta a fost re­frenul eco­nomiştilor repetat ieri cu referire la datele furnizare de Statistică privind creşterea PIB în T2.

    Iar mirarea este cu atât mai mare cu cât, fiind an electoral, guvernul a majorat pensii şi salarii, nu s-a mai uitat la deficitul bugetar care va atinge în acest an 7% din PIB, în ciuda avertismentului guvernatorului BNR Mugur Isărescu şi al altor economişti care au spus că cheltuielile sunt scăpate de sub control. Banii şi împrumuturile contractate de populaţie au ţinut consumul sus (plus 9,9% în T2), dar nu au putut compensa alte scăderi pe industrie, construcţii, exporturi. În tot acest iureş cu „majorăm taxe, nu le majorăm“ şi cei care putea investi au fost mai reţinuţi (construcţiile rezi­denţiale s-au prăbuşit, practic).

    Aşa că consumul a crescut, dar pe importuri obţinute cu bani împrumutaţi, după cum spune Adrian Codîrlaşu, vice­pre­­şedintele CFA România, care adaugă: În lumina noilor date, creşterea probabilă în 2024 va fi, pe tot anul, de 1%. Aşa stând lucrurile, 2025 va fi un an greu şi va veni, cel mai probabil, cu creşteri de taxe şi nu mai este exclusă chiar o recesiune.

    Despre o ajustare fiscală în 2025 vorbeşte şi Ionuţ Dumitru: „Deficitul bugetar este mult prea mare şi vor fi presiuni pentru reducerea lui. Deficitul de 7% din PIB în 2024 ar fi tre­buit să ajute economia (pentru că sunt mai mulţi bani în circuit), dar nu a făcut-o, ceea ce arată risipa extrem de mare a gu­vernului. („Ne-am împru­mu­tat ca să consumăm“ – Codîrlaşu.)

    Ca măsură imediată, insti­tuţiile de credit au anunţat revizuirea în jos a prognozelor de creştere.

    Raiffeisen îi va recalcula prognoza de creştere spre 1%, „unu şi ceva“ (nu este o cifră oficială). Erste Bank a anunţat că-şi va modifica prognoza de creştere de la de la 2,9%, până ieri, la 1,4% pentru întregul an. În aceeaşi vreme, ING Bank a decis să revizuiască în scădere prognoza privind creşterea PIB în 2024, de la 2,8% la 2%.

    „Datele de astăzi schiţează o imagine destul de sumbră a unei creşteri mai lente decât se aştepta. Sunt necesare îmbunătăţiri vizibile în a doua jumătate a anului pentru ca creşterea să se accelereze în acest an. Riscurile de scădere a ratelor au crescut“, spun analiştii ING.


     

     

  • Cine este fondatoarea uneia dintre cele mai cunoscute afaceri cu cărţi de pe piaţa românească, ce a început în oraşul de sub Tâmpa

    100 Cele mai puternice femei din business. Laura Ţeposu, CEO şi cofondatoare, Libris.ro

    Cifră de afaceri (2023): 80 mil. lei

    Număr de angajaţi: 110

    Biografie: Nevoia de cunoaştere şi cea de a înţelege lumea în care trăim sunt fundamentale, fac parte din ADN-ul uman, spune Laura Ţeposu, care crede că e puţin probabil să fie şterse pe parcursul câtorva decenii. „De aceea cred că şi cartea, ca instrument esenţial pentru cunoaştere, se va reinventa şi va rămâne relevantă, chiar dacă formatul ei se va schimba.”

    ► Acum 20 de ani absolvisem Facultatea de Ştiinţe Economice, secţia Finanţe-Bănci, care era un domeniu foarte atractiv pentru un tânăr absolvent. Oscilam între ideea de a intra în sistemul bancar, ceea ce era destul de dificil la vremea aceea, şi a-mi deschide propria firmă de contabilitate. Şansa a venit în mod paradoxal dintr-o slăbiciune a mea, pentru că un business de servicii necesită talent în vânzarea B2B, iar acesta nu a fost niciodată punctul meu forte. 

