BusinessMagazin

Blog

  • Clujenii care şi-au vândut afacerea către Facebook povestesc cum i-a ajutat apariţia pe coperta Business Magazin în 2007

    “În 2007 eram atât de la început încât nu ştiam nimic. Este foarte bine să fii în cel mai «hot» domeniu acum, însă în 2007 nu ştiam în ce intru sau ce vreau să fac. Ştiam doar că vrem să încercăm să facem un proiect al nostru, personal, pentru că în acel moment dezvoltam site-uri pentru clienţi din afară“, povestea recent Sergiu Biriş la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin.

    El a decis în 2007 că e timpul să aibă un produs propriu şi a lansat Trilulilu, site similar cu YouTube, care a ajuns în trei luni de la lansare printre primele trei site-uri româneşti. În timpul facultăţii, pe care a terminat-o în 2006, Sergiu Biriş avea deja propria afacere, o agenţie de web design, iar în urmă cu şapte ani avea trei idei; una dintre ele a fost Trilulilu, un site românesc de video sharing. „Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional. Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci“, îşi aminteşte fondatorul Trilulilu.

    După câteva luni de la lansare, Business Magazin le-a propus un interviu, pentru un cover story.

    „«Vrem!», am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi. Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.“ Nu au vrut să vândă atunci, deşi 80.000 de euro era o sumă colosală după câteva luni de lucru. Mai târziu, în 2007, investitorul Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. „A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri ca să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani“, mai spune Sergiu Biriş la BM Storytellers.

    Anul acesta, Sergiu Biriş a ocupat prima pagină a ziarelor de afaceri în momentul în care Facebook, cea mai mare reţea socială din lume, a cumpărat pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari Liverail, un start-up specializat în livrarea reclamelor video online, pe care l-a fondat în urmă cu şapte ani în Cluj împreună cu Andrei Dunca şi Mark Trefgarne. Sergiu Biriş este acum implicat în Zonga, despre care spune că este un „spin-off“ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC.

  • Salariul mediu a scăzut în august cu 2% faţă de iulie. Care sunt domeniile cu cele mai mari câştiguri

    “Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 4,9%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 104%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Indicele câştigului salarial real pentru luna august faţă de iulie, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,2%.

    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 125,8%, cu 2,2 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în iulie anul acesta.

    Majoritatea activităţilor din sectorul economic au înregistrat în august câştiguri nete mai mici decât în iulie, scăderile fiind determinate de acordarea în iulie de premii ocazionale, sume din profitul net şi alte fonduri, dar şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici, în funcţie de contracte sau ca urmare a concediilor de odihnă, când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale.

    Cele mai mari reduceri ale salariilor nete au fost indicate în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (-13%) şi în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (-11,3%).

    Totodată, s-au înregistrat diminuări ale câştigurilor cu 6-8% în fabricarea produselor textile, activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), extracţia minereurilor metalifere, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi cu 5-6% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, tăbăcirea şi finisarea pieilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale).

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime, sume din profitul net şi din alte fonduri, realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari, în funcţie de contracte sau proiecte, iar în unele activităţi economice au fost influenţate şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici.

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia cărbunelui superior şi inferior cu 11,7%, în fabricarea produselor din tutun şi alte activităţi extractive cu 7,5%-8% şi în activităţi de editare, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii anexe extracţiei cu 3,5-5%.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale salariilor faţă de iulie, cu 3,2% în învăţământ, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare, şi cu 0,8% în administraţia publică. În sănătate şi asistenţă socială s-a înregistrat o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net, de 0,5%.

  • Profitul Samsung a înregistrat cel mai mare declin din 2009, de 60%

    Profitul operaţional a coborât cu 60%, la 3,8 miliarde de dolari (4.100 miliarde de woni), în perioada iulie-septembrie din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, informează Blomberg.

    Cu toate acestea, acţiunile grupului sud-coreean au crescut cu 1,6% pe bursa din Seul, estimându-se că veniturile din ultimul semestru vor consemna un avans important, datorită lansării unor noi produse.

    Samsung vrea să scoată pe piaţă o serie de echipamente noi, pentru a-şi menţine poziţia de lider al pieţei, după ce Apple a început să câştige noi clienţi graţie lansării unor smartphone-uri cu ecran mai mare, caracteristică ce a asigurat producătorului de Galaxy un număr semnificativ de utilizatori.

    De asemenea, Samsung se confruntă cu scăderea livrărilor de echipamente pe două pieţe mari, China şi India, acolo unde producătorii locali, precum Lenovo şi Xiaomi (în China) au început să ofere smartphone-uri la preţuri mai mici decât grupul sud-coreean.

