Blog
-
OSCAR 2015: Republica Moldova, reprezentată pentru a doua oară în categoria dedicată filmelor străine
În 2013, Republica Moldova a participat pentru prima oară la premiile Oscar, pelicula propusă pentru o nominalizare la categoria “cel mai bun film străin” fiind “Toţi copiii Domnului/ All God’s Children”, o coproducţie România/ Italia, regizată de Adrian Popovici.
“La limita de jos a cerului”, care îi are îi distribuţie pe actorii Igor Babiac, Ela Ionescu, Sergiu Voloc, Igor Caras-Romanov şi Angela Ciobanu, este propunerea Republicii Moldova la ediţia din 2015 a premiilor Oscar, la categoria “cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza”.
Filmul a fost selectat în competiţiile oficiale ale festivalurilor de la Karlovy Vary, Varşovia, Kiev şi Cottbus, la acesta din urmă primind, anul trecut, premiul criticii internaţionale – FIPRESCI.
Viorel (Igor Babiac) este un traficant mărunt de droguri care trăieşte într-un orăşel uitat de lume din Republica Moldova. Cel mai bun prieten al său îl târăşte după el în visul lui nebun de a zbura cu un deltaplan stricat, mama sa îl bate la cap să îşi găsească un serviciu, iar femeia pe care o iubeşte urmează să plece cu iubitul care trebuie să iasă din arest preventiv. Viorel decide să îşi schimbe viaţa în bine, însă realizează curând că binele este o chestiune relativă.
Un număr record de 83 de ţări sunt reprezentate în cursa pentru nominalizarea la premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, la cea de-a 87-a gală de decernare a premiilor Academiei americane, care va avea loc pe 22 februarie, la Los Angeles.
“Câinele japonez”, debutul în regia de lungmetraj al lui Tudor Cristian Jurgiu, este propunerea României la ediţia din 2015 a premiilor Oscar, fiind eligibil pentru nominalizarea la premiul Academiei de film americane.
Kosovo, Malta, Mauritania şi Panama sunt reprezentate pentru prima dată în cursa pentru nominalizare, o lista scurtă conţinând nouă dintre filmele eligibile urmând să fie anunţată la mijlocul lunii decembrie.
Nominalizările pentru toate categoriile premiilor Oscar, inclusiv cea dedicată filmelor străine, vor fi anunţate pe 15 ianuarie.
Printre cele 83 de filme eligibile se numără “Winter Sleep/ Kis uykusu” (Turcia), regizat de Nuri Bilge Ceylan, premiat cu Palme d’Or la Festivalul de la Cannes 2014. Cu o durată de peste trei ore, “Winter Sleep” prezintă povestea fostului actor Aydin, care administrează un hotel în centrul Anatoliei cu tânăra sa soţie, Nihal, cu care are o relaţie furtunoasă. Cu ei locuieşte şi cumnata sa Necla, care suferă de pe urma unui divorţ recent. Este iarnă, iar hotelul se transformă într-un adăpost, dar şi într-un loc din care nimeni nu mai poate scăpa.
De asemenea, printre filmele eligibile pentru o nominalizare la Oscar se numără “Mommy”, al canadianului Xavier Dolan, despre o văduvă care îşi creşte singură fiul violent, dar şi “Deux jours, une nuit”, o dramă regizată de belgienii Jean-Pierre şi Luc Dardenne, despre o tânără care trebuie să îşi convingă colegii de muncă să renunţe la avantajele lor pentru a nu fi concediată.
Pelicula “White God”, regizată de Kornél Mundruczó, o fabulă despre o haită de câini vagabonzi care scapă dintr-un adăpost şi se revoltă împotriva omenirii, recompensată la Festivalul de la Cannes cu premiul secţiunii Un Certain Regard, este propunerea Ungariei la premiile Oscar 2015.
Totodată, Rusia este reprezentată de “Leviafan/ Leviathan”, de Andrei Zviaghinţev, un lungmetraj distins cu premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de la Cannes 2014, care spune povestea unui mecanic dintr-un orăşel situat în Peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei, ce îl înfruntă cu toate puterile sale pe primarul localităţii, care a pus ochii pe terenul său. Lupta capătă proporţii neaşteptate, scene de umor negru şi absurd intercalându-se cu unele dramatice, disperate.
Anul acesta, premiul Oscar pentru cel mai bun film străin a fost câştigat de lungmetrajul italian “La grande bellezza”, regizat de Paolo Sorrentino.
-
Un deceniu de afaceri
Zece ani, două perioade diferite: din 2004 până în 2008 economia a mers bine, consumul era la cote înalte, iar România părea că a înţeles secretul capitalismului. A urmat însă criza din 2009, care a dus la ani de recesiune economică şi nesiguranţă.