    ► Am acordat domeniului financiar-contabil aproximativ 7 ani din parcursul meu profesional, examene, stagiatura, apoi lucrul cu clienţii, dar experienţa dobândită m-a ajutat foarte mult ulterior pentru a înţelege cifrele şi datele din spatele unui business online. Parcursul meu nu a fost unul liniar şi am intrat în ecommerce destul de târziu, la 33 de ani, dar toate experienţele dobândite pe parcurs au contribuit enorm la evoluţia Libris.ro.

    ► Viitorul este foarte impredictibil pentru toate domeniile, nu doar pentru ecommerce sau pentru zona de carte. Acest orizont de incertitudine este mai scurt acum ca niciodată. Este perioada cu cele mai rapide transformări tehnologice cu implicaţii pe toate planurile şi schimbări fundamentale de comportamente. Lucrurile sunt foarte diferite de la un an la altul, este foarte greu de prezis ce se va întâmpla peste 20 de ani.

  • Românii au cheltuit o sumă record de 4 miliarde euro în doar şase luni pe vacanţe în afara ţării

    Apetitul românilor pentru vacanţe nu se domoleşte nici în vremurile costurilor ridicate de trai, ci chiar este într-o continuă creştere. Românii au cheltuit 4 miliarde de euro în primele şase luni ale acestui an pe vacanţele în străinătate, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Suma lăsată de români pe călătoriile în afara ţării a atins un nivel record raportată la perioadele similare din alţi ani, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Spre comparaţie, în 2019, anul de dinaintea pandemiei, considerat până acum trecut reperul industriei turismului, românii au cheltuit pe vacanţele în afara ţării pe întreg anul circa 5,3 miliarde euro.

    În aceeaşi perioadă, aeroporturile locale au înregistrat 11,8 milioane de pasageri în primele şase luni ale acestui, plus 5% faţă de anul anterior, potrivit datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România. Apetitul crescut românilor de a călători în afara ţării este confirmat şi de datele de la aeroporturi. Doar 7% din pasageri au călătorit pe rutele interne, acestea fiind doar între Bucureşti şi aeroporturile din ţară, unde operează Tarom şi HiSky.

    Creşterea nu se datorează însă unui număr mai mare de oameni care călătoresc, ci unui număr mai mare de vacanţe pe care le fac cei care îşi permit. Doar 28% dintre români pleacă în vacanţe, arată datele de la Eurostat, în timp ce restul românilor nu îşi permit nicio călătorie.

    România este pe ultimul loc în Europa raportat la procentul populaţiei care îşi permite o vacanţă, alături de Bulgaria, în timp ce media europeană este de circa 59%. În timp de în România, trei din patru români stau acasă în timpul concediului, în Olanda 84% din populaţie merge în vacanţe. Luxemburg şi Finlanda se află şi ele în top, cu 83%, respectiv 81%.

    Statistica europeană se referă la cetăţenii care au efectuat cel puţin o călătorie de cel puţin o noapte de cazare, fiind luate în calcul călătoriile personale, nu în scopuri de business.

    Până la finalul anului, românii ar putea cheltui în total circa 9 miliarde de euro pe vacanţele în afara ţării, potrivit estimărilor ZF, sumă ce ar doborî recordul de anul trecut, când românii au lăsat 8,5 miliarde euro în călătoriile organizate în străinătate.

    Dacă suma lăsată de români a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, turiştii străini au lăsat mai puţini bani pe călătoriile în România. Astfel, străinii au cheltuit 1,8 miliarde euro în primele şase luni ale acestui, faţă de 2,1 miliarde euro în primul semestru din 2023, potrivit datelor BNR. Totuşi, numărul de turişti a fost mai mare în perioada menţionaţă. În perioada ianuarie – iunie, circa 1 milion de turişti au fost înregistraţi în unităţile de cazare locale, faţă de 930.000 în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţională de Statistică.