    Totodată, diviziile de ecrane şi microprocesoare au înregistrat un declin al veniturilor, afectând, implicit, profitul grupului.

    “Piaţa consideră că acesta este cel mai slab profit pe care Samsung îl putea aştepta de la afacerea de telefoane mobile, nu va scădea mai mult, din moment ce se aşteaptă lansarea unor noi produse în acest an. Samsung este cotată cu cele mai multe posibilităţi de a aduce noi telefoane pe piaţă, care să aibă caracteristici inovatoare”, a declarat Claire Kim, analist al Daishin Securities din Seul.

    Vânzările au fost sub aşteptări în cel de-al treilea trimestru, în valoare de 47.000 de miliarde de woni, prin comparaţie cu suma de 50.000 de miliarde de woni estimată de analişti. De asemenea, vânzările s-au situat sub nivelul de 52.000 de miliarde de woni consemnat în trimestrul al doilea.

    Samsung nu a prezentat date despre profitul net sau informaţii financiare despre divizii, rezultatele auditate fiind aşteptate mai târziu pe parcursul acestei luni.

  • Oana Niculescu Mizil, condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, prin decizia de marţi, ca pedeapsa de trei ani de închisoare să fie suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de şase ani.

    În perioada de încercare, Oana Niculescu Mizil trebuie să respecte mai multe măsuri de supraveghere, respectiv să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, să anunţe dacă îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa, precum şi orice deplasare care depăşeşte opt zile, să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă, dar şi informaţii privind mijloacele de existenţă.

    Totodată, instanţa i-a interzis Oanei Niculescu Mizil dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie publică implicând exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o durată de 10 ani.

    “În baza art. 359 Cod  procedură penală anterior atrage atenţia inculpatei asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 864 Cod penal anterior. În baza art.71 alin.5 Cod penal anterior cu referire la art.5 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatei pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei”, se mai arată în decizia instanţei.

    Sentinţa poate fi contestată cu apel la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

    Oana Niculescu Mizil a fost trimisă în judecată în 30 septembrie 2013, de către procurorii Parchetului instanţei supreme, care o acuză că a solicitat încadrarea în muncă a mamei sale, în cadrul biroului ei parlamentar şi a avizat contractul individual de muncă prin care, în perioada mai 2009 – septembrie 2011, aceasta a realizat foloase materiale în cuantum de 65.697 de lei. Dosarul a fost deschis în urma reclamaţiei făcute de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), în septembrie 2011.

    “Oana Niculescu Mizil Ştefănescu Tohme, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ştefănescu, începând cu data de 29 aprilie 2009, în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti”, arăta ANI.

    În 19 septembrie 2011, Oana Niculescu Mizil preciza, într-un comunicat, că mama ei nu este funcţionar public, ci are statut de personal contractual, menţionând că raporturile biroului de parlamentar cu aceasta au încetat în cursul zilei respective.

     

  • O nouă grevă la Lufthansa în Germania, în domeniul transportului de marfă

    Piloţii de la Lufthansa Cargo, activitatea de transport de mărfuri a grupului, vor înceta lucrul miercuri la ora locală 3.00 (4.00, ora României), fără întrerupere, până joi la ora locală 22.30 (23.30, ora României) şi “nu vor opera niciun zbor cu plecare de pe aeroporturile germane”, a anunţat Cockpit într-un comunicat.

    Sindicatul a efectuat deja patru greve de la sfârşitul lui august şi până în prezent, după încetarea negocierilor cu conducerea grupului Lufthansa asupra modalităţilor de pre-pensionare a piloţilor. Ultima grevă, pe 30 septembrie, care a afectat zboruri de lung curier, s-a soldat cu anularea a aproximativ 50 de zboruri şi a afectat aproximativ 20.000 de pasageri.

    Conflictul dintre Lufthansa şi piloţi durează de mult timp, dar s-a transformat într-un “dialog al surzilor” în ultimele săptămâni, cele două părţi păstrându-şi poziţiile şi respingându-se reciproc din cauza grevelor.

    “Deoarece conducerea Lufthansa se încăpăţânează de luni de zile să menţină cerinţe maximale, sindicatul se vede nevoit să treacă la noi acţiuni”, subliniază Cockpit.

    “Lufthansa s-a dovedit pregătită de un compromis în negocieri cu organizaţia Cockpit şi a propus negocieri asupra problemelor aflate în litigiu. În acest condiţii, acest nou apel la încetarea lucrului nu este nici de înţeles şi nici rezonabil”, a reacţionat grupul într-un comunicat separat.

