BusinessMagazin

Blog

  • Ce viteză are internetul nelimitat de la Digi Mobil. Cât primesc de fapt clienţii RCS&RDS

    Clienţii care folosesc serviciile de internet mobil Digi Mobil, furnizate de operatorul telecom RCS&RDS, beneficiază de cele mai mici viteze de pe piaţa din România, arată datele prezentate de oficialii companiei Orange România. Datele au fost extrase din topul realizat de catre compania Ookla, lider global in testarea internetului de mare viteza, in urma tuturor testelor de viteza realizate de catre utilizatorii de internet. Topul este actualizat in timp real si poate fi consultat pe http://www.netindex.com/ .

    Astfel, viteza reală a internetului de care beneficiază clienţii RCS&RDS este de 3,08 Mbps. Prin comparaţie, acest indicator este de şapte ori mai mic decât cel de care au parte clienţii Orange România, de 21,93 Mbps.

    În pagina de prezentare a serviciilor Digi Mobil de pe siteul RCS&RDS, compania susţine că oferă “internet mobil cu trafic nelimitat, cu viteze de până la 21,6 Mbps pentru traficul până la 5 GB”, însă cifrele publicate de Orange arată că vitezele reale sunt, de fapt, de şapte ori mai mici. Potrivit documentului, Telekom România are viteze de download mobil de 11,98 Mbps, iar Vodafone România de 11,83 Mbps.

    Media globală a vitezei de download pe internet mobil este de 8,9 Mbps.

    Preţul pentru abonamentul Digi Mobil Optim Nelimitat este de patru euro, în situaţia în care clientul se abonează la televiziune şi internet şi contractează cel puţin două abonamente, de cinci euro, când clientul este abonat la TV şi internet sau la un singur serviciu şi contractează două abonamente, de şapte euro dacă este abonat doar la TV sau internet sau contractează cel puţin două abonamente, ori de 10 euro dacă nu doreşte alte servicii Digi. Contractele pentru pachetele Digi Mobil Optim se încheie pe o perioadă de 12 luni pentru abonamentele fără telefon şi de 24 de luni pentru abonamentele cu achiziţia telefoanelor mobile.

    RCS&RDS, companie controlată de antreprenorul român Zoltan Teszari, a semnat în primăvara acestui an un contract de roaming naţional cu subsidiara locală a grupului britanic Voda­fone, care le oferea utilizatorilor companiei de cablu acces la reţeaua Vodafone în zonele în care reţeaua Digi Mobil nu are acoperire.

  • ONU are doar 100.000 de dolari din suma de 20 de milioane promisă pentru combaterea Ebola

    Cele 20 de milioane anunţate presei de Ban Ki-moon reprezintă de fapt totalul promisiunilor de ajutor şi nu bani reali, au precizat oficialii fondului, contactaţi de cotidianul american, relatează AFP. Doar Columbia a plătit partea sa, de 100.000 de dolari.

    Chiar dacă cei 20 de milioane de dolari vor fi plătiţi, suma este încă departe de cea de un miliard de dolari pe care ONU o consideră necesară pentru a lupta eficient împotriva acestei epidemii.

    În afară de acest fond specific, donatorii au contribuit deja, cu bani lichizi sau în natură, la diversele programe specifice ale ONU, suma totală ridicându-se la 376 de milioane de dolari.

    Febra hemoragică Ebola a provocat moartea a 4.493 de persoane dintre cele 8.997 de cazuri înregistrate în şapte ţări (Liberia, Sierra Leone, Guineea, Nigeria, Senegal, Spania şi SUA), potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), publicat la Geneva.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decis să împartă în două grupe ţările afectate de epidemie. Prima grupă este formată din cele mai afectate trei ţări (Liberia, Sierra Leone şi Guineea), iar cea de-a doua include Nigeria, Senegal, SUA şi Spania.

    Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului, în 1976, a apărut în Guineea la sfârşitul lunii decembrie 2013. De atunci, au fost înregistraţi 2.458 de morţi în Liberia, din 4.249 de cazuri. De asemenea, au fost înregistraţi 1.183 de morţi dintre cele 3.252 de cazuri din Sierra Leone şi 843 de morţi dintre cele 1.472 de cazuri în Guineea.

