BusinessMagazin

Blog

  • Generalul Stănculescu, la patru luni de la eliberare, între Academie, cazinouri şi Insulele Virgine

    Tribunalul Ilfov a admis, la 21 mai, cererea de liberare condiţionată a lui Victor Atanasie Stănculescu, în vârstă de 86 de ani, după ce acesta a executat cinci ani din pedeapsa de 15 ani de închisoare primită în dosarul Revoluţiei de la Timişoara. La 10 zile după eliberarea din închisoare, el a fost operat la Spitalul Floreasca din Bucureşti pentru o fractură la antebraţ.

    Fostul general fost prezent, luni, la sesiunea ştiinţifică dedicată Regelui Carol I, organizată de Academia Română, el ascultând prezentările ştiinţifice în aceeaşi sală cu premierul Victor Ponta, Alteţa Sa Regală Principele Radu, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, sau miniştrii Educaţiei şi Cercetării, Remus Pricopie şi Mihnea Costoiu.

    Îmbrăcat într-un costum cu irizări metalice, mergând încet, uşor încovoiat, dar fumând de oricâte ori a avut ocazia, Stănculescu a stat de vorbă şi cu ziariştii aflaţi la eveniment, el precizând că este abonat la o revistă editată de Academie şi din acest motiv a fost prezent la sesiunea ştiinţifică dedicată Regelui Carol I.

    Cu acest prilej, Stănculescu nu s-a ferit să răspundă, degajat, curiozităţii ziariştilor.

    Întrebat dacă merge la cazinouri, aşa cum a apărut fotografiat la un moment dat în presă, fostul general a mărturisit că a fost la un cazinou chiar cu o seară înainte.

    “De ce să nu merg în cazinou? Am fost şi la Monte Carlo la cazinou, am fost şi la Londra. Ultima dată am fost ieri după amiază. Mă deconectez de viaţa şi de televiziunile care te sufocă câteodată”, a spus Stănculescu, adăugând că nu joacă sume mari, dar nici nu a câştigat mai mult de “300 de lei”.

    El şi-a dezvăluit, totodată, din planurile de viitor, precizând că la iarnă are de gând să meargă în croazieră în arhipelagul Caraibe, mai exact în Insulele Virgine.

    “Mai fac nişte călătorii. În Insulele Virgine, în Caraibe, pentru că acolo e vărul meu. Am planificat mai la iarnă, cînd vin toţi bogătaşii americani, şi eu fiind acolo cu văru-meu, care are o gazdă bună… Sper să fie bine”, a arătat Stănculescu.

    Ziariştii au vrut să ştie şi cu cine va vota la alegerile prezidenţiale fostul general, acesta spunând însă că nu are voie să voteze.

    “N-am voie să votez cinci ani, aşa că sunt salvat”, le-a răspuns Stănculescu râzând.

    El a fost întrebat totodată dacă i se pare un moment bun pentru ca o femeie să fie aleasă preşedinte.

    “Dacă este un negru în America, de ce n-ar fi şi o femeie?”, a opinat fostul general, care s-a scuzat apoi şi a părăsit cu paşi mărunţi şi fumând incinta Academiei.

  • Nobelul pentru literatură la casele de pariuri: Cărtărescu, Kundera, Dylan au cote egale în privinţa şanselor de a câştiga

    Începând din 1901, premiul Nobel pentru literatură este decernat în fiecare an unui autor din orice ţară de pe Glob care, potrivit cuvintelor lui Alfred Nobel, “a produs în domeniul literaturii cea mai remarcabilă lucrare într-o tendinţă idealistă”. Deşi lucrările individuale sunt uneori citate de Academia suedeză în comunicatul care motivează alegerea laureaţilor, în sintagma de mai sus termenul “lucrare” se referă la întreaga operă literară a unui scriitor.

    Academia suedeză va anunţa joi numele laureatului premiului Nobel pentru literatură pe 2014. Juriul care va desemna câştigătorul din acest an este alcătuit din 18 scriitori, profesori şi alţi membri ai instituţiei suedeze.

    Ghicirea câştigătorului reprezintă un exerciţiu care se bazează mai puţin pe date ştiinţifice şi mai mult pe speculaţii şi noroc. Ca în fiecare an, casele de pariuri din Marea Britanie acordă cote scriitorilor creditaţi cu şanse reale de a câştiga premiul Nobel pentru literatură. Potrivit casei Ladebrokes, pe primul loc în rândul favoriţilor din acest an se află la egalitate scriitorul japonez Haruki Murakami şi scriitorul kenyian Ngugi wa Thiong’o. Ambii au o cotă de 4 la 1.