    Până la finalul anului, românii ar putea cheltui în total circa 9 miliarde de euro pe vacanţele în afara ţării.

  • Bursă: Rompetrol Rafinare, compania care operează rafinăria Petromidia, raportează afaceri de 2,1 mld. dolari în prima jumătate din 2024 şi îşi dublează pierderile la 75 mil. dolari

    Rompetrol Rafinare (RRC), compania care operează rafinăria Petromidia, a raportat pentru primul semestru din 2024 afaceri de 2,1 miliarde de dolari (10,5 mld. lei), faţă de 2,7 mld. dolari în aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce pierderile s-au adâncit la 75 mil. dolari de la 34 mil. dolari, potrivit raportului semestrial publicat la bvb.ro.

    Rezultatele financiare au fost influenţate de oprirea planificată a rafinăriei Petromidia, în perioada martie – mai 2024, dar şi de volatilitatea cotaţiilor internaţionale pentru materii prime (ţiţei, biocomponent) şi produse petroliere.

    „Un impact în rezultatele companiei a fost determinat de revizia generală din primăvară, proiect obligatoriu care ne oferă perspective de amortizare a pierderilor din prima parte a anului, rafinăria Petromidia funcţionând, în prezent, la capacitate optimă, cu un nivel de producţie competitiv şi adaptat nevoilor actuale din piaţă. Continuăm să fim un partener al românilor, prin direcţionarea produselor, în special, pe piaţa din România”, a spus Florian Daniel Pop, Directorul General al Rompetrol Rafinare. Rompetrol Rafinare are o capitalizare de 2,1 mld. dolari (450 mil. dolari), fiind controlată în proporţie de 48% de kazahii de la KMG. Statul român are 44,5%.

    Parte a strategiei companiei, de asigurare a cererii consumatorilor din România, 73% din totalul carburanţilor obţinuţi în perioada ianuarie – iunie 2024 au fost direcţionaţi pe piaţa autohtonă. Astfel, Rompetrol Rafinare a făcut eforturi constante pentru susţinerea stabilităţii din sectorul energetic, în ciuda reducerii semnificative a randamentelor de producţie, ca urmare a lucrărilor efectuate în cadrul reviziei generale, potrivit raportului.

    În acelaşi timp, Rompetrol Rafinare a susţinut subsidiarele Grupului KMG International, Rompetrol fiind cel mai important furnizor de carburanţi din Republica Moldova, Georgia şi cu o prezenţă semnificativă în Bulgaria.

    Valoarea totală a exporturilor realizate de Rompetrol Rafinare (prin diviziile de rafinare şi petrochimie) în primul semestru al anului, s-a ridicat la 344 de milioane de dolari, pe fondul unui volum de 454 de mii de tone de produse petroliere exportate în ianuarie – iunie 2024.

    Rompetrol Rafinare continuă să fie unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat, cu 669 milioane de dolari plătite în primele 6 luni din 2024. Din total, 30,3 milioane de dolari reprezintă contribuţia la solidaritate pentru anul 2023, iar 3,5 milioane de dolari reprezintă taxa pe cifra de afaceri, aferentă primului trimestru din 2024.

    Segmentul de rafinare a atins o cifră de afaceri brută de 1,73 miliarde de dolari şi un profit operaţional (EBITDA) de 33,9 milioane de dolari. Marjele europene de benzină şi motorină au prezentat fluctuaţii masive în prima jumătate a lui 2024, în special în luna martie, pe fondul tensiunilor geopolitice şi a perturbărilor logistice din regiune.

    De asemenea, revizia generală a rafinăriei Petromidia, dar şi nefuncţionarea instalaţiei de Hidrocracare Blândă (MHC) în primul trimestru al anului, au dus la o scădere a gradului de utilizare a capacităţii de rafinare, până la 65,3%.