  • Apple a lansat iPad Air 2 şi iPad mini 3, precum şi două noi modele de iMac-uri. Cum arată şi ce funcţii au noile dispozitive – FOTO

    Cele două variante noi de tablete au o grosime de 6,1 milimetri, fiind cu 18% mai subţiri decât echipamentele originale, şi sunt disponibile în varianta, gri, argintie şi aurie. iPad Air 2 are încorporat un senzor Touch ID, creat pentru a funcţiona împreună cu sistemul de plăţi Apple Pay, prezentat în luna septembrie, relatează Bloomberg.

    Modelul iPad Air 2 costă între 499 de dolari şi 829 de dolari, iar iPad mini 3 are un preţ de pornire de 399 de dolari, putând ajunge până la 729 de dolari. Cele două iPad-uri sunt disponibile pentru precomenzi începând de vineri.

    De asemenea, Apple a scăzut preţurile modelelor iPad mini 2 şi iPad Air, versiunile anterioare ale noilor produse.

    Apple a lansat şi două versiuni de iMac-uri. Modelul iMac Retina 5K are o diagonală de 27 de inci şi un microprocesor quad-core Intel i5, de 3,5 GHz, cu 8 GB de RAM şi capacitate de stocare de 1 TB.

    Ecranul reprezintă, însă, inovaţia semnificativă a noului produs, întrucât are o rezoluţie de şapte ori mai ridicată decât cea oferită de televiziunea high definition. Cu toate că rezoluţia noii versiuni, 5.120×2.880 de pixeli, este superioară celei ale unui iMac obişnuit (2.560×1.440 pixeli), consumul de energie este redus cu 30%, potrivit Apple.

    Varianta nouă a iMac-ului de 27 de inci costă 2.499 de dolari, în timp ce celălalt model prezentat de compania americană, Mac mini, are un preţ de pornire de 499 de dolari.

    Prin lansarea noilor versiune de iPad-uri, Apple încearcă să crească vânzările de iPad-uri, pentru a reduce dependenţa veniturilor companiei de comercilaizarea iPhone-urilor.

    În al treilea trimestru fiscal, vânzările de iPad-uri au scăzut cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 13,3 milioane de unităţi, veniturile diviziei de tablete coborând cu 8%, la 5,89 de miliarde de dolari.

    Apple va face publice rezultatele financiare din cel de-al patrulea trimestru fiscal în 20 octombrie.

    Tim Cook, CEO-ul Apple, s-a arătat încrezător în ceea ce priveşte rezultatele companiei, afirmând că Apple dispune de “cea mai puternică gamă de produse pe care a avut-o vreodată”.

    La începutul lunii septembrie, Apple a prezentat două noi modele de smartphone, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus, cu ecrane de 4,7 inci şi 5,5 inci. Compania a vândut în primul weekend de la lansarea pe piaţă a celor două echipamente un număr record de peste 10 milioane de noi iPhone-uri, cumpărătorii luând cu asalt magazinele clasice şi virtuale.

    În prezent, vânzările de smartphone-uri asigură aproximativ jumătate din venitul Apple, precum şi cea mai mare parte a profitului companiei.

  • Meleşcanu: Băsescu nu a cerut listă, ci numele ofiţerilor acoperiţi în Guvern. Nume înseamnă mai multe

    Întrebat în legătură cu acuzaţiile care i-au fost aduse de şeful statului, că a minţit când a spus că i-a fi cerut lista cu ofiţerii acoperiţi, Teodor Meleşcanu a precizat: “Din punctul de vedere al listei aşa este, este corect, preşedintele nu a cerut o listă, mi-a cerut numele celor care sunt ofiţeri acoperiţi în Guvern. Numele înseamnă mai multe persoane, de aceea m-am referit la o listă a ofiţerilor acoperiţi”.

    El a arătat că preşedintele i-a cerut să îi comunice dacă în Guvern există ofiţeri acoperiţi ai SIE sau foşti ofiţeri, fără să treacă vreun nume.

    “S-a cerut să se comunice dacă în guvern există ofiţeri acoperiţi ai SIE sau foşti ofiţeri acoperiţi ai SIE şi să se comunice perioada în care să fi făcut parte din serviciu. Nu a trecut nume”, a precizat Meleşcanu.