    Pe locul al treilea se află scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici, cu o cotă de 7 la 1.

    Scriitorul român Mircea Cărtărescu se află într-o companie selectă, din acest punct de vedere, având o cotă de 25 la 1, la egalitate cu scriitorii Milan Kundera, Thomas Pynchon şi Cees Nooteboom şi cântăreţul american Bob Dylan. Scriitorul român a primit cote similare şi din partea altor case de pariuri cunoscute, precum Nicerodds, Paf şi Unibet.

    Grupul celor cinci este devansat, în afară de scriitorii de pe “podium”, de poetul Adonis şi scriitorul Patrick Modiano (ambii cu o cotă de 10 la 1), Jon Fosse, Philip Roth, Peter Handke (cotă de 12 la 1), Assia Djebar, Peter Nadas, Ismail Kadare (cotă 14 la 1), Joyce Carol Oates (cotă 16 la 1), Adam Zagajewski şi Nawal El Saadawi (cotă 20 la 1).

    Printre scriitorii creditaţi cu şanse mai mici decât aceea atribuită lui Mircea Cărtărescu se află câteva nume sonore ale literaturii universale, precum Umberto Eco, Margaret Atwood, Don DeLillo, Amos Oz şi Don Paterson (cu toţii având o cotă 33 la 1) şi Salman Rushdie, Cormac McCarthy, John Le Carre şi Colm Toibin (cu toţii având o cotă de 50 la 1).

    Considerat cea mai prestigioasă şi mai intens mediatizată distincţie literară din lume, premiul Nobel aduce la cunoştinţa publicului larg un autor şi opera sa. Trofeul îi aduce acestuia o promovare la scară planetară, renume pe plan internaţional şi câştiguri financiare deloc de neglijat.

    Nu de puţine ori premiul Nobel pentru literatură a avut şi o semnificaţie politică, având uneori valoarea unei dezavuări a regimurilor autoritare. Într-adevăr, mai mulţi scriitori exilaţi, disidenţi, contestatari, persecutaţi şi interzişi la publicare în ţările lor au fost recompensaţi cu Nobelul pentru literatură, printre aceştia numărându-se nume sonore precum Boris Pasternak, Pablo Neruda, Aleksandr Soljeniţîn şi Gao Xingjian.

    Premiul Nobel recompensează în special romancieri, eseişti, poeţi şi dramaturgi. Totuşi, lista laureaţilor include şi trei filosofi (Rudolf Christoph Eucken, Herin Bergson şi Bertrand Russell), un istoric (Theodor Mommsen) şi un şef de stat (Winston Churchill, distins pentru discursurile sale politice).

    În 2013, scriitoarea canadiană Alice Munro, supranumită “maestra nuvelei contemporane”, a devenit primul scriitor din lume care a publicat exclusiv nuvele şi care a fost recompensată cu premiul Nobel pentru literatură.

    În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale. Anul acesta, Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) l-a propus pe Mircea Cărtărescu, alături de Nicolae Breban, Norman Manea şi Varujan Vosganian, pentru premiul Nobel.

    Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi a debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literară a numit “generaţia optzecistă”. Treptat, s-a îndepărtat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din “Nostalgia” le-au urmat un scurt roman (“Travesti”, 1994) şi apoi unul în trei volume, “Orbitor” (1996-2007), privit de critică drept un reper al prozei româneşti contemporane. Trei volume de publicistică completează chipul scriitorului cu cel al unui observator lucid al cotidianului românesc.

    Cărţile sale au fost premiate de Academia Romană, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Asociaţia Scriitorilor Profesonişti din România (ASPRO), Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România, precum şi de revistele Cuvântul, Ateneu, Flacără, Tomis şi Ziarul de Iaşi. Volumele sale au fost nominalizate în Franţa pentru premiile Médicis – Le meilleur livre étranger, Prix Union Latine. Romanul “Nostalgia” a primit în 2005 premiul “Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia. Cărtărescu a fost invitat la târguri de carte prestigioase, precum cele de la Paris, Frankfurt, Leipzig, Goteborg şi Torino.

    Mircea Cărtărescu a fost decorat, în 2010, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, o prestigioasă distincţie acordată de statul francez în domeniul culturii. În 2006, scriitorul a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer.