-
Lukaşenko afirmă că salamul rusesc conţine hârtie igienică şi soia – presă
Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), Lukaşenko s-a declarat mândru că în salamul produs în ţara sa nu există hârtie igienică, apreciind că acesta este un lucru care face produsele belaruse mai bune ca cele ruseşti.
Alimentele “belaruse sunt de o calitate substanţial superioară”, le-a spus el vineri unor jurnalişti ruşi. “Nu există hârtie igienică în salamul (belarus) şi nu a existat vreodată”, a continuat el.
Lukaşenko a spus că “asemenea fapte au fost descoperite în întreprinderi ruseşti – hârtie igienică, soia, tot felul de aditivi”.
Atât hârtia igienică, cât şi salamul se aflau printre produsele afectate de penurii în ultimii ani ai Uniunii Sovietice, notează postul.
-
Dosarul retrocedărilor – Romsilva susţine că nu a fost prejudiciată: Suntem administratorul, nu proprietarul pădurilor
“În mod cu totul nefundamentat şi nelegal, în toate comunicatele de presă şi în ştirile mass-media, se face afirmaţia conform căreia ‘Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a fost prejudiciată cu suma de cca. 300 milioane de euro’, fără a se cunoaşte faptul că Romsilva nu este proprietarul, ci administratorul pădurilor statului. Reamintim, şi cu acest prilej, că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, statul este reprezentat, inclusiv în instanţă, de către Ministerul Finanţelor Publice”, se arată într-un comunicat remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.
În acelaşi comunicat, Romsilva îşi exprimă “convingerea fermă” că directorul general al Regiei, Adam Crăciunescu, care, “în anii anteriori, a îndeplinit cu succes, fără nici un fel de suspiciuni şi funcţia de secretar de stat pentru Păduri, va putea demonstra autorităţilor competente că şi-a exercitat funcţia actuală cu onestitate şi competenţă managerială”.
Tot despre directorul regiei, Colegiul Consilierilor Juridici “Silva Lex” susţine că acesta, din mai 2012, când a fost numit director general al RNP Romsilva, “nu a făcut nicio presiune asupra consilierilor juridici şi nu a sugerat niciun moment că n-ar trebui să mai formulăm întâmpinări pentru apărarea proprietăţii publice a statului român şi să mai asigurăm prezenţa la termenele de judecată”.
“Nu se poate spune că dl. Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva ar fi luat măsuri împotriva intereselor RNP-Romsilva şi, implicit, împotriva intereselor statului cu privire la proprietatea publică”, mai spun cei din Colegiul Consilierilor Juridici “Silva Lex”.
Directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.
Potrivit procurorilor de la DNA Braşov care instrumentează dosarul retrocedărilor, prejudiciul creat Romsilva în această cauză este de 303.888.615 euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.
În dosarul retrocedărilor sunt urmăriţi penal, printre alţii, deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, senatorul Ilie Sârbu, şi doi judecători de la Tribunalul Covasna.
DNA susţine că începând din 2013, directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, a răspuns solicitărilor nelegale formulate de Viorel Hrebenciuc, prin intermediul lui Ilie Sârbu, referitoare la modul în care regia trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei de pădure de peste 40.000 de hectare.
“În consecinţă, inculpatul Crăciunescu Adam a luat măsuri împotriva intereselor RNP Romsilva, în sensul că a şicanat efectuarea de acţiuni în justiţie împotriva intereselor avute de grupul infracţional organizat format din inculpaţii Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan şi alte persoane interesate în obţinerea terenurilor menţionate. După ce jurista din cadrul Romsilva semnat o acţiune civilă în favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecăţii până la soluţionarea dosarului având ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, strămutat de la Tribunalul Covasna la o altă instanţă(cerere admisă de ICCJ la data de 17 ianuarie 2014), în luna martie 2014, inculpatul Crăciunescu Adam a dispus în mod abuziv ca acestei juriste să-i fie preluată cauza respectivă şi i-a interzis, indirect (folosind un pretext medical), să mai reprezinte RNP Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna şi punerea în aplicare a acestei decizii”, mai spun anchetatorii.
-
Povestea lui Tim Berners-Lee, inventatorul internetului
La acea vreme, Berners-Lee era un inginer sofwtare în cadrul CERN, laboratorul de fizică de lângă Geneva. Cercetătorii din lumea întreagă erau nerăbdători să împărtăşească date şi rezultatele analizelor între ei, dar era extrem de dificil să facă asta. Berners-Lee a înţeles această problemă şi a văzut potenţialul neexploatat al milioanelor de calculatoare ce pot fi conectate între ele.