    Revizia generală a rafinăriei Petromidia a reprezentat un efort financiar şi operaţional major, menit să menţină un grad optim de funcţionare a rafinăriei, în cele mai bune condiţii de siguranţă şi securitate în muncă.

    Circa 85 de milioane de dolari au fost investite doar în programele de dezvoltare, care au cuprins proiecte de modernizare în instalaţiile principale din Petromidia. Aceşti factori au dus la procesarea a 1,73 milioane de tone de materii prime, scădere de 35% comparativ cu primul semestru din 2023. Din supusul total, au fost obţinute 421 de mii de tone de benzine şi 966 de mii de tone de motorine.

    În ciuda rezultatelor afectate de factorii amintiţi, rafinăria a reuşit să obţină un randament al produselor albe în creştere – 87,04%wt, iar pierderea tehnologică a fost de 0,6%wt.

    În ceea ce priveşte rafinăria Vega (singurul producător intern de bitum şi hexan), procesarea totală de materie primă a fost de circa 117 mii de tone în semestrul I 2024, în scădere cu 39% faţă de perioada similară a anului trecut, nivel determinat direct de cantităţile scăzute de componenţi primiţi de la rafinăria Petromidia.

    În prima jumătate a anului, cifra de afaceri brută consolidată a segmentului de distribuţie a înregistrat o valoare de 1,55 miliarde de dolari, în uşoară scădere, comparativ cu perioada ianuarie – iunie 2023. Profitul operaţional (EBITDA) al segmentului s-a menţinut la un nivel asemănător anului trecut – 39,6 milioane de dolari.

    Cotaţiile internaţionale aferente produselor petroliere au consemnat, în primul semestru, o creştere uşoară faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de 2% la benzină şi 3% la motorină. Pe plan intern, evoluţia preţurilor la carburanţi a fost influenţată de modificarea accizei de la 1 ianuarie, care s-a reflectat într-o creştere cu 29 de bani pe litrul de benzină şi 26 de bani pentru cel de motorină.

    Vânzările în segmentul de retail au înregistrat o creştere de 12% şi au ajuns la 578 de mii de tone de carburanţi, în România, principala piaţă de comercializare a produselor obţinute în rafinăria Petromidia. Creşterea a fost determinată de strategia de vânzări prin care Rompetrol Rafinare direcţionează circa trei sferturi din carburanţi pe piaţa internă.

    Pe de altă parte, vânzările en-gros au fost puternic afectate – un declin de 38% – de scăderea randamentelor de producţie, dar şi de accesul pe piaţă al produselor finite provenite din afara spaţiului comunitar, la cotaţii scăzute, comparativ cu produsele obţinute în rafinăriile europene.

    La finalul lui iunie 2024, reţeaua de distribuţie din România a ajuns la 1.328 de puncte de comercializare. Reţeaua include staţiile proprii, staţiile partener şi staţiile mobile: expres, baze interne de 9 şi 20 metri cubi.​

  • Veşti bune din SUA: Inflaţie scade sub 3% pentru prima dată în ultimii trei ani, fiind de 2,9% în iulie. Wall Street mizează tot mai puternic pe reducerea dobânzilor în septembrie

    Inflaţia din SUA a scăzut la 2,9% în iulie, impulsionând astfel Rezerva Federală pentru a reduce dobânzile, scrie FT. În luna iunie inflaţia a fost de 3%.

    Faţă de iunie preţurile au crescut cu doar 0,1%, cea mai mică majorare lunară din martie 2021.

    Inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile ale alimentelor şi energiei electrice, a crescut cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, comparativ cu 3,3% în iunie, potrivit datelor publicate de Bureau of Labor Statistics.

