BusinessMagazin

Blog

  • Percheziţii la ROMATSA – Direcţia Serviciilor de Navigaţie Aeriană Baia Mare, într-un caz de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că în această cauză se fac cercetări privind “suspiciuni de săvârşire a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2012-2014”.

    Potrivit DNA, anchetatorii au descins marţi la şapte adrese din municipiul Baia Mare şi din localităţile învecinate, dintre care două la sediul unei instituţii publice şi restul la domiciliile unor persoane.

    Surse judicare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde se fac percheziţii este la ROMATSA – Direcţia Serviciilor de Navigaţie Aeriană (DSNA) Baia Mare.

    Conform surselor citate, printre persoanele vizate sunt directorul DSNA Baia Mare, Traian Riţiu, şi contabila unei firme.

    Ancheta în acest caz este făcută de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Baia Mare, acţiunea fiind sprinjinită de Serviciul Român de Informaţii şi de Direcţia Generală Anticorupţie.

  • Vladimir Putin a interzis manifestaţiile nocturne în Rusia

    Potrivit amendamentelor la articolul 9 al acestei legi, care a fost publicată luni pe un site oficial, o manifestaţie nu poate începe mai devreme de ora locală 7.00 şi a se termina mai târziu de ora 22.00″.

    Conform presei ruse, excepţie fac evenimentele culturale şi manifestările publice consacrate unor “date semnificative din istoria Rusiei”, informează Rossia 24.

    Aceste amendamente au fost aprobate de Camera Inferioară a Parlamentului rus pe 19 septembrie şi de Camera Superioară pe 1 octombrie, potrivit agenţiei UNIAN.

  • Efectul Business Magazin în afaceri

    “În 2007 eram atât de la început încât nu ştiam nimic. Este foarte bine să fii în cel mai «hot» domeniu acum, însă în 2007 nu ştiam în ce intru sau ce vreau să fac. Ştiam doar că vrem să încercăm să facem un proiect al nostru, personal, pentru că în acel moment dezvoltam site-uri pentru clienţi din afară“, povestea recent Sergiu Biriş la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin.

    El a decis în 2007 că e timpul să aibă un produs propriu şi a lansat Trilulilu, site similar cu YouTube, care a ajuns în trei luni de la lansare printre primele trei site-uri româneşti. În timpul facultăţii, pe care a terminat-o în 2006, Sergiu Biriş avea deja propria afacere, o agenţie de web design, iar în urmă cu şapte ani avea trei idei; una dintre ele a fost Trilulilu, un site românesc de video sharing. „Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional.

    Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci“, îşi aminteşte fondatorul Trilulilu. După câteva luni de la lansare, Business Magazin le-a propus un interviu, pentru un cover story. „«Vrem!», am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi.

    Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.“

    Nu au vrut să vândă atunci, deşi 80.000 de euro era o sumă colosală după câteva luni de lucru. Mai târziu, în 2007, investitorul Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. „A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri ca să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani“, mai spune Sergiu Biriş la BM Storytellers.

    Anul acesta, Sergiu Biriş a ocupat prima pagină a ziarelor de afaceri în momentul în care Facebook, cea mai mare reţea socială din lume, a cumpărat pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari Liverail, un start-up specializat în livrarea reclamelor video online, pe care l-a fondat în urmă cu şapte ani în Cluj împreună cu Andrei Dunca şi Mark Trefgarne. Sergiu Biriş este acum implicat în Zonga, despre care spune că este un „spin-off“ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC.