    Întrebat în legătură cu faptul că preşedintele Traian Băsescu a spus că este o situaţie fără precedent ca şeful SIE să refuze să dea informaţii preşedintelui, Meleşcanu a spus: “Nu cred că este fără precedent. Ceea ce caracterizează serviciile a fost reforma lor şi respectarea legalităţii în desfăşurarea legalităţii. Răspunsul meu nu a fost un răspuns de refuz faţă de preşedinte, pentru că nici nu se pune problema, având în vedere poziţia noastră în stat, a fost un răspuns al Serviciului de Informaţii Externe care a precizat cu claritate că potrivit prevederilor legale asemenea date nu pot fi emise nimănui în niciun fel”.

    El a mai spus că serviciile nu s-au implicat în lupta politică şi singura lor preocupare este să ofere informaţii persoanelor care beneficiază de aceste informări – preşedintele, primul ministru, miniştrii, preşedinţii celor două Camere – pentru a lua decizii corecte.

    Meleşcanu a mai precizat că preşedintele Traian Băsescu, în calitatea pe care o are de preşedinte al CSAT, poate să primească informaţii de la toate serviciile de specialitate ale României.

    Teodor Meleşcanu a arătat că în ultimele 72 de ore a existat o dezbatere intensă pe toate posturile de televiziune în legătură cu subiectul aşa-zişilor ofiţeri acoperiţi şi că, din punctul lui de vedere, această temă s-a încheiat.

    “Din punctul meu de vedere, toate aceste declaraţii politice nu ajută niciun fel la clarificarea disputei care există între Traian Băsescu şi Victor Ponta şi, dacă există asemenea probleme, ele trebuie soluţionate de organele competente ale statului român”, a mai spus Meleşcanu.

    El a adăugat că, dacă există idei privind o dezvoltare sau o ameliorare a statului şi regimului de funcţionare a serviciilor de informaţii, acestea trebuie discutate în Parlament.

    El a mai spus că din disputa dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta pierd toţi românii şi că “acest delir aproape şi această manipulare” trebuie să înceteze.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Cotroceni, că nu i-a cerut fostului director SIE Teodor Meleşcanu liste cu ofiţeri acoperiţi, cum susţine acesta, ci l-a întrebat, în scris, dacă în Guvern sunt actuali sau foşti ofiţeri SIE şi dacă aceştia au fost “specializaţi”.

    “Nu am cerut niciodată o listă a ofiţerilor acoperiţi, nu aş face acest lucru, pentru că nu ai de ce să întrebi, pe mine mă interesează informaţia, nu am cerut nicio listă, documentul arată că domnul Meleşcanu a dezinformat, continuând să se plaseze în zona de a face politică”, a spus Băsescu.

    El a subliniat că în conformitate cu Legea 182/2002 preşedintele României are acces la informaţii secrete de stat. “Preşedintelui nu i se pot refuza informaţii secret de stat. Probabil domnul Meleşcanu ori a uitat, ori a vrut să dezinformeze ieri afirmând că i-am solicitat lista cu ofiţeri acoperiţi”, a spus Băsescu.

     

  • Meleşcanu propune organizarea de dezbateri televizate cu toţi candidaţii la Preşedinţie

    “Având în vedere modul în care se desfăşoară campania, vă propun tuturor celor care participă la campanie ca noi, candidaţii la Preşedinţie, împreună cu staff-urile de campanie şi principalele canale mass-media să organizeze o serie de dezbateri televizate la care să participe toţi candidaţii, astfel încât cât mai mulţi români să aleagă în cunoştinţă de cauză”, a spus Meleşcanu.

    El a arătat că propune ca luni, 20 octombrie, fiecare staff de campanie să-şi delege un reprezentant care împreună cu principalii reprezentanţi ai canalelor mass-media să discute organizarea acestor dezbateri.

    Meleşcanu a precizat că a primit o propunere în aceste sens de la candidatul Victor Ponta privind organizarea unor asemenea dezbateri, iar el a răspuns în scris că este gata oricând să participe, doar să i se comunice, data, locul, ora şi temele.

    “Având în vedere că aceste lucruri nu au fost stabilite, vă prezint această propunere a mea privind organizarea acestor dezbateri”, a mai spus Meleşcanu.

    El a arătat că temele dezbaterilor trebuie să privească atribuţiile preşedintelui, respectiv politica externă, funcţionarea instituţiilor statului, justiţiei, relansarea economică, politica în domeniul securităţii, apărării şi ordinii publice.

    Meleşcanu a precizat că el a făcut o propunere privind impulsionarea revizuirii Constituţiei, reducerea numărului de parlamentari la 300, reducerea mandatului preşedintelui la patru ani şi alegeri simultane prezidenţiale şi parlamentare în 2016.