Tim Berrners-Lee a trimis documentaţia pentru ceea ce avea să devină world wide web, la sfârşitul anului 1989, către managementul CERN. Această propunere specifica o serie de tehnologii care ar fi făcut noul sistem accesibil şi util întregii lumi. Propunerea sa nu a fost însă imediat acceptată; în octombrie 1990, el notase deja principalele trei aspecte fundamentale care reprezintă şi astăzi fundaţia world wide web-ului.
Berners-Lee a scris de asemenea primul editor web şi browser (“WorldWide Web”) şi primul server (“httpd”). Până la sfârşitul anului 1990, prima pagina web era funcţională. De-a lungul anului 1991, oameni din afara CERN s-au alăturat comunităţii web. Un moment extrem de important în evoluţia sa a venit în aprilie 1993, când CERN a anunţat că tehnologia va fi disponibilă, gratuit, pentru oricine vrea să o folosească.
“Indiferent de calculatorul sau device-ul de pe care accesezi o informaţie, ea ar trebui să fie întotdeauna aceeaşi”, spunea Tim Berners-Lee. “Fiecare persoană influenţează lumea, mai mult sau mai puţin, atunci când intră pe web”.
De atunci, world wide web a schimbat lumea. A devenit cel mai important mediu de comunicare cunoscut vreodată. Chiar dacă, în mod curent, doar 25% din populaţia lumii foloseste web-ul, acesta a schimbat modul în care învăţăm, cumpărăm, ne informăm, împărţim, colaborăm şi adresăm probleme variind de la ceea ce putem găti până la metode de a trata bolile.
Tim Berners-Lee şi alţii au înţeles că pentru ca web-ul să îşi atingă adevăratul potenţial, tehnologiile ce stau la bază trebuie să devină standarde globale, implementate în acelaşi fel peste tot în lume. Prin urmare, în 1994 aceştia au fondat Consorţiul World Wide Web (W3C), ca un loc în care cei interesaţi să poata dezvolta specificaţii pentru a asigura funcţionalitatea corectă a web-ului şi să poată verifica, în mod constant, că reţeaua evoluează într-o manieră responsabilă.
Astăzi, creatorul web consideră că mai este drum lung până se va atinge adevăratul potenţial al comunicărilor globale. “Web-ul, aşa cum l-am visat eu, nu este ceea ce avem acum la dispoziţie. Viitorul său e mult mai mare decât trecutul”, spune Berners-Lee.
-
Ponta, întrebat cum va vota, ca deputat, cererea DNA privind arestările: Eu mă ocup cu Guvernul
Premierul Victor Ponta a fost întrebat, vineri, la finalul unei vizite făcute la fabrica de vagoane Astra Călători Arad, cum comentează cererea DNA de arestare preventivă a lui Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam şi cum va vota PSD această cerere.
Ponta a răspuns că se ocupă de Guvern şi nu comentează problemele justiţiei.
“Eu mă ocup cu Guvernul, cum probabil că ştiţi deja. Eu cu Guvernul, dânşii cu justiţia. Să nu încurcăm lucrurile”, a afirmat el.
Întrebat totuşi cum va vota, în calitate de deputat, această cerere, Ponta a refuzat să răspundă, spunând: “Încă o dată, mă ocup cu Guvernul, vreau să văd cum merge economia României, iar problemele care ţin de justiţie nu le comentez”.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a semnat şi transmis, vineri după-amiază, cererea prin care DNA solicită avizul Camerei Deputaţilor pentru arestarea lui Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, au precizat pentru MEDIAFAX oficiali din minister.
Referatul prin care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz pentru arestarea celor doi deputaţi a fost transmis procurorului general al României, de unde a ajuns la ministrul Justiţiei, care l-a trimis Camerei Deputaţilor.
Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, iar Ioan Adam, de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă. Cei doi sunt urmăriţi penal, iar acţiunea penală în cazul lor a fost pusă în mişcare.
Ion Adam este acuzat că, în cursul anului 2012, le-a solicitat judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să admită o cale extraordinară de atac, în favoarea lui Gheorghe Sturdza Paltin, naşul de cununie al deputatului. În 17 aprilie 2012, cei doi judecători au pronunţat hotărârea judecătorească prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de hectare teren forestier şi 50 de hectare de teren agricol în judeţul Bacău.
Imediat după decizia Tribunalului Covasna, Ioan Adam, împreună cu Paltin Gheorghe Sturdza, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, “a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată”, au mai arătat procurorii.