    DIN REDACŢIE, LA GUVERN

    O altă dimensiune a felului în care revista influenţează mediul de afaceri este dată de povestirea lui Gabriel Biriş, partenerul fondator al casei de avocatură Biriş Goran. El a explicat în cadrul evenimentului BM Storytellers cum articolul de opinie intitulat „Puţină matematică nu strică“ publicat în 2004 în Business Magazin a determinat modificarea unei taxe care privea acciza pentru leasing. „Articolul a determinat modificarea unei hotărâri de guvern cu un impact destul de larg atunci. Au schimbat, cu potenţial efect retroactiv, modul de calcul al accizei pentru maşinile luate în leasing, în urma acelui articol în care demonstram matematic care este greşeala. Secretarul de stat de la acel moment şi-a recunoscut greşeala în mod public.“ Biriş spune că a avut mereu o relaţie personală foarte bună cu jurnaliştii, în special cu cei din zona de afaceri, sau cel puţin cu jurnaliştii care scriu în mod constant pe fiscalitate. Gabriel Biriş adaugă: „Comunicăm, eu încerc să transfer know-how, să-i ajut să înţeleagă în profunzime subiectele despre care scriu la acel moment, să înţeleagă şi de unde vin problemele, care sunt soluţiile, nu numai să răspund la o întrebare. Cred că legătura dintre specialişti şi presă este reciproc avantajoasă pentru că multe dintre problemele pe care noi le-am sesizat au putut fi puse în spaţiul public şi să genereze interes şi din partea politicului exclusiv prin intermediul presei şi prin intermediul jurnaliştilor pricepuţi în ce spun. Din păcate, numărul de jurnalişti cu care comunicăm s-a restrâns. În loc să înflorească şi să se dezvolte publicaţiile de tipul Business Magazin, ele suferă din cauza crizei, a unui apetit prea mare pentru senzaţional, pentru nonvalori, pentru scandal. Cred că mai ales în zona TV există această credinţă, greşită, profund înrădăcinată, cum că scandalul face rating“.

    SUPERSTIŢIE SAU CATALIZATOR?

    „Mă bucur să ne întâlnim iar. De fiecare dată când am apărut în Business Magazin a fost de bun augur pentru afacerile Agroland“, spunea la un interviu Horia Cardoş, timişoreanul care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri. Mizând pe nişa produselor pe care le cumpără chiar şi cei mai nevoiaşi ţărani, dar nu numai, şi-a dezvoltat Horia Cardoş afacerea, vânzând în principal furaje, seminţe şi pui de o zi. Trei sferturi din afacerile companiei sunt realizate de vânzările către mici fermieri şi gospodării. Alegerea lui n-a părut câştigătoare chiar de la bun început şi timişoreanul mărturisea franc într-un interviu pentru Business Magazin că, deşi structural s-a simţit dintotdeauna antreprenor get-beget, s-a gândit de multe ori că îi lipseşte experienţa câştigată pe banii altora. În ciuda tuturor greutăţilor întâmpinate, evoluţia Agroland a marcat plusuri în fiecare an, iar compania a încheiat anul trecut cu vânzări de 16 milioane de euro, în creştere cu 23% faţă de anul precedent.

    „În 2012, anul în care am apărut chiar pe coperta Business Magazin («Cum să faci milioane de euro din afaceri cu jumătatea uitată a României»), împlineam 15 ani de existenţă şi îmi amintesc că a fost un an în care am deschis încă zece magazine în ţară, am reuşit să menţinem ritmul de creştere anuală de 20% şi să ajungem la 500.000 de clienţi unici. De atunci am continuat să creştem: reţeaua Agroland numără 200 de magazine în 28 de judeţe şi peste 500 de produse la raft, am reuşit să dezvoltăm un sistem care să susţină creşterea numărului de mici fermieri la nivel naţional. Ei sunt cei care ne vor asigura o sursă de hrană curată şi de calitate superioară, mult peste «standard». Mulţumim, Business Magazin, că ne-aţi dus povestea mai departe. Împreună cu voi am reuşit să creştem «Jumătatea uitată a României»“.

  • Moulin Rouge, unul dintre simbolurile pariziene, împlineşte astăzi 125 de ani

    Legendarul cabaret din Paris, creditat cu inventarea cancan-ului modern, şi-a deschis porţile în 1889 şi a devenit în scurt timp unul dintre cele mai frecventate localuri din capitala Franţei.

    De-a lungul timpului, nume celebre precum Frank Sinatra, Edith Piaf sau Liza Minelli au concertat pe scena de la Moulin Rouge.

    În ultimii ani, spectacolele de la “moara roşie” au ajuns să coste milioane de euro, fiind din ce în ce mai spectaculoase. Cu toate că biletele de intrare pleacă de la 100 de euro, sala este aproape întotdeauna plină, relatează telegraph.co.uk.