     

  • TOPUL celor mai valoroase 10 branduri din lume

    Cel mai valoros brand din afara Americii este China Mobile, care se plasează pe locul 11 în topul global, cu o valoare estimată la 43,98 miliarde dolari.

    În Europa, LVMH (Luis Vuitton Moet Hennessy) a rămas cel mai valoros brand corporativ, evaluat la 39,3 miliarde euro, pe locul 12 în top, urmat de Nestlé cu o valoare de 33 miliarde euro, pe poziţia 18, şi de AB Inbev cu 29,8 miliarde euro, pe 19.

    Apple, Google şi Coca-Cola sunt urmate în top, în ordine, de Microsoft (62,3 miliarde dolari), IBM (54,4 miliarde dolari), McDonald’s (48 miliarde dolari), Procter&Gamble (47,7 miliarde dolari), Johnson&Johnson (47,2 miliarde dolari), AT&T (44,9 miliarde dolari) şi Philip Morris (44,8 miliarde dolari).

    “Peisajul brandurilor americane este dominat de sectorul IT& Tehnologie, cel al bunurilor de larg consum şi cel al serviciilor financiare, reprezentand 46 din 100 cele mai valoroase branduri din lume. Europa este prezenta în top cu 41 de branduri, brandurile germane clasându-se pe primele poziţii, iar Asia este prezentă cu 13 branduri corporative”, se arată în studiul eurobrand.

    Printre brandurile prezente în top se numără şi Pepsi (locul 13), Volkswagen (21), Vodafone (23), Samsung (24), Intel (26), Deutsche Telekom (36), Facebook (39), BMW (44), Heineken (45), Red Bull (53), Visa (55), Ford (58), L’ Oreal (64), H&M (75), Ikea (77), Danone (85), Colgate (91) şi Allianz (99).

    Compania austriacă eurobrand, înregistrată la Viena şi specializată în servicii de consultanţă şi evaluare a mărcilor şi patentelor, a analizat peste 3.000 de firme şi brandurile acestora în 16 industrii din Europa, America şi Asia.

  • Noi manageri la Tarom, CFR Călători, CFR SA, Aeroporturi Bucureşti şi Metrorex, până pe 30 octombrie

    Recrutarea vizează manageri pentru poziţiile vacante în conducerea celor cinci companii, ocupate în prezent de directori sau de membri executivi provizorii în Consiliile de Administraţie.

    “În conformitate cu înţelegerile încheiate cu instituţiile financiare internaţionale CE, FMI şi Banca Mondială, termenul stabilit pentru finalizarea procedurilor de selecţie este data de 30 octombrie 2014”, a comunicat Ministerul Transporturilor, la solicitarea MEDIAFAX.

    Procesul de recrutare este derulat în baza unui contract încheiat la jumătatea anului 2012 între Ministerul Transporturilor şi asocierea Pricewaterhouse Coopers Tax Advisors & Accountants, D&B David şi Baias şi George Butunoiu Group.

    Premierul Victor Ponta a înfiinţat în vară o comisie care să monitorizeze şi aplice prevederile legale privind guvernanţa corporativă în companiile de stat, membrii comisiei urmând să analizeze indicatorii financiari ai societăţilor care au deja management privat, inclusiv cauzele rezultatelor negative. Comisia este condusă de şeful Guvernului, iar vicepreşedinte este ministrul Transporturilor.

    Pe perioada mandatului lui Dan Şova la conducerea Transporturilor au fost operate mai multe schimbări de manageri în cadrul companiilor subordonate instituţiei. Ioan Rus, care i-a urmat lui Şova la conducerea ministerului, a declarat la finele lunii iulie că are drept obiectiv principal aducerea pe profit operaţional a companiilor din subordine până la finele anului viitor.

  • Declaraţia de avere a lui Ion Diniţă: Deputatul are 9 apartamente, 3 case, între care una la Cambridge, şi 35 de terenuri

    Deputatul PC Ion Diniţă, are, potrivit declaraţiei sale de avere din iunie 2014, 14 terenuri intravilane, 13 terenuri extravilane, şapte terenuri agricole şi un teren forestier.