În acelaşi dosar al DNA, au fost puşi sub control judiciar judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, după ce instanţa supremă a respins, vineri, propunerea de arestare formulată de procurorii anticorupţie. Tot vineri, magistraţii instanţei supreme au emis mandate de arestare preventivă pe numele lui Dan Costin Bengescu şi Iosif Kadas, în timp ce în cazul lui Jenică Poenaru şi al lui Sorin Ion Iacob au luat măsura arestului la domiciliu.
-
e-Sports, un fenomen cu tot mai mulţi adepţi
Premiile acordate la competiţiile internaţionale au ajuns să depăşească milioane de euro, iar costurile de organizare sunt mult reduse faţă de o competiţie sportivă tradiţonală.
România nu duce lipsă de astfel de evenimente, cel mai bun exemplu fiind DreamHack – un concurs organizat în mai multe locaţii la nivel global, printre care şi Bucureşti. Astfel, dacă la prima ediţie din 2011 au participat sub 500 de persoane, organizatorii estimează pentru ediţia de la sfârşitul acestei luni că peste 25.000 de jucători şi vizitatori vor trece pragul Sălii Polivalente.
Cel mai important eveniment de până acum a avut loc la sfârşitul lunii aprilie şi s-a bucurat de un succes deosebit. Organizatorii au pregătit 30 de ore de activităţi, desfăşurate pe parcursul a două zile. Cei mai buni jucători profesionişti din lume şi-au disputat premiile în valoare totală de 100.000 de dolari, iar spectacolul a fost acoperit de peste 300 de jurnalişti din ţară şi din străinătate. Evenimentul a fost transmis live şi a fost preluat online în Suedia, Statele Unite, Canada, Rusia, Germania, Spania, Serbia, Marea Britanie, Africa de Sud, Grecia, Vietnam, Coreea de Sud, atrăgând peste 630.000 de vizitatori unici şi un milion şi jumătate de vizualizări.
“Ediţia DreamHack Bucureşti desfăşurată în aprilie ne-a întrecut până şi cele mai optimiste aşteptări. Sala Polivalentă a fost neîncăpătoare pentru cei peste 20.000 de oameni, meciurile din turneele pe care le-am organizat au adunat peste 1,6 milioane de vizualizări, iar evenimentul a fost acoperit în întreaga lume de cei aproximativ 300 de jurnalişti acreditaţi. Fără îndoială, interesul pentru sportul electronic este uriaş. Printre noutăţile aduse de DreamHack Masters Bucharest la final de octombrie şi început de noiembrie se află mult-aşteptata zonă de BYOC, cel mai spectaculos turneu internaţional de DotA 2 pe care l-a văzut vreodată România, precum şi accentul deosebit pus pe scena românească de sport electronic. Ne-am propus să descoperim noi talente şi să ajutăm la transformarea lor în modele veritabile, campioni care să lupte sub steagul României de la egal la egal cu marile echipe internaţionale,” a declarant Silviu Stroie, CEO ComputerGames.ro şi vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Sport Electronic (IeSF).
Ediţia din octombrie va găzdui şi finalele campionatelor naţionale din cadrul sezonului al patrulea al Romanian eSports Championship (ReC 4). Noutatea ediţiei va fi zona de BYOC (Bring your own computer), organizată în premieră la DreamHack Bucureşti. Participanţii vor avea posibilitatea să îşi aducă propriile PC-uri, laptopuri, tablete sau chiar console la Sala Polivalentă, într-o zonă special amenajată, unde li se vor pune la dispoziţie mese, scaune, electricitate şi internet de mare viteză .
-
Pantofii Guban: o istorie de opt decenii şi tinereţea de la mall
Vezi aici infograficul la dimensiune mare.
Societatea a fost preluată de circa cinci ani de fondul de investiţii american New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors. Datoriile au fost achitate şi noul proprietar a investit 200.000 euro în retehnologizare, training pentru angajaţi, campanii de promovare. Pariul cu Guban s-a tradus într-o întreagă serie de schimbări majore. Distribuţia, de pildă, se făcea prin revânzători şi exclusiv în România. În 2012, 40.000 de perechi de pantofi au fost vândute în circa 140 de magazine din întreaga ţară. Or în momentul în care desfacerea se face exclusiv prin intermediul revânzătorilor, tot ei fac şi regulile. Pentru ca Guban să fie mai puţin dependentă de revânzători, compania a început să-şi dezvolte primele magazine, primul dintre ele fiind deschis în Băneasa Shopping City. Planurile pentru mai multe spaţii proprii, materialele noi folosite în producţie, strategia de export şi colaborările cu designeri români celebri ca Mihaela Glăvan sunt numai câteva dintre deciziile care fac brandul românesc de încălţăminte să recâştige teren pas cu pas. Iar Cicoare spune că previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de 7 milioane de lei, faţă de 6,5 milioane de lei în 2013.