  • Lego România, cu afaceri de 8,7 milioane euro anul trecut, a ajuns la patru magazine monobrand

    Primul magazin Lego a fost deschis în toamna anului trecut în Promenada Mall Bucureşti, iar al doilea în august anul acesta în Polus Center Cluj.

    Magazinele aparţin firmei Daco Invest, partenerul Lego România.

    Compania daneză şi-a deschis reprezentanţa din România în ultima parte a anului 2011, perioadă în care, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, a avut o cifră de afaceri de 1,07 milioane lei şi un câştig net de 55.000 lei.

    Până la înfiinţarea propriei reprezentanţe, jucăriile Lego au fost livrate pe piaţa locală prin intermediul unui distribuitor. Lego România are nouă angajaţi.

    Anul trecut, Lego România a înregistrat o creştere cu 43% a cifrei de afaceri, la 38,5 milioane lei (8,7 milioane euro), şi un profit net de 734.600 (166.200 euro), cu 82% mai mare, conform datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. În 2012, primul an complet de activitate directă pe piaţa românească, Lego România a avut o cifră de afaceri de circa 27 milioane lei (6 milioane euro) şi un profit net de 403.000 lei (90.000 euro).

    Compania îşi vinde produsele şi prin intermediul marilor retaileri şi magazinelor specilizate offline şi online.

    Vânzările de jucării de construcţie sunt estimate să crească cu o rată anuală constantă de 5%, în timp ce preţurile sunt de aşteptate să scadă considerabil, cu până la 50%, potrivit estimărilor firmei de cercetare Euromonitor.

    Cu Lego, care şi-a deschis birou în România, popularitatea pentru jocuri şi puzzle-uri a reînviat, iar trendul va continua până în 2016, când ar putea ajunge la vânzări de 51 milioane lei, menţionează Euromonitor.

    Grupul Lego este unul dintre cei mai importanţi producători de jucării din lume, cu afaceri de 3,4 miliarde euro anul trecut.

  • Bitcoin s-a depreciat cu aproape 20% weekend-ul trecut

    Cotaţia bitcoin a scăzut duminică la 290,83 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din acest an şi cu 18% sub nivelul la care se afla în dimineaţa zilei de sâmbătă, potrivit platformei de informaţii despre moneda virtuală CoinDesk, din Singapore, relatează CNBC.

    Analiştii menţioneză mai mulţi factori care ar provoca acest declin, precum previziunile conservatoare, temerile legate de cadrul juridic, vânzările mari efectuate de unii deţinători importanţi de bitcoin şi modificarea raportului dintre cerere şi ofertă.

    “Se zvoneşte că de ceva timp au loc progrese în privinţa posibilităţii de a folosi bitcoin, dar procesul de obţinere a monedei nu este la fel de rapid”, a declarat Hugh Madden, co-fondator al platformei de tranzacţionare a bitcoin ANX din Hong Kong.

    Recent, un număr de comercianţi online importanţi, între care Dell, Overstock şi Expedia, au început să accepte plăţi în bitcoin.

    Compania de plăţi online PayPal intenţionează să permită plăţi în bitcoin prin integrarea cu companiile Bitpay, Coinbase şi GoCoin, trei mari companii de procesare a plăţilor în această monedă.

    “Este mult mai greu să obţii bitcoin decât să cheltuieşti moneda, existând zvonuri că acest lucru provocă un dezachilibru între cerere şi ofertă. Integrarea PayPal va îmbunătăţi procesul”, a spus Madden.

    Bitcoin a fost anul trecut în centrul atenţiei, după ce s-a apreciat puternic din ianuarie şi până la începutul lui decembrie. Ulterior, cotaţia bitcoin s-a redus la jumătate din cauza temerilor legate de cadrul juridic. În prezent, cotaţia bitcoin este cu 73% sub nivelul maxim de 1.147 dolari pe unitate atins pe 4 decembrie 2013.

    Madden consideră că variaţiile mari ale bitcoin ar putea avea un efect pozitiv asupra monedei, întrucât o aduc în centrul atenţiei.

    Luna trecută, investitorul Tim Draper a anticipat că bitcoin s-ar putea aprecia la 10.000 de dolari pe unitate în următorii trei ani.