    Întrebat de ce ar dori scurtarea mandatului preşedintelui la doi ani în 2016, acesta a spus că nu are o înţelegere cu nimeni, iar scopul său nu este cât de lung să fie mandatul preşedintelui, ci cât de eficient este.

    “Dacă în doi ani pot face toate aceste lucruri pe care le propun, pentru mine va fi o onoare”, a adăugat Meleşcanu.

  • Pulsul economiei pe şosele. Logistica are nevoie de specialişti şi investiţii în infrastructură

    Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate, cât şi la nivel macro“, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; „de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014 piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%“, afirmă Geleţu.

    Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG identifică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea creşterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistică. „Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost, ci un beneficiu“, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.
    Într-un context mai larg, România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei, atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România.

    El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, „altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat“. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3 şi 5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, „a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi“.

    Volumele de mărfuri intermediate de logisticieni anul acesta nu sunt diferite faţă de 2013. „Există însă o diferenţă în modul în care companiile rulează această marfă: lucrurile se desfăşoară mult mai rapid, stocurile sunt la un nivel minim, se lucrează foarte mult în sistem cross-dock“, spune Sergiu Iordache, managing director la DSV Romania.

    El adaugă că în continuare se pune presiune pe costuri şi calitatea serviciilor. „Periodic sunt lansate licitaţii pentru găsirea celui mai profitabil furnizor, atât de către clienţii existenţi cât şi de către cei potenţiali“, arată Iordache. Or pentru a face faţă cerinţelor venite din partea clienţilor, companiile de logistică se concentrează pe creşterea calităţii serviciilor, investind în soluţii IT, echipamente şi proceduri de lucru pentru optimizarea serviciilor şi pentru a ţine pasul cu noile cerinţe. DSV a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 141 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro) şi un profit de peste 6,5 milioane de lei, iar pentru 2014 „ne-am propus o creştere de 5-10% atât pentru cifra de afaceri, cât şi pentru profit“. Intersnack, Nestle Purina, Fabryo, Carpatina se numără între clienţii atraşi de DSV anul acesta.

  • Cifrele din spatele Ebola: costul economic al fricii de virusul care a ucis 4.400 de oameni

    CEL MAI CREDIBIL MODEL, ÎN ACEST MOMENT, SUGEREAZĂ UN IMPACT ECONOMIC POTENŢIAL DE PÂNĂ LA 33 MILIARDE DE DOLARI PÂNĂ LA SFÂRŞITUL LUI 2015, DACĂ EPIDEMIA SE VA EXTINDE ÎN ŢĂRILE DIN VECINĂTATEA STATELOR LIBERIA, GUINEEA ŞI SIERRA LEONE, POTRIVIT UNUI STUDIU RECENT EFECTUAT DE BANCA MONDIALĂ.

    Această estimare este considerată cel mai grav scenariu, dar nu ia în considerare costurile care ar putea fi înregistrate dincolo de 18 luni şi nici declanşarea unei pandemii.
    Subiectul Ebola a fost în centrul atenţiei la reuniunea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale care a avut loc la jumătatea lunii octombrie la Washington, liderii mondiali, reprezentanţi ai băncilor centrale şi ai unor companii de pe Wall Street având mai multe întâlniri şi dineuri pe această temă.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a purtat o insignă inscripţionată cu ”Izolaţi Ebola, nu ţările„ şi a implorat audienţa: ”Trebuie să avem grijă să nu îngrozim planeta, din respect pentru întreaga Africă„.

    Asta din cauza costului economic al fricii, mult mai mare decât costurile medicale.

    ”Consecinţele economice rezultă atunci când teama şi îngrijorarea schimbă comportamentul„, a explicat David R. Kotok, preşedinte şi director de investiţii la  Cumberland Advisors, într-un raport privind posibilele scăderi economice provocate de epidemie.

    În cazul în care consumatorii şi oamenii de afaceri îşi restrâng călătoriile cu avionul, îşi schimbă planurile de vacanţă sau legăturile de afaceri în această lume globalizată, atunci ratele de creştere economică vor scădea şi nu se ştie în ce măsură sau pentru cât timp, a avertizat Kotok.

    Aceste temeri şi incertitudini au provocat deja declinul cotaţiilor acţiunilor unor companii aeriene precum United Continental Holdings şi American Airways, unii investitori fiind deja îngrijoraţi în privinţa posibilităţii interzicerii călătoriilor aeriene dinspre Africa de Vest către Europa şi Statele Unite.