    Lufthansa a anunţat deja că 21 de zboruri sunt programate să decoleze din Frankfurt în perioada în care este anunţată greva. Grupul va prezenta miercuri un plan alternativ, se arată în comunicat.

  • Sechestrul pe conturile şi stocurile Lukoil a fost ridicat după intervenţia lui Victor Ponta. Rafinăria începe pregătirea pentru pornire

    “În urma audierilor avute în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, audieri desfăşurate în ziua de 06.10.2014, măsurile asiguratorii (sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale societăţii) dispuse în data de 02-03.10.2014 au fost ridicate, prin urmare rafinăria Petrotel-Lukoil începe procedurile de pregătire pentru pornire normală a instalaţiilor tehnologice“, se arată într-un comunicat al companiei transmis marţi MEDIAFAX.

    Sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile celor 2.500 de angajaţi, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.

    “Având în vedere situaţia creată prin descinderea din data de 2 octombrie 2014 efectuată de către reprezentanţii organelor de anchetă din România(procurori, ofiţeri SRI, inspector din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor, inspector de la direcţia Regională Antifraudă etc.) la SC Petrotel-Lukoil SA şi alte patru societăţi de pe Platforma Teleajen, vă rugăm respectuos să ne sprijiniţi pentru asigurarea continuării activităţii comerciale a societăţii noastre”, se arată în scrisoarea transmisă la Cancelaria prim-ministrului, în 3 octombrie.

    În scrisoare, aflată în posesia MEDIAFAX, sindicatul salariaţilor din Petrotel-Lukoil şi Uniunea Sindicatelor Lukoil din România, în numele cărora semnează preşedintele Gheorghe Paraschivoiu, cere sprijinul lui Victor Ponta pentru deblocarea conturilor bancare ale societăţii, astfel încât rafinăria Petrotel-Lukoil să poată funcţiona normal şi să poată fi plătite salariile muncitorilor.

    “Nu ne opunem anchetei în curs de desfăşurare, este normal ca organele în drept să îşi desfăşoare activitatea specifică pentru respectarea legii şi protejarea intereselor statului. Dar, ca urmare a blocării conturilor, nu se pot face achiziţii de chimicale, nu se pot plăti furnizori şi antreprenori şi chiar şi salariile salariaţilor, ceea ce ar face ca peste 2.500 de salariaţi de pe platformă să rămână fără obiectul muncii, mărind numărul şomerilor”, se mai arată în document.

    Într-o altă scrisoare, primită luni la cabinetul premierului, directorul general al Petrotel-Lukoil, Andrei Bogdanov, prezintă companie şi rezultatele financiare, precum şi comportamentul fiscal, menţionând totodată consecinţele pe care ancheta organelor de cercetare le are asupra activităţii companiei.

    “Vă rugăm să ne sprijiniţi în repornirea Rafinăriei Petrotel-Lukoil şi în stabilizarea situaţiei economice în limitele legislaţiei în vigoare şi să aveţi în vedere că Lukoil nu ar fi riscat niciodată o investiţie de peste un miliard de dolari pentru o sumă de 230 de milioane de euro, prejudiciile de imagine şi consecinţele fiind deosebit de mari”, spune Bogdanov, printre altele, în scrisoarea trimisă premierului.

    Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă, a anunţat luni compania.

    Reprezentanţii Lukoil au notificat anterior Garda de Mediu că opresc activitatea rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploieşti, fără a preciza un motiv şi fără a da un termen la care rafinăria va fi repornită, compania neanunţând autorităţile şi despre eventuale disponibilizări colective sau şomaj tehnic.

    Surse din cadrul rafinăriei susţin că în 3 octombrie, la o zi după ce procurorii au făcut percheziţii la sediul a cinci firme care îşi desfăşoară activitatea pe platforma rafinăriei din Ploieşti, directoarea adjunctă a rafinăriei a semnat şi transmis către AJOFM Prahova o solicitare prin care cerea eliberarea unei adeverinţe care să ateste dacă în baza de date a AJOFM există persoane calificate ca inginer construcţii civile şi cercetător construcţii civile şi industriale, întrucât rafinăria ar căuta să angajeze astfel de specialişti.

    Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    Procurorii au făcut, joi, percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa, tot joi, că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    Procurorii au ridicat mai mulţi saci cu documente, iar la o zi de la efectuarea percheziţiilor Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

  • Industria a primit cu 6,1% mai multe comenzi noi în primele 8 luni ale anului, iar afacerile au crescut cu 8,9%

    Astfel, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a avut cu 29,4% mai multe comenzi, industria bunurilor intermediare cu 8,1%, cea a bunurilor de uz curent cu 7,6%, iar industria bunurilor de capital cu 3,7%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Afacerile din industria prelucrătoare au avansat cu 9%, iar în industria extractivă cu 8,1%.