    Astfel, el are şapte terenuri intravilane în municipiul Braşov, cumpărate începând cu anul 2001, cel mai mare dintre acestea având o suprafaţă de 9.255,37 de metri pătraţi. Alte două terenuri intravilane, cu o suprafaţă totală de peste 1.700 de metri, sunt deţinute de deputat la Sighişoara şi Săcele. Tot la Săcele, deputatul PC are şi două terenuri agricole în suprafaţă totală de peste 1.500 de metri pătraţi.

    Deputatul PC Ion Diniţă are terenuri agricole în suprafaţă totală de peste 1230.000 de metri pătraţi şi în judeţele Vrancea şi Brăila. De asemenea, el are un teren agricol luat în consesiune pe 125 de ani în Cambridge.

    De asemenea, el are terenuri extravilane în suprafaţă totală de peste 116.000 de metri pătraţi în mai multe localităţi din judeţul Braşov.

    Ion Diniţă are, totodată, nouă apartamente cumpărate începând cu anul 2001. Trei dintre apartamente sunt în municipiul Braşov, trei în Sighişoara şi două în Capitală. De asemenea, el are un apartament de 58 de metri pătraţi, cumpărat în 2008, în Cambridge.

    El are şi trei case – două în municipiul Braşov şi una în localitatea Gugeşti din judeţul Vrancea. Una dintre casele din Braşov are o suprafaţă de 798 de metri pătraţi şi a fost construită în anul 2008. Deputatul PC are şi două case de vacanţă, una dintre acestea, cumpărată în 2008, fiind la Năvodari.

    Ion Diniţă are şi două autoturisme, BMW X5 şi Citroen 02, cumpărate în 2010. El are şi obiecte de artă, bijuterii şi ceasuri în valoare totală de 90.000 de euro.

    El are în conturi şi depozite bancare 6.463 de lire sterline, 255.458 de lei şi 14.101 euro.

    Deputatul mai are acţiuni la şapte firme- SC Gotic SA, SC Târnava SA, Viva Agrosen SRL, Forex Club SA, Ferma D 2010 SRL, Atria Green Energy SRL şi Imi Compensare Creanţe SA.

    În anul anterior depunerii declaraţiei de avere, deputatul a avut venituri de 58.908 de lei din indemnizaţia de parlamentar, 5.692 de lei din arendă şi 1.376.600 lei dividende de la SC Gotic SA. Soţia sa, Dorin Maria Diniţă, a avut, ca profesor la două şcoli generale din Braşov, venituri totale de 23.397 de lei.

    Luni, deputatul PC Ion Diniţă, lider al filialei judeţene a PC, a fost audiat la DNA Braşov, în paralel fiind făcute percheziţii la SC Gotic SA, una dintre firmele sale, iar ancheta DNA vizează contracte încheiate între Consiliul Judeţean Braşov şi SC Gotic SRL, afirmă surse judiciare.

    SC Gotic SA Braşov, înfiinţată în anul 1994, are ca obiect de activitate construcţii civile, lucrări de drumuri, reţele de apă şi canalizare, precum şi închirieri de utilaje.

    Alături de deputatul Ion Diniţă, la Sc Gotic mai sunt acţionari şi Răzvan-Ioan Diniţă, în vârstă de 25 de ani, şi Valerica Diniţă. Împuternicit al firmei este Victor Bălăşoiu, conform datelor de la Registrul Comerţului.

    Potrivit declaraţiei de interese depuse în 10 iunie 2014 de deputatul PC Ion Diniţă, SC Gotic SA a încheiat, începând cu 2007, o serie de contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, precum şi cu primăriile mai multor oraşe şi comune din judeţ, precum şi cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi cu CNADNR, prin Direcţia Regională de Drumuri Braşov.

    Astfel, firma a încheiat 13 contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, începând cu 2007.

    Valoarea totală a contractelor încheiate de SC Gotic cu CJ Braşov şi cu primării din mai multe localităţi, între care Făgăraş, Sighişoara, Râşnov, Rupea, Cristian, este de peste 112 milioane de lei.

    La ora transmiterii acestei ştiri, la DNA Braşov sunt audiaţi preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, şi vicepreşedintele CJ Mihai Pascu.

    La intrarea în sediul DNA, Căncescu spunea că acţiunea procurorilor are substrat politic.

    ”Mi se pare ciudat să fiu vizat acum, în plină campanie electorală, în legătură cu un raport al Curţii de Conturi de acum doi ani”, afirma Căncescu, fără a face alte comentarii.