    Potrivit CoinDesk, bitcoin este tranzacţionată luni, pe piaţa asiatică, la circa 306,43 dolari pe unitate.

  • Un bărbat şi o femeie au trimis CV-uri identice la aceeaşi companie. Cine a reuşit să se angajeze

    Un studiu publicat recent de Hays dezvăluie că directorii de resurse umane sunt predispuşi să angajeze mai mult bărbaţi decât femei. Pentru a demonstra acest lucru, cei de la Hays au trimis două CV-uri având acelaşi conţinut dar semnate cu nume diferite unui număr de peste 1.000 de directori de resurse umane. Primul CV aparţinea unui bărbat pe nume “Simon”, iar cel de-al doilea unei femei pe nume “Susan”.

    Dintre angajatorii care oferă mai mult de 20 de joburi pe an, 65% au declarat că ar chema bărbatul la interviu, în vreme ce doar 51% au declarat că ar chema femeia. În cazul angajatorilor care ofereau mai puţin de 20 de locuri de muncă pe an, diferenţa a scăzut la doar 3%.

    Responsabilii de resurse umane din companiile cu peste 500 de angajaţi au declarat, în proporţie de 62%, că ar chema bărbatul la interviu; doar 56% au declarat că ar chema femeia. Cât despre companiile cu mai puţini angajaţi, diferenţa dispare.

    Un aspect interesant al studiului este că femeile care au citit CV-ul lui “Susan” au notat că aceasta îndeplineşte 14 din cele 20 de condiţii impuse, în vreme ce “Simon” bifează doar 6 din cele 20 de condiţii. În cazul angajatorilor bărbaţi, răspunsul a fost diferit: “Simon” îndeplinea 14 condiţii, iar “Susan” doar 6. Cu toate acestea, atât femeile cât şi bărbaţii au spus că mai degrabă i-ar oferi lui “Simon” şansa unui interviu.

    Concluzia este că egalitatea între sexe, atunci când vine vorba de şansa unui loc de muncă, nu este încă una perfectă.

  • Percheziţii în Dolj şi Olt, într-un dosar de evaziune cu un prejudiciu de peste 9 milioane de lei

    În perioada octombrie 2011 – noiembrie 2012, membrii grupării vizate în acest dosar, care ar fi fost formată din 14 persoane, ar fi făcut mai multe livrări şi achiziţii fictive de materiale de construcţii, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste 9.200.000 de lei, susţin anchetatorii.

    “Faţă de membrii grupării există suspiciunea rezonabilă că au acţionat conjugat în realizarea unui circuit scriptic al mărfurilor, dublat de viramente bancare similare efectuate foarte rapid, prin care s-a urmărit crearea unei aparenţe de legalitate“, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de DIICOT.

    Potrivit procurorilor, membrii grupării s-ar fi folosit de o societate de tip off-shore cu sediul în Cipru, precum şi de mai multe firme deschise în România şi interpuse în circuit, în mod sistematic, pentru acumularea tuturor datoriilor către stat.

    Societăţile comerciale folosite în acest scop nu aveau nici patrimoniu, nici salariaţi şi nici spaţii de depozitare, iar perioada de funcţionare era una de scurtă durată. Cu toate acestea, potrivit DIICOT, “în acte societăţile interpuse figurau ca furnizori pentru beneficiarii finali ai activităţii infracţionale: societăţile SC Ambient SA Sibiu şi SC Mitliv SRL Craiova”.

    Suspecţii urmează să fie audiaţi pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La acţiunile de luni au participat şi poliţişti din cadrul IPJ Dolj, BCCO Suceava, BCCO Alba – SCCO Sibiu şi BCCO Craiova.

    Cazul a fost instrumentat şi cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

  • Oprescu: Bucureştenii ar putea să nu plătească apa caldă pentru zilele în care nu au avut-o

    Mai precis, potrivit edilului, respectivii locuitori ar putea să nu plătească la preţul de apă caldă consumul pentru zilele în care nu au avut-o la robinet.

    Pe de altă parte, Oprescu a spus că municipalitatea are bani pentru a compensa preţul la gigacalorie până la sfârşitul anului “şi după aceea”. În prezent, preţul gigacaloriei în Capitală este de 341 de lei, din care populaţia plăteşte circa 170 de lei, iar municipalitatea suportă, prin subvenţie de la bugetul local, 171,18 lei, adică peste 50% din cost.