    “Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în toate sectoarele: industria energetică (+24,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,7%), industria bunurilor intermediare (+8,5%), industria bunurilor de capital (+8,3%) şi industria bunurilor de uz curent (+4,3%)”, se arată în comunicatul INS.

    În august, comenzile noi din industrie atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, au scăzut cu 13,1% faţă de iulie, pe fondul reducerilor din industria bunurilor de uz curent (-15,6%), a bunurilor intermediare (-13,8%) şi a bunurilor de capital (-12,8%). Pe de altă parte, s-au consemnat creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,1%).

    Cifra de afaceri din industrie a scăzut pe total cu 12,3%, ca urmare a reducerilor din industria prelucrătoare cu 12,7% şi din industria extractive cu 2,4%.

    Au fost consemnate scăderi în industria bunurilor de capital (-26,6%), a bunurilor intermediare (-8,7%), a bunurilor de uz curent (-7,7%) şi cea a bunurilor de folosinţă îndelungată (-6,1%). Singura care a avut rezultate în creştere a fost industria energetică, cu 3,8%.

    Comparativ cu august 2013, au fost cu 2,2% mai puţine comenzi noi pe ansamblul industriei, fiind afectate de scăderile înregistrate în industria bunurilor de capital (-8,9%). În schimb, industriile care au performat mai bine au fost cea a bunurilor de folosinţă îndelungată a (+50%), a bunurilor de uz curent (+3,6%) şi a bunurilor intermediare (+3,3%).

    Afacerile au crescut faţă de august anul trecut cu 2,3%, ajutate de industria prelucrătoare (+2,3%) şi din industria extractivǎ (+2,2%).

    Industria energetică a avut afaceri cu 12,7% mai mari, a bunurilor de folosinţă îndelungată cu 8,7%, a bunurilor intermediare cu 3,7% şi cea a bunurilor de capital cu 1,5%. Industria bunurilor de uz curent a scăzut în schimb cu 3,8%.

  • Iulia Timoşenko: Crimeea a devenit o a doua Transnistrie

    În opinia lui Timoşenko, în Crimeea nu vor mai fi respectate normele internaţionale după adoptarea acestei legi.

    “Kievul şi-a asumat angajamentul de a contribui la respectarea normelor internaţionale pe teritoriul Ucrainei, însă în prezent acest angajament este încălcat”, a declarat Timoşenko, într-o emisiune a postului de televiziune ICTV.

    Ea a denunţat, de asemenea, planul privind crearea unei zone-tampon în estul Ucrainei.

    “Practic, aceasta înseamnă o delimitare a frontierei, în urma căreia poate apărea un nou stat autoproclamat cu legile şi structurile proprii”, a declarat fostul premier ucrainean.

  • Moscova pregăteşte o nouă strategie de apărare civilă în cazul unor ameninţări militare

    Acestă strategie prevede protecţia populaţiei atât în situaţia unor dezastre provocate de om, cât şi în cazul unor ameninţări militare.

    “Noua strategie, spre deosebire de cea veche, nu mai prevede evacuarea generală, când populaţia paşnică este transportată în afara oraşului în cazul înaintării trupelor inamice”, a declarat şeful departamentului pentru protecţia populaţiei, Serghei Akatiev, într-un interviu pentru Izvestia.

    “Analiza conflictelor militare contemporane arată că, de obicei, acţiunile armate se desfăşoară cu ajutorul unor arme de înaltă precizie, fapt ce nu presupune distrugerea unor spaţii extinse. Din acest motiv, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă va pune accent pe refugii şi construcţii în scop de apărare”, a adăugat Akatiev.

    Astfel, Moscova planifică să introducă o nouă categorie de structuri de protecţie – adăposturi care vor fi construite în blocuri de locuinţe.

    “Spre deosebire de adăposturile în caz de bombardament din perioada sovietică, noile contrucţii nu au scopul de a proteja în cazul unor atacuri nucleare, însă vor fi capabile să apere populaţia de fragmente ale obuzelor şi clădiri în curs de prăbuşire”, a declarat oficialul rus.

    În opinia sa, aceste schimbări de strategie au fost influenţate, în special, de evenimentele din estul Ucrainei.