    Andrew Zarnett, analist la Deutsche Bank, a scris recent un raport care analizează posibilele efecte ale Ebola, în comparaţie cu impactul economic al epidemiei SARS, care a provocat companiilor aeriene asiatice costuri de circa 6 miliarde de dolari, în 2003.

    ”Istoria ne-a arătat că dacă Ebola se va răspândi, va avea un impact semnificativ asupra sectorului aerian şi a industriei ospitalităţii„, a scris analistul.

    SARS a infectat 8.098 de oameni, a ucis 774 dintre aceştia şi s-a răspândit în 29 de ţări, cele mai afectate fiind China, Hong Kong, Taiwan, Singapore şi oraşul Toronto. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, SARS a costat ţările din estul Asiei circa 20 de miliarde de dolari, iar Statele Unite au suportat la rândul lor costuri de 7 miliarde de dolari, deşi nu s-au înregistrat decese pe teritoriul lor. Majoritatea costurilor consemnate de SUA au fost provocate de impactul asupra industriei călătoriilor, în special cel suportat de transportatorii aerieni şi hoteluri.

    Un caz mai grav a fost pandemia de gripă din 1918, care a ucis 40 de milioane de oameni în întreaga lume. Este dificil de evaluat impactul economic al epidemiei de atunci, care a avut loc în timpul Primului Război Mondial, perioadă în care statisticile erau puţine. De fapt, creşterea salariilor a fost mai mare atunci în statele unde rata de mortalitate din cauza gripei a fost mai ridicată, din cauza scăderii forţei de muncă.

    Vestea bună din prezent este că cele mai recente date şi comentarii venite din partea Asociaţiei Internaţionale a Transporturilor Aeriene arată că Ebola nu a afectat transporturile. Autorităţile din SUA şi Marea Britanie au început să ia măsuri pentru identificarea virusului în rândul călătorilor, iar IATA susţine că riscul transmiterii Ebola la bordul avioanelor este foarte scăzut.

    Nimeni nu a efectuat încă un calcul al costului din sistemul sănătăţii, respectiv al trainingului, testelor, tratamentelor, managementului deşeurilor, dar şi al tuturor paturilor care stau neutilizate în spaţii izolate.

    ”Sigur, cel mai mare pericol economic este izolarea ţărilor, care poate fi, intenţionat sau nu, un embargou economic real„, a spus Kaifala Marah, ministru de finanţe al Sierrei Leone.

    Estimările legate de costul economic al Ebola realizate de analiştii Băncii Mondiale John Panzer şi Francisco Ferreira ar putea fi cea mai profundă analiză de acest tip efectuată până acum. Raportul notează că, pe termen foarte scurt, dacă epidemia va fi ţinută sub control, costul va fi mic, de circa 359 de milioane de dolari.

  • Vittorio Colao, şeful grupului Vodafone: A venit momentul să ne gândim la servicii fixe şi pentru clienţii consumer din România. Echipa locală evaluează şi lansarea de servicii TV

     Grupul britanic Vodafone, unul dintre cei mai mari furnizori de comunicaţii din lume, care s-a extins puternic în ultimii ani de la telefonia mobilă către segmentul de comunicaţii fixe şi de cablu / televiziune, are în plan să ofere în România servicii fixe de voce şi date şi pentru clienţii persoane fizice, iar echipa locală de management evaluează şi posibilitatea de a lansa servicii de televiziune, pentru a le putea oferi astfel clienţilor pachete convergente de servicii, a declarat într-un interviu exclusiv pentru Ziarul Financiar Vittorio Colao, directorul executiv al companiei cu afaceri anuale de aproape 60 de miliarde de euro.

    „Acum este momentul să începem să ne gândim să oferim servicii fixe şi către segmentul consumer. (…) Ne uităm şi la expansiunea pe TV“, a declarat Colao, confirmând astfel că strategia pentru România urmează logica grupului, care a accelerat din 2013 achiziţiile jucătorilor cu operaţiuni fixe şi expansiunea pe segmentul video / TV pe pieţe precum Germania, Spania sau Olanda.

