BusinessMagazin

Blog

  • Piaţa auto românească ocupă locul 4 în topul celor mai mari creşteri din UE în primele nouă luni

    În România, vânzările de autoturisme noi au crescut la 51.564 unităţi în intervalul ianuarie-septembrie, de la 41.073 unităţi în aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşteri mai mari decât cea înregistrată de piaţa auto românească au avut Portugalia (35,3%), Irlanda (29,8%) şi Croaţia (25,8%), arată datele publicate vineri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    La nivelul Uniunii Europene (UE), vânzările de maşini noi au urcat cu 6,1% în comparaţie cu acelaşi interval din 2013, la 9.572.259 de unităţi, pe fondul creşterii marilor pieţe din Europa.

    Spania a raportat un avans al pieţei auto de 17,2%, Marea Britanie de 9,1%, Italia de 3,6%, Germania de 2,9% şi Franţa de 2,1%.

    Jeep a fost marca auto cea mai bine vândută în Europa în primele nouă luni ale anului, înregistrând o creştere de 47%, la 23.187 unităţi, urmată de Mitsubishi, cu 66,786 unităţi (+38,2%), Dacia cu 273.743 unităţi (+29,2%), Mazda cu 127.679 unităţi (+23,6%) şi Volvo cu 170.023 unităţi (+13,6%).

    Grupul francez Renault, care deţine marca Dacia, a înregistrat o creştere a vânzărilor de 15,9% în primele nouă luni, la 921.038 maşini. Renault este al treilea mare producător auto din Europa.

    Cel mai mare producător auto european, grupul german Volkswagen, a raportat o creştere de 7,9%, la 2.411.809 maşini, în timp ce înmatriculările PSA Peugeot Citroen, plasat pe poziţia a doua, au urcat cu 4,8%, la 1.041.581 unităţi.

    Piaţa auto din UE a înregistrat un avans de 2,1% în luna august faţă de aceeaşi lună din 2013, iar în iulie de 5,6% în comparaţie cu perioada corespunzătoare din anul trecut.

    Cererea pentru autoturisme noi a crescut la nivel european pentru a 13-a lună consecutiv în septembrie, cu un avans al vânzărilor de 6,4%, la 1.235.501 milioane de maşini.

  • Facebook lansează o opţiune de alertă în caz de calamitate

    Această facilitate va informa doar prietenii că persoana în cauză este în siguranţă. Cei care nu sunt conectaţi cu persoana respectivă nu pot afla nimic.

    “Safety check” se va activa doar în cazul unor dezastre naturale şi va trimit actualizări atât timp cât starea de urgenţă se menţine.

    Reprezentanţii Facebook nu au anunţat data la care această opţiune va deveni disponibilă.

    Reţeaua socială Facebook are 1,3 miliarde de utilizatori în întreaga lume, 300 de milioane dintre aceştia folosind, de asemenea, şi aplicaţia Facebook Messenger. WhatsApp, care oferă o soluţie ieftină pentru înlocuirea mesajelor trimise pe telefon, are 600 de milioane de utilizatori la nivel mondial.

  • 30% dintre creditele neperformante ale BCR sunt în faliment

    ”În 2014 targetul nostru e să reducem portofoliul de credite nepreformante cu un sfert până la jumătate, în funcţie de condiţiile pieţei. Acest plan este construit din trei strategii distincte”. Cele trei strategii reprezintă o împărţire a creditelor neperformante în trei categorii. Aproximativ 40-45% este format din companii restructurate – cum este cazul Cemacon, care a fost comentat public şi despre care Spurny spune că nu este singular: ”sunt mai multe companii unde ne-am implicat, am restructurat şi am aşteptat însănătoşirea companiei”.


    Cam 20-25% din portofoliu este format din companii care se află în reorganizare, iar Tomas Spurny spune că banca se uită cu mare atenţie la planul de reorganizare.

    30% din totalul creditelor neperformante al BCR este în faliment, iar ”orice plan de reorganizare care a fost prezentat nu a fost destul de bun. Aceste credite sunt în portofoliul specialiştilor noştri care se ocupă de disposal process şi tot acestea sunt porţiunile din portofoliul nostru pe care banca le vinde. Principalul motiv pentru vânzare este că multe dintre colateralele noastre sunt de multe ori din categoria active şi ne este dificil să le refolosim: este vorba de terenuri, de fabrici abandonate, de multe lucruri pe care ne este greu să le monetizăm una câte una”. Tomas Spurny spune că în cadrul acestui al treilea pilon se uită cu atenţie la raportul cost-beneficiu al rămânerii în cadrui unei insolvenţe/faliment. ”Am vândut în august un portofoliu de mici falimente, distribuite regional de-a lungul ţării, unde este foarte dificil pentru noi să administrăm procesele aşa cum trebuie şi costă prea mulţi bani. Aceste falimente erau deja în portofoliul băncii de cinci ani, banca a stat în cadrul companiilor prea mult deja şi a primit foarte puţini sau deloc bani. Între acum şi viitor, dacă viitorul este văzut ca o linie dreaptă, vom continua să facem acelaşi lucru, să ne uităm la portofoliu dintr-o perspectivă analitică şi, dacă noi credem că ar fi bine pentru bancă din punct de vedere cost-beneficiu, vom continua să vindem”.