    Bucureştenii din sectoarele 2, 3, 4, 5 şi 6 nu au mai avut apă caldă începând din 2 octombrie. ELCEN, furnizorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), a explicat că apa caldă nu a mai fost livrată la temperaturile obişnuite în urma reducerii cantităţii de gaze primite de la Distrigaz.

    RADET a anunţat pe site, sâmbătă, că a fost nevoită să reducă temperatura apei calde, în sectoarele 2, 3, 4 şi 5, din cauza reducerii presiunii şi cantităţii de gaze livrate către ELCEN.

    Începând din 30 septembrie, Distrigaz a limitat cantitatea de gaze livrată către ELCEN, din cauza unei datorii de 88,86 de milioane de lei. Sâmbătă, Distrigaz a anunţat că a reluat furnizarea la parametri normali.

    “Creşterea temperaturii se face gradual. În prezent, ELCEN distribuie căldură la parametri optimi, dar intervine consumul la nivel local. Devine o chestiune de timp până consumatorul final va avea acces la apa caldă”, a explicat Gabriel Ignat, directorul general al ELCEN.

    Reprezentanţii ELCEN declarau duminică după-amiază, pentru MEDIAFAX, că apa caldă va reveni la temperatura obişnuită, până la ora 18.00, în toate sectoarele afectate din Capitală.

    ELCEN a precizat că a acumulat datorii în valoare de peste 88 de milioane de lei către Distrigaz, în timp ce are de recuperat de la RADET aproximativ 2,5 miliarde de lei, fără a mai calcula şi penalităţile, pentru energia termică livrată şi neplatită în perioada noiembrie 2012 – septembrie 2014.

    Edilul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a formulat o sesizare la ANPC privind problema apei calde, în care susţine că RADET a încălcat clauzele contractuale care prevăd o anumită temperatură de livrare a apei, iar consumatorii vor fi nevoiţi să achite un serviciu de care nu au beneficiat.

  • Fostul şef al Pentagonului: Lupta împotriva Statului Islamic, un gen de război care ar putea dura 30 de ani

    “Cred că vorbim de un gen de război care ar putea dura 30 de ani” şi care s-ar putea extinde cu ameninţări din Libia, Nigeria, Somalia şi Yemen, a declarat fostul secretar american al Apărării (2011-2013) într-un interviu acordat USA Today şi apărut luni.

    Panetta, fost director al CIA în timpul administraţiei Obama, a criticat deciziile luate de acesta din urmă în ultimii trei ani.

    Printre ele, el a citat eşecul preşedintelui de a determina Guvernul irakian să autorizeze menţinerea unui contingent de militari american în ţară după retragerea trupelor în 2011, apreciind că acest lucru a creat un “vid” de securitate.

    Fostul director al Pentagonului denunţă refuzul lui Barack Obama în 2012 de a urma sfatul lui şi al fostului secretar de Stat Hillary Clinton de a începe să înarmeze rebelii sirieni care luptau împotriva preşedintelui Bashar al-Assad.

    “Cred într-adevăr că am fi fost mai bine plasaţi pentru a afla dacă există sau nu elemente moderate în cadrul forţelor rebele care luptă împotriva lui Assad”, afirmă Leon Panetta.

    El consideră că preşedintele american şi-a pierdut orice credibilitate atunci când l-a avertizat pe Assad împotriva folosirii armelor chimice împotriva propriului popor, după care nu a făcut nimic atunci când liderul sirian a depăşit faimoasele “linii roşii” trasate de administraţie.

    Potrivit lui Panetta, a cărui carte”Worthy Fights” ce urmează să apară a generat deja nemulţumirea Casei Albe şi a Departamentului de Stat, Barack Obama are posibilitatea de “a-şi repara greşelile” dând dovadă de leadership în faţa islamiştilor din cadrul SI în Irak şi Siria.

    De prea multe ori preşedintele “se încrede mai mult în logica sa de profesor de drept decât în instictul de lider”, a declarat el, adăugând că uneori Obama “se simte atât de descurajat de proces”, încât renunţă să mai lupte.