    La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Mihai Pascu (PC) declara, la intrarea în sediul DNA Braşov, că ancheta procurorilor vizează două contracte încheiate de CJ în 2008 şi 2009, înainte ca el să fie numit vicepreşedinte al instituţiei, în 2012.

    Potrivit acestuia, unul dintre contracte vizează lucrări la un dum judeţean, iar celălalt construcţia unor terenuri de sport.

    ”Contractele au fost verificate de Curtea de Conturi, care a semnalat la terminarea raportului, în acest an, nişte probleme de care evident ştiam”, spunea Mihai Pascu.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arăta, într-un comunicat de presă transmis luni dimineaţă, că au loc percheziţii la 15 adrese din municipiul Braşov şi din localităţi învecinate, din care două la instituţii publice de interes local, trei la sediile unor societăţi comerciale şi zece la locuinţele unor persoane fizice, într-un dosar privind suspiciuni de corupţie.

    Potrivit unor surse judiciare, cele două instituţii publice unde au avut loc percheziţii sunt sediul Consiliului Judeţean şi Direcţia Judeţeană de Urbanism.

    De asemenea, au avut loc percheziţii la locuinţa preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, în timp ce biroul acestuia a fost sigilat de anchetatori. Procurorii DNA au descins şi la locuinţa vicepreşedintelui CJ Braşov Mihai Pascu, precum şi la sediul fimei Gotic aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, lider al filialei judeţene a partidului.

    Sursele judiciare spun că ancheta vizează contracte de achiziţii publice care ar fi fost atribuite ilegal de Consiliul Judeţean Braşov.

    Potrivit surselor citate, Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.

    Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2013, Aristotel Căncescu deţine în municipiul Braşov un teren intravilan de 2.500 de metri pătraţi, cumpărat în 2006 şi două case, de 360 metri pătraţi şi 70 metri pătraţi, prima construită în 2000 şi cealaltă moştenită în 2013.

    Preşedintele CJ Braşov are un depozit bancar de peste 605.000 de euro şi alte trei în valoare totală de aproape 4,5 milioane de dolari. Cele patru depozite au fost deschise începând din anul 2006, într-unul dintre acestea fiind suma cea mai mare – 3.988.792 de dolari.

    În anul fiscal anterior declaraţiei de avere, Căncescu a obţinut, ca preşedinte al CJ Braşov, 50.564 de lei, iar soţia sa, angajată la o firmă din Săcele, a avut venituri de 13.320 de lei.

    Conform declaraţiei de interese din 2013, Căncescu este acţionar unic la SC Canaris SRL. Această firmă are activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziuneşi. De altfel, Aristotel Căncescu deţine, prin această firmă, trustul de presă Mix.

    Aristotel Căncescu a absolvit Facultatea de Medicină în 1977 şi a obţinut doctoratul în management în 2001.

    Căncescu este preşedintele CJ Braşov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

  • Programul Prima Casă, extins şi pentru românii care locuiesc în străinătate

    “Este o propunere venită din practică, prin care dorim să-i sprijinim pe românii care muncesc în străinătate să îşi achiziţioneze sau să îşi construiască o locuinţă. În acelaşi timp, măsura va contribui la o administrare mai eficientă şi la creşterea gradului de utilizare a portofoliului de garanţii din Programul Prima Casă”, a declarat, într-un comunicat, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.

    Prevederile sunt incluse într-un proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de Ministerul Finanţelor.

    Garanţiile însumând 25 milioane lei, acordate până la finele anului românilor care locuiesc în străinătate pentru achiziţionarea sau construirea de locuinţe, provin din plafonul rămas nealocat sau neutilizat destinat ANL, devenit plafon general de garantare în cadrul Programului Prima Casă.

    Programul Prima Casă a fost lansat în anul 2009. Până în prezent au fost acordate 123.922 garanţii, din care 31% destinate achiziţiei de imobile construite între anii 2008 şi 2013. Valoarea medie a finanţărilor accesate în cadrul programului este de 38.210 euro.

     

  • Piedone a reclamat RADET la Protecţia Consumatorilor

    Adresa trimisă de Piedone la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) vine după ce mai multe asociaţii de proprietari de pe raza Sectorului 4 nu au beneficiat de apă caldă timp de câteva zile, deşi au facturile achitate la zi, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Primăria Sectorului 4.