    Spurny dă detalii şi despre a doua vânzare anunţată de Erste la conferinţa din vară: ”Banca plănuieşte o vânzare de writen off exposures, expuneri care nu mai sunt vizibile în balanţa noastră, datorii pe care le-am scos din balanţă şi am suferit o pierdere imensă din cauza lor. Unele dintre aceste companii încă există şi vom vedea dacă specialiştii în recuperare vor avea mai mult succes în colectarea datoriilor şi vor primi mai multă consideraţie financiară din partea clienţilor. Este vorba despre companii care nu ne-au plătit de prea mult timp, care nu au încercat prea mult să îşi rezolve problemele sau care sunt în insolvenţă deja de zece ani. Ne uităm la aceste foarte neplăcute amintiri ale trecutului şi încercăm să le monetizăm atât cât se poate. Consultanţii noştri fac pentru aceste pachete o licitaţie internaţională, unde invităm cam 100 de potenţiali cumpărători din afara României, iar cei mai mulţi dintre aceştia se uită la parteneri în România care să îi ajute cu asistenţă în implementare”. 

    Zvonurile din piaţă conform cărora BCR va vinde cea mai mare parte a portofoliului de neperformante în această toamnă sunt calificate de Spurny drept ”idioate”: ”Am construit în interiorul băncii o maşinărie în care am pus o parte dintre cei mai performanţi oameni din bancă şi de la care aşteptăm să facă orice ca să gestioneze exact aşa cum trebuie aceste probleme şi să rezolvăm problemele acestui portofoliu. Voi da un exemplu: din 1.000 de cazuri de NPL, 200 sau 300 sunt cazuri care nu mai au valoare. În consecinţă, ne focusăm resursele noastre limitate în aceste zone unde există valoare pentru a minimiza acele părţi din portofoliu unde am pierdut deja bani. Asta facem şi asta este strategia pe care o avem”. 

    Chiar dacă îşi va scădea portofoliul de credite neperformante cu 2–2,5 miliarde lei, Tomas Spurny spune că banca nu va avea capacitatea de a creşte cu alte 2,5 miliarde de lei: ”Capacitatea de creştere este mult mai mică, deoarece piaţa creditelor de consum a scăzut cu 7%, iar piaţa în general a scăzut cu aproape 3%. Aşadar, oamenii împrumută mai puţin pentru consum şi singura parte a pieţei care creşte este cea  a finanţărilor rezidenţiale. Această creştere nu este însă suficientă pentru a acoperi scăderea din zona de consum”. Portofoliul de retail al BCR este dominat de ipoteci, împărţite între locuinţe în care clienţii locuiesc (între 60 şi 70% din portofoliu) şi ipoteci luate în anii anteriori de oameni care au speculat domeniul real estate.

    omas Spurny spune că vede o creştere a cererii pentru proprietăţi rezidenţiale, dar băncile sunt în continuare precaute, ”deoarece trebuie să urmărim cu atenţie capacitatea potenţialilor clienţi de a plăti ratele”: ”Activitatea noastră de creditare e mai puternică acum. Dar creditele noi pe care le iau companiile şi persoanele fizice nu sunt destul de mari pentru a contrabalansa efectele negative pe care creditele neperformante le au asupra balanţelor băncilor”.
     

     

  • Spurny, BCR: Creditele neperformante ale băncilor sunt o barieră în calea revenirii economice a României

    ”Piaţa de banking din România se contractă. Dacă ne uităm la următorii trei-patru ani, piaţa de banking se va contracta atât în termeni de active, cât şi în termeni de portofoliu de credite. Cifrele BNR arată că sunt cam 24-25% credite neperformante în sistem. Portofoliul de împrumuturi din România este de 226 miliarde euro, deci dacă iei un sfert din suma asta te apropii de 57,5 miliarde de credite neperformante. Situaţia asta trebuie să fie reparată, pentru ca economia să fie cu adevărat restartată.