    Noile date aduc speranţă în piaţă, Fed-ul având un motiv în plus pentru a putea reduce rata dobânzii de politică monetară la şedinţa din septembrie. Banca centrală americană menţine ratele la cel mai ridicat nivel al ultimilor 23 de ani, 5.25-5.5% de mai bine de un an.

    Scăderea inflaţiei este o veste bună şi pentru Casa Albă condusă de democraţi, alegătorii fiind frustraţi de creşterea preţurilor.

    „Cel mai important lucru este că aceste date ne menţin pe traiectoria reducerii dobânzilor în septembrie”, a explicat Dean Maki, chief economist la Point72.

  • Simion: Dacă nu venim cu nişte soluţii de a ne proteja industria, nu vom mai avea mâine o ţară

    „Consider reindustrializarea României o problemă de securitate naţională şi de aceea punem pe masă Planul Simion, care prevede, ca prioritate strategică, recuperarea companiilor naţionale şi resurselor naturale şi, din punctul nostru de vedere, pentru viitorul economiei româneşti este important să investim în petrochimie, în siderurgie şi în industria alimentară. (…) Avem nevoie de petrochimie, de metalurgie şi avem nevoie de industrie alimentară. Avem nevoie de petrochimie pentru că bitumul îl importăm din Ungaria şi din Austria. Avem nevoie de petrochimie, astfel încât construcţia de drumuri, de autostrăzi, să se facă cu materiale româneşti. Avem nevoie de oţel beton, care nu se mai produce în momentul ăsta în România şi se poate produce în cantităţi suficiente la Târgovişte. Avem nevoie de exploatarea tuturor materiilor prime care se regăsesc în România, şi se regăsesc din belşug. Dau exemplu cuprului, avem cupru şi în Apuseni, şi la Moldova Nouă şi în alte zone din ţară. (…) Avem grafit pentru toată Europa în Gorj. Cheia acestor exploatări, de la gazele naturale de la Caragele şi Marea Neagră, până la cupru, grafit şi sare, pentru că am auzit discuţii despre falimentarea Salrom, cheia este ca statul român să deţină pachetul majoritar”, spune, potrivit unui comunicat de presă, George Simion.

    Acesta a precizat că în Planul Simion îşi manifestă dorinţa de a răscumpăra „la justa valoare pachetul majoritar pentru Petrom”.

    „Nu putem realiza industrie petrochimică dacă un alt stat îşi realizează planurile strategice pe seama românilor şi a resurselor naturale deţinute de România. Nicio moleculă de gaz nu trebuie să părăsească România. Dacă vrem agricultură performantă avem nevoie de îngrăşăminte. Sunt mai scumpe azi când nu mai sunt produse în România, de combinate, când locuri de muncă la Zimnicea, de exemplu, sau Slobozia nu mai sunt asigurate românilor”, a declarat liderul AUR.

    Preşedintele AUR a vorbit şi despre falimentarea companiilor româneşti, spunând că în opinia sa „a existat un plan sistematic de a înstrăina resursele naţionale ale României şi de a anula orice producţie care se putea realiza în România şi de a trimite peste hotare 5-6 milioane de români”.

    „Nu e normal ca românii să lucreze în construcţii sau în sere în sudul Spaniei, sudul Italiei şi peste tot în lume. Dacă nu venim cu soluţii concrete de a ne proteja industria şi economia nu vom mai avea mâine o ţară. Propunerile noastre se bazează pe calcule realiste: avem resurse naturale, avem oportunităţi şi specialiştii care cunosc domenii cheie”, a adăugat liderul AUR.

    El a adăugat că AUR va fi un partener de afaceri pentru antreprenori.

    „Vom fi un partener de afaceri pentru antreprenori şi nu numai, şi pentru marile corporaţii care vor să fie cinstite şi să aducă plus valoare şi să aducă bogăţie şi pentru români”, a transmis George Simion.

    În perioada următoare, AUR va prezenta Planul Simion şi pentru alte domenii cheie, precum cel al sănătăţii, educaţiei sau turismului.