    Vodafone, care este al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă cu aproximativ 8 milioane de clienţi – dintre care peste 3,3 milioane au abonamente, a investit constant în ultimii ani şi într-o infrastructură naţională de fibră optică, însă aceasta a fost utilizată în principal pentru a conecta între ele antenele de telefonie mobilă şi clienţii foarte mari din segmentul business, fără a „atinge“ segmentul clienţilor persoane fizice – unde lupta se duce în principal între grupul Telekom, RCS&RDS, UPC şi Digital Cable Systems (AKTA). În aceste condiţii, întrebarea care se pune este care dintre cele peste 7 milioane de gospodării din România sunt vizate de Vodafone şi cum va face compania să ajungă în casele clienţilor?

    Grupul ia în discuţie toate variantele – inclusiv o achiziţie sau o fuziune – dar se aşteaptă şi ca România să-i oblige pe marii proprietari de reţele fixe să le deschidă spre utilizare şi spre competitori astfel încât ei să poată ajunge în casele clienţilor cărora vor să le vândă internet fix, de exemplu.

    „În primul rând, România are nevoie de reglementări mai bune. Şi o spun răspicat şi fără ocolişuri: aceasta este singura ţară unde nu există acces la reţelele fixe în timp ce accesul la reţelele mobile este reglementat. Aceasta este o situaţie inechitabilă în care operatorii mobili sunt obligaţi să încheie acorduri de wholesale cu operatorii de reţele fixe, în timp ce în sens invers nu există ace­eaşi obligaţie. Acest lucru trebuie să se schimbe. Iar instrucţiunile mele către echipa mea sunt să fie mai insistentă, mai revendicativă, iar în cele din urmă şi mai agresivă. Eu sper ca primele două etape să fie suficiente pentru a obţine rezultate“, afirmă Colao.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vladimir Putin şi Petro Poroşenko s-au întâlnit la Milano

    Cei doi lideri au fost primiţi de şeful Guvernului italian, Matteo Renzi, la prefectura din Milano, cu ocazia summitului ASEM, care s-a deschis joi.

    Cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, premierul britanic David Cameron şi liderii Uniunii Europene Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso participă de asemenea la reuniune, la care se discută soluţionarea paşnică a conflictului din Ucraina.

    Preşedintele rus, care a apărut zâmbitor şi destins la sosirea sa la prefectura din Milano, a avut cu o seară în urmă o întrevedere cu cancelarul german. Discuţiile au vizat diferitele puncte ale acordurilor de la Minsk care trebuie încă implementate, în special acordul de încetare a focului, încălcat în continuare, a precizat o sursă guvernamentală germană.

    Preşedintele ucrainean a avut de asemenea o întrevedere bilaterală cu cancelarul german.

    Intervievat joi seara la ieşirea de la dineul organizat în onoarea participanţilor la cel de-al 10-lea summit ASEM, Poroşenko a declarat că nu aşteaptă decât un singur lucru de la întâlnirea sa cu Putin: “Pacea şi stabilitatea” în Ucraina.

    Cei doi lideri s-au întâlnit ultima dată în august, la Minsk, unde au convenit să caute soluţii pentru încheierea conflictului din estul Ucrainei, unde separatiştii proruşi se confruntă cu forţele ucrainene.

     

  • Peste o sută de parlamentari japonezi, în vizită la sanctuarul controversat Yasukuni

    În total, 110 aleşi, membri ai diferitor partide, vizitează vineri dimineaţă sanctuarul Yasukuni, a anunţat pentru AFP un reprezentant al acestui grup.

    Premierul conservator Shinzo Abe, un naţionalist, a trimis un arbore sacru, potrivit presei nipone, dar nu se va duce la faţa locului în acest weekend.

    Aflat la Milano, pentru Forumul Europa-Asia, el ar fi decis să se comporte mai moderat, pentru a nu irita China. De asemenea, el speră să se întâlnească, în noiembrie, la Beijing, în marja Formului Asia-Pacific, cu preşedintele chinez Xi Jinping.

    Abe s-a recules la Yasukuni în decembrie 2013 pentru a sărbători primul său an de la revenirea la putere, dar s-a abţinut de atunci să mai repete acest gest. Această primă vizită din 2006 a unui şef de Guvern japonez a provocat furie atât la Beijing, cât şi la Seul, ale căror relaţii cu Tokyo sunt afectate de diferende teritoriale.

    Parlamentari conservatori niponi se duc în fiecare an la acest loc cult pe perioada desfăşurării unor festivaluri, dar şi pentru aniversarea capitulării Japoniei, la 15 august 1945.