    Oricum, este doar o parte a ecuaţiei. Mai sunt şi clişeele legate de stabilitatea legislaţiei, de îmbunătăţirea mediului de afaceri, de stimulente pentru investitorii străini, de o treabă cât mai bună a agenţiilor care se ocupă de absorbţia fondurilor europene. Dacă toate aceste componente sunt luate în calcul şi conduse corect din punct de vedere guvernamental, pot pune România pe o direcţie de creştere sustenabilă pentru următorul deceniu. Dar toate aceste lucruri nu pot fi rezolvate de o bancă individuală sau de o asociaţie bancară, ci de elita aleasă a ţării, într-un mod coerent”.

    În tot acest tablou, Spurny spune că de fapt îl interesează doar să cureţe curtea BCR de noroi, lăsat în urmă de criza pe care o numeşte metaforic inundaţie: ”Procesul de creştere a creditelor neperformante atât la BCR, cât şi în sistem, a încetinit substanţial. De la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013 banca a investit resurse în construcţia unei platforme interne care să se ocupe de NPL.

    Sunt 500 de persoane care se ocupă direct de acestea, iar dacă mă uit la numărul de angajaţi ai băncii (6.200 angajaţi), aş spune că de fapt cam 1.000-1.200 de angajaţi nu fac altceva decât să se ocupe într-un fel sau altul de problema NPL”. CEO-ul BCR spune că portofoliul de credite neperformante nu este doar o problemă de bilanţ, ci o problemă de costuri şi o alta de focus în strategia băncii: ”noi ar trebui să ne ocupăm de partea sănătoasă a economiei, într-o lume ideală”. În lumea nu tocmai ideală în care a venit Spurny de la începutul lui 2013,  o parte importantă a strategiei şi a eforturilor BCR merg în direcţia rezolvării problemelor legate de creditele neperformante.
     

  • Ebola nu ajunge numai în spitale, ci şi în televizoare. Şi ar putea scumpi şi ciocolata

    The Hot Zone prezintă originile şi evoluţiile virusurilor ce declanşează febra hemoragică, Ebola şi Marburg în Africa. este adevărat că Ridley Scott (Alien) lucrează la acest proiect de circa un an împreună cu producătoarea Linda Obst, dar proiectul a devenit extrem de actual în momentul în care Ebola a început să se răspândească în Vestul Africii.

    În altă ordine de idei, Nestle se pregăteşte să facă faţă impactului epidemiei de Ebola din Africa de Vest, în condiţiile în care preţul pentru cacao creşte din cauza temerilor că boala ar putea ajunge şi în Coasta de Fildeş, sursa a circa 40% din cacaua produsă la nivel mondial. Compania este în alertă, chiar dacă grupul nu are fabrici în cele mai afectate trei state, Sierra Leone, Liberia şi Guinea, spune directorul general Paul Bulcke.

    Coasta de Fildeş este pe o listă de 13 state cărora Organizaţia Mondială a Sănătaţii le-a cerut săptămâna trecută să fie pregătite pentru cazuri de Ebola, pentru a se asigura că epidemia nu se răspândeşte. Nestle crede că trimestrul patru al anului ar putea fi dificil, din cauza epidemiei, a tulburărilor politice  şi creşterii preţurilor materiilor prime. În ultima lună, preţul contractelor futures pentru cacao a crescut cu 16%.

     

  • Cele trei categorii de persoane care impun rescrierea regulilor marketingului

    Seth Godin spunea undeva că ideea de bază a marketingului tradiţional, că cineva poate programa consumul cuiva, este depăşită. Promovarea online a eliminat limitările de spaţiu de emisie impuse televiziunilor sau radiourilor sau de amplasare din cazul publicaţiilor sau a publicităţii staradale.

    Dar în cazul internetului apare o limitare puternică, cea legată de atenţie. Este discutabil dacă prima pagină a ziarului sau a unei reviste poate fi înlocuită cu acelaşi succes de un link primit de la un prieten sau sugerat de Google. “Într-o lume de surferi trebuie să creezi cel mai bun val posibil. Adevărata revoluţie este să creezi valul şi nu doar să-l încaleci”, spune Godin.Principalul mediu pentru a creea valuri în acest moment este lumea reţelelor sociale, către care se îndreaptă atenţia mai tuturor marketerilor.
     

  • Marketing 2.0, sau de ce pot fi aruncat manualele la coş

    Oamenii de afaceri, antreprenorii sau specialiştii în marketing consideră că avem de-a face cu o schimbare majoră şi, cu toate că principiile fundamentale se păstrează, mediul social şi economic în care operează ştiinţa marketingului.