    “Contractul încheiat între asociaţiile de proprietari şi RADET stipulează faptul că temperatura de livrare a apei calde către populaţie la intrarea în imobil trebuie să se încadreze între 55̊ şi 60̊ C.
    Ori, zile în şir, cetăţenii Sectorului 4 au primit la robinet apă cu mult sub această temperatură! Iar ceea ce este mai grav decât faptul că acestor oameni li s-a refuzat dreptul la o viaţă în condiţii decente şi civilizate, deşi au facturile achitate la zi, este modalitatea de facturare! Şi aceasta, deoarece, pentru toată perioada în care RADET a încălcat clauzele contractuale care prevăd o anumită temperatură de livrare a apei, în baza a ceea ce au înregistrat apometrele, locuitorii Sectorului 4 vor trebui să plătească facturile ca şi cum ar fi consumat apă caldă!”, spune edilul Sectorului 4, în sesizarea către ANPC.

    Potrivit lui Cristian Popescu Piedone, consumatorii casnici, “pe lângă faptul că nu au beneficiat de drepturile lor legale, cu toate că şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale, achitând în termenul impus facturile, acum vor fi nevoiţi să plătească pentru un serviciu de care nu au beneficiat”.

    “Vă solicităm ajutorul, ca Instituţie a Statului responsabilă cu protejarea drepturilor consumatorilor, şi vă rugăm să decideţi în consecinţă, anexând prezentei sesizările înaintate Primăriei Sectorului 4 de asociaţiile de proprietari care au avut de suferit în urma acestei situaţii“, mai spune primarul, în sesizare.

    Bucureştenii din sectoarele 2, 3, 4, 5 şi 6 nu au mai avut apă caldă începând din 2 octombrie. ELCEN, furnizorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), a explicat că apa caldă nu a mai fost livrată la temperaturile obişnuite în urma reducerii cantităţii de gaze primite de la Distrigaz.

    RADET a anunţat pe site, sâmbătă, că a fost nevoită să reducă temperatura apei calde, în sectoarele 2, 3, 4 şi 5, din cauza reducerii presiunii şi cantităţii de gaze livrate către ELCEN.

    Începând de marţi, Distrigaz a limitat cantitatea de gaze livrată către ELCEN, din cauza unei datorii de 88,86 de milioane de lei, Distrigaz anunţând sâmbătă că a reluat furnizarea la parametri normali.

    “Creşterea temperaturii se face gradual. În prezent, ELCEN distribuie căldură la parametri optimi, dar intervine consumul la nivel local. Devine o chestiune de timp până consumatorul final va avea acces la apa caldă”, a explicat Gabriel Ignat, directorul general al ELCEN.

    ELCEN a precizat că a acumulat datorii în valoare de 88 de milioane de lei către Distrigaz, în timp ce are de recuperat de la RADET aproximativ 2,5 miliarde de lei, fără a mai calcula şi penalităţile, pentru energia termică livrată şi neplatită în perioada noiembrie 2012 – septembrie 2014.

    Reprezentanţii ELCEN declarau duminică după-amiază, pentru MEDIAFAX, că apa caldă va reveni la temperatura obişnuită, până la ora 18.00, în toate sectoarele afectate din Capitală.

  • Mazda a vândut 585 de autoturisme pe piaţa locală în primele nouă luni ale anului

    Cel mai bine vândut model în primele trei trimestre ale acestui an a fost SUV-ul CX-5, cu 250 de unităţi, în creştere cu 55% comparativ cu perioada similară din 2013, în timp ce volumul vânzărilor Mazda3 a crescut cu 51%, la 192 de unităţi. Mazda6 încheie top 3 cele mai vândute modele ale constructorului cu 140 de autoturisme comercializate, în creştere cu 26% faţă de anul trecut.

    “Mulţumită noii generaţii de modele am continuat să creştem pe parcursul acestui an şi am avut o dinamică superioară pieţei. Cel mai căutat model Mazda este în continuare CX-5. Acesta se poziţionează foarte bine în segmentul SUV, care are o pondere însemnată în piaţă”, a declarat Dragoş Grapinoiu, directorul de marketing al Mazda.

    Gama Mazda a fost completată recent cu a patra generaţie a modelului MX-5, urmând ca noua subcompactă Mazda2 să fie prezentată în această toamnă.

  • Aristotel Căncescu, dus la DNA Braşov pentru audieri

    Căncescu a fost adus cu o dubă a MAI la sediul DNA Braşov, în jurul orei 13.00.