  • Noul secretar general al NATO se arată conciliant faţă de Rusia

    “Suntem foarte îngrijoraţi de faptul că armistiţiul este atât de (frecvent) încălcat şi că există confruntări (armate) în continuare” în Ucraina, a declarat fostul premier norvegian Jens Stoltenberg, la baza aeriană de la Lask, situată în centrul Poloniei.

    El s-a întâlnit cu preşedintele polonez Bronislaw Komorowski luni dimineaţa, dar şi cu premierul Ewa Kopacz, într-o vizită prin care a dorit să marcheze susţinerea Alianţei Nord-Atlantice faţă de ţările din Europa de Est îngrijorate de agresivitatea rusiei.

    Stoltenberg a discutat pe îndelete, la Lask, cu piloţi de vânătoare canadieni, americani, polonezi, olandezi şi germani care efectuează misiuni de poliţie aeriană în statele baltice. El a urcat la bordul unui avion echipat cu un sistem Awacs, care asigură misiuni zilnice de supraveghere în spaţiile aeriene ale Poloniei şi României.

    Aceste misiuni au fost consolidate după anexarea Crimeei de către Rusia, în martie, iar numărul avioanelor de vânătoare aliate din estul Europei a crescut de patru ori.

    La Varşovia, Stoltenberg a reafirmat voinţa Alianţei Nord-Atlantice de a asigura “o prezenţă continuă” pe flancul de est al teritorului NATO, dar a subliniat că este vorba despre o acţiune “întru totul defensivă”. Foarte prudent, el nu a repetat multiplele critici formulate de către Rasmussen la adresa Moscovei.

    Întrebat despre criza din estul Ucrainei, Stoltenberg nu a evocat nici prezenţa trupelor ruseşti alături de combatanţi rebeli proruşi şi nici furnizarea de armament greu şi echipamente de către Rusia către separatişti, în contextul în care conducătorii militari ai NATO comunică frecvent pe această temă.

    Scut antirachetă

    Jay Janzen, un purtător de cuvânt militar al NATO, a denunţat săptămâna trecută prezenţa câtorva sute de militari ruşi în Ucraina şi a aproximativ 20.000 de militari de-a lungul frontierei, de partea rusă.

    La întrebarea cum ar putea Rusia contribui la calmarea situaţiei în Ucraina – unde confruntările armate s-au intensificat în ultimele zile, în pofida armistiţiului semnat pe 5 septembrie -, Stoltenberg s-a mulţumit să răspundă că “îndemnăm Rusia să-şi folosească întreaga influenţă pentru a face astfel încât separatiştii să respecte armistiţiul”.

    Concomitent, un reprezentant NATO dezvăluia că, în primele nouă luni ale acestui an, avioane de vânătoare aliate au interceptat de două ori şi jumătate mai multe avioane ruse în spaţiul aerian al Mării Baltice şi Mării Negre decât în cele douăsprezece luni ale lui 2013.

    Aceste operaţiuni constau în zboruri efectuate în largul zonelor de coastă, în spaţiul aerian internaţional, alături de aeronave militare care nu şi-au semnalat prezenţa autorităţilor civile prin furnizarea unui plan de zbor sau comunicarea poziţiei, cu scopul de a le descuraja să se apropie de state membre NATO, potrivit acestui reprezentant.

    Mobilizat în Lituania, comandantul canadan David Pletz a declarat pentru AFP că avioanele de tip CF-18 din echipa sa au participat la o asemenea interceptare pe 11 septembrie, vizând un avion de transport militar rusesc care a decolat de la Kaliningrad.

    “Ne aflăm aici pentru a arăta cât de în serios ia Alianţa (Nord-Atlantică) acest lucru, pentru a ne demonstra credibilitatea”, a spus el.

    Polonia a profitat de această vizită oficială, prima efectuată în străinătate de către Stoltenberg după preluarea funcţiei, pe 1 octombrie, pentru a pleda în favoarea instalării unui scut antirachetă la care Varşovia va contribui puternic.

    Proiectul unui scut antirachetă NATO, care are la bază o tehnologie americană, vizează staţionarea până în 2020 a unor interceptori de rachete şi radare puternice în Marea Mediterană, Polonia şi România.

    Prezentat ca o protecţie faţă de Iran sau Coreea de Nord, proiectul este, de mai mulţi ani, subiectul unei discordii puternice între NATO şi Rusia, care-l percepe ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale.

    Evocând situaţia din Turcia – o ţară în care efectuează o vizită în perioada 9-10 octombrie -, Stoltenberg a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică va susţine Ankara în faţa ameninţării reprezentate de către gruparea Statul Islamic (SI).