    “Este clar că în momentul de faţă sunt două probleme care riscă să ducă spre irelevanţa modelului actual de advertising, în primul rând aglomerarea mesajelor într-un ritm fără precedent iar în al doilea rând pentru că vedem azi consumatori mult mai informaţi şi cu acces mult mai rapid şi mai discriminativ la această informaţie, inclusiv cea de tip comercial sau advertising”, spune omul de afaceri Marius Ghenea.

    În afara aglomerării mesajelor şi emancipării consumatorului, marketerii se confruntă cu alte două mutaţii majore – efectele internetului ca mediu de comunicare şi trecerea de la consumator ca personaj central spre grupuri şi spre lideri de opinie. aşa-numiţii “influencers”, liderii de opinie. Este aici începutul translatării din zona marketingului centrat pe un singur consumator spre ceea ce Seth Godin numeşte triburi, grupuri de oameni conectaţi unul cu celălalt, conectaţi cu un lider, ce împărtăşesc o aceeaşi idee. Poate cel mai bun exemplu de trib sunt fanii produselor Apple, care sunt mai mult decât cumpărători.

    Oamenii, consumatorii, la singular sau la plural, s-au schimbat. Consumatorul este mai avizat în epoca internetului şi a vitezei crescute de circulaţie a înformaţiei. Migrăm către o eră în care consumatorul de medicamente, de exemplu, va avea suficientă informaţie ca să polemizeze cu medicul sau ci farmancistul şi să îşi susţină punctul de vedere documentat.
     

  • Vânzările globale ale Roche au crescut cu 5% în primele nouă luni din 2014

    Divizia de Farmaceutice a înregistrat, în primele nouă luni, o creştere în vânzări de 4%, datorată cererii susţinute pentru medicamentele oncologice şi în special pentru moleculele destinate tratamentului cancerului de sân HER2 pozitiv. Divizia de Diagnostic a înregistrat, în aceeaşi perioadă, o creştere de 6% a vânzărilor, în principal datorită performanţei Professional Diagnostics.

    “Avem veşti în ceea ce priveşte linia noastră de cercetare şi de dezvoltare, ce include rezultate favorabile pentru o nouă moleculă în tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv şi pentru o nouă combinaţie terapeutică în melanom. Achiziţia InterMune ne-a consolidat portofoliul cu o nouă moleculă pentru fibroza pulmonară idiopatică, aprobată recent de FDA. În ceea ce priveşte Divizia de Diagnostic, creşterea continuă este dată de achiziţia unei noi generaţii de sisteme de testare, care ne-au întărit poziţia în diagnosticul molecular”, a declarat Severin Schwan, CEO al grupului Roche

    Vânzările Diviziei de Farmaceutice a Roche au crescut cu 4% în primele nouă luni ale anului 2014, la o rată de schimb constantă, ajungând la 26.96 miliarde de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat în special francizei de medicamente pentru tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv – care a înregistrat o creştere de 21% . Vânzările au înregistrat o creştere de 5% în Statele Unite, de 7% în Japonia şi de 3% în Europa.

    Prin preluarea companiei InterMune, Roche a adăugat portofoliului său un nou medicament pentru fibroză pulmonară idiopatică, care a primit aprobare în Statele Unite în luna octombrie a acestui an. Tranzacţia, în valoare totală de 5.75 miliarde de dolari americani, s-a finalizat în luna septembrie.

    Pentru anul 2014, Roche prognozează o creştere de o singură cifra a vânzărilor, la o rată de schimb constantă şi o creştere a dividendelor.

  • Gorbaciov: Extinderea NATO şi scutul antirachetă, printre cauzele actualei crize politice din Europa

    Mihail Gorbaciov a declarat, într-un interviu pentru Rossiskaia Gazeta, că, pentru depăşirea actualei crize între Rusia şi Occident, cele două părţi trebuie “să renunţe la acuzaţiile reciproce şi la impunerea de sancţiuni”.

    Fostul lider sovietic a apreciat că Rusia a făcut deja acest lucru, prin faptul că nu a răspuns la ultimele sancţiuni impuse Moscovei de Occident în contextul crizei din Ucraina. “Acum, este rândul partenerilor noştri”, a adăugat el, sugerând că Occidentul ar trebui să renunţe la ideea impunerii unor “sancţiuni personale” împotriva oficialilor de la Moscova. “Cum poate exista un dialog dacă are loc pedepsirea unor persoane cu putere de decizie şi influenţă în politică? Este necesar un dialog între cele două părţi”, a subliniat Gorbaciov. “Nu trebuie să se renunţe la dialog, pentru că altfel există riscul unui nou Război Rece”, a avertizat fostul lider sovietic.