    La intrarea în instituţie, el a spus că acţiunea procurorilor are substrat politic.

    ”Mi se pare ciudat să fiu vizat acum, în plină campanie electorală, în legătură cu un raport al Curţii de Conturi de acum doi ani”, a afirmat Căncescu, fără a face alte comentarii.

    Percheziţiile procurorilor la vila acestuia de pe strada Stâncii din Braşov au durat aproximativ cinci ore.

    De asemenea, biroul acestuia din sediul CJ Braşov a fost sigilat încă de la primele ore ale dimineţii.

    Aristotel Căncescu este vizat de DNA într-un dosar de corupţie în care luni dimineaţă au avut loc percheziţii atât la sediul Consiliului Judeţean Braşov, cât şi la locuinţa acestuia, dar şi la alte 13 adrese din Braşov.

    De asemenea, în această anchetă este vizat şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu (PC).

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că ancheta vizează modul în care CJ Braşov ar fi atribuit contracte către mai multe firme, una dintre acestea fiind SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.

    Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.

    Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2013, Aristotel Căncescu deţine în municipiul Braşov un teren intravilan de 2.500 de metri pătraţi, cumpărat în 2006 şi două case, de 360 metri pătraţi şi 70 metri pătraţi, prima construită în 2000 şi cealaltă moştenită în 2013.

    Preşedintele CJ Braşov are un depozit bancar de peste 605.000 de euro şi alte trei în valoare totală de aproape 4,5 milioane de dolari. Cele patru depozite au fost deschise începând din anul 2006, într-unul dintre acestea fiind suma cea mai mare – 3.988.792 de dolari.

    În anul fiscal anterior declaraţiei de avere, Căncescu a obţinut, ca preşedinte al CJ Braşov, 50.564 de lei, iar soţia sa, angajată la o firmă din Săcele, a avut venituri de 13.320 de lei.

    Conform declaraţiei de interese din 2013, Căncescu este acţionar unic la SC Canaris SRL. Această firmă are activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziuneşi. De altfel, Aristotel Căncescu deţine, prin această firmă, trustul de presă Mix.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa, în aprilie 2013, că Aristotel Căncescu este în incompatibilitate din 29 mai 2009, deţinând simultan funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov şi calitatea de acţionar la SC Apă Canal Sibiu.

    Aristotel Căncescu declara atunci că totul este “o făcătură politică”, un act menit să îl discretizeze şi să îi prejudicieze imaginea, întrucât “nu este bazat pe fapte reale”.

    El susţinea că “ţinta atacurilor” nu a fost el, ci primarul Sibiului, Klaus Iohannis, găsit tot atunci de ANI în incompatibilitate, pentru că avea şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009.

    Aristotel Căncescu afirma că, potrivit Legii 215 a administraţiei publice locale, preşedintele de consiliu judeţean este reprezentantul comunităţii, iar participarea lui în AGA nu a fost niciodată remunerată.

    O lună mai târziu, în 22 mai 2013, Căncescu a contestat la Tribunalul Braşov decizia ANI, cerând anularea raportului privind incompatibilitatea sa.

    Dosarul a ajuns în noiembrie 2013 la Curtea de Apel Braşov, după ce Tribunalul a declinat soluţionarea cauzei acestei instanţe.

    În martie 2014, Curtea de Apel Braşov i-a dat dreptate lui Căncescu şi a dispus anularea raportul de evaluare al ANI.

    Decizia a fost contestată în 21 mai la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde este în procedură prealabilă, urmând să fie stabilit un termen de judecată.

    Aristotel Căncescu a absolvit Facultatea de Medicină în 1977 şi a obţinut doctoratul în management în 2001.

    Căncescu este preşedintele CJ Braşov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

  • Parchetul a pus sechestru pe produsele Petrotel Lukoil aflate în reţeaua Oil Terminal

    Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    “Ponderea tranzacţiilor Lukoil la 30.09.2014 este de 34,2% din cifra de afaceri preliminată a Oil Terminal. Conducerea Oil Terminal va analiza de urgenţă situaţia cu toţi factorii implicaţi şi va stabili un plan de măsuri pentru limitarea impactului acestui eveniment asupra activităţii sale”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Procurorii au făcut joi percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa joi că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    Procurorii au ridicat mai mulţi saci cu documente, iar la o zi de la efectuarea percheziţiilor Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti. Compania contestă măsura de blocare a conturilor, aducând ca argument problema socială.