    Gorbaciov a mai afirmat că actuala criză politică din Europa a fost provocată, printre altele, şi de refuzul Occidentului de a ţine cont de poziţia şi interesele Rusiei. “Este vorba, în primul rând, despre extinderea NATO, desfăşurarea scutului antirachetă şi acţiunile Occidentului în regiuni importante pentru Rusia (fosta Iugoslavie, Irak, Georgia, Ucraina)”, a subliniat Gorbaciov.

    El şi-a exprimat însă convingerea că Rusia şi statele occidentale se confruntă cu mai multe ameninţări comune, decât puncte de divergenţă. Ameninţări precum epidemia de Ebola şi lupta împotriva grupării Stat Islamic, dar şi sărăcia, imigraţia, pot determina cele două părţi să se apropie, a menţionat Gorbaciov. “Ameninţările comune la adresa securităţii noastre nu au dispărut. În faţa acestor ameninţări, poate fi găsit un limbaj comun. Nu va fi uşor, dar nu există altă posibilitate”, a subliniat fostul preşedinte sovietic.

    De asemenea, Mihail Gorbaciov s-a declarat încrezător în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor dintre Rusia şi Ucraina, însă a admis că relaţiile dintre cele două state au fost grav afectate de criza din estul ucrainean. “Liderii celor două ţări – Vladimir Putin şi Petro Poroşenko – au o mare responsabilitate. Ei ar trebui să reprezinte un exemplu”, a conchis fostul lider sovietic.

  • Profitul Google a scăzut cu 5,3% în al treilea trimestru, deşi veniturile au crescut considerabil

    Profitul net a scăzut cu 5,3%, la 2,81 miliarde de dolari, prin comparaţie cu al treilea trimestru din 2013, când s-a situat la 2,97 de miliarde de dolari.

    În schimb, veniturile totale ale companiei au urcat cu 20% în al treilea trimestru, la 16,52 miliarde de dolari, faţă de 13,75 miliarde de dolari în perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit unui comunicat publicat joi seară.

    Rezultatul este puţin sub aşteptările analiştilor, care au anticipat venituri totale în valoare de 16,58 miliarde de dolari, potrivit The Wall Street Journal.

    Excluzând vânzările aferente partenerilor din afara grupului, veniturile Google au fost de 13,2 miliarde de dolari în perioada analizată, sub prognoza analiştilor financiari, potrivit datelor Bloomberg.

    Rezultatele includ şi divizia Motorola Mobility, care este în proces de vânzare către grupul Lenovo din China şi este încadrată la operaţiuni discontinue.

    Cheltuielile au urcat cu 28% în cel de-al treilea trimestru, în timp ce costurile pentru cercetare şi dezvoltare au înregistrat un avans de 46%, în condiţiile în care Google investeşte în construcţia unor noi centre de date, pentru a putea livra mai mult conţinut pe Internet.

    La nivelul primelor nouă luni din acest an, cheltuielile s-au ridicat la 7,4 miliarde de dolari, în urcare cu 45% faţă de acelaşi interval din 2013, când s-au situat la 5,1 miliarde de dolari.

    Acţiunile Google au scăzut cu 2% pe bursa din New York, în şedinţa extinsă de tranzacţionare, în urma publicării rezultatelor financiare.

    Printre factorii care au influenţat aceste rezultate, se numără şi impozitele pe care Google a trebuit să le achite, în creştere cu 40% faţă de trimestrul al treilea din 2013, din cauza unor taxe adiţionale legate de patentele Motorola.

    Google este liderul pieţei de publicitate online, datorită popularităţii motorului său de căutare. Deşi în ultimii ani publicitatea a asigurat un avans constant al venitului şi al profitului companiei, Google trebuie, în prezent, să investească în afaceri noi pentru a menţine ritmul de creştere.

    De altfel, compania a triplat cheltuielile cu achiziţiile în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 4,2 miliarde de dolari. Google a preluat la începutul acestui an producătorul de termostate şi detectoare de fum inteligente Nest Labs, într-o tranzacţie de 3,2 miliarde de dolari. De asemenea, Google a cumpărat companiile DropCam, care produce sisteme de supraveghere video, şi Skybox Imaging, care oferă servicii prin satelit, pentru 1 miliard de dolari.

    Totodată, utilizatorii au început să renunţe la folosirea calculatoarelor şi a tabletelor şi să migreze spre smartphone-uri, care generează venituri mai mici din publicitate. Totodată, Google se confruntă şi cu ascensiunea rivalilor, dominaţia companiei fiind ameninţată tot mai serios de platforme precum Facebook.