BusinessMagazin

Blog

  • Finanţatorii “Sin City 2”, daţi în judecată de Robert Rodriguez pentru neplata a 7,7 milioane dolari – VIDEO

    Robert Rodriguez a deschis o acţiune în instanţă, vineri, la Tribunalul Superior din Los Angeles, în nume personal şi ca reprezentant al companiilor sale, împotriva lui Sergei Bespalov, Marina Bespalov, Maddartico Limited, Vrelonovama LLC, Aldamisa Entertainment şi SC2 Productions, informează variety.com.

    Regizorul îi acuză pe aceştia de încălcarea contractului şi fraudă şi solicită instanţei un proces cu juraţi. De asemenea, cineastul cere plata unor daune al căror cuantum nu a fost specificat.

    “Pentru a-i convinge pe petenţi pentru a ajunge la o înţelegere cu unii dintre pârâţi legat de producerea filmelor, pârâţii, în special Sergei Bespalov, au dat asigurări mincinoase şi au prezentat informaţii false petenţilor, potrivit cărora pârâţii dispuneau de suficiente fonduri – nu numai obţinute din exploatarea şi în legătură cu filmele în cauză, ci şi din alte proiecte – pentru a-şi onora obligaţiile financiare faţă de petenţi”, se spune în plângerea depusă în instanţă de Robert Rodriguez.

    Potrivit documentelor depuse în instanţă, în momentul în care plăţile nu au fost efectuate conform promisiunilor, Rodriguez a plătit din banii săi drepturile financiare cuvenite scenaristului filmului “Machete: Ucigaş meseriaş”, Kyle Ward.

    Printre companiile care au depus de asemenea plângere în instanţă în această speţă se numără Fifth Brain Inc., El Chingon, Inc., El Chingon Productions, El Chingon Investments şi Quickdraw Holdings.

    Robert Rodriguez a fost regizor şi producător pentru ambele filme, care au avut performanţe slabe în ceea ce priveşte încasările.

    “Sin City: Am ucis pentru ea” a avut un buget estimat de 65 de milioane de dolari şi îi are în distribuţie pe Bruce Willis, Mickey Rourke şi Jessica Alba. Filmul a avut premiera în Statele Unite în luna august şi a avut încasări de 13 milioane de dolari. La nivel mondial, pelicula are încasări de 38 de milioane de dolari.

    “Machete: Ucigaş meseriaş”, cu Danny Trejo, Amber Heard, Mel Gibson, Sofia Vergara şi Antonio Banderas, a fost lansat în 2013, cu un buget de 20 de milioane de dolari, şi a obţinut încasări la nivel mondial de 15 milioane de dolari.

    Aldamisa şi Sergei Bespalov nu au răspuns cererilor presei de a comenta acuzaţiile.

    Cineastul Robert Rodriguez, care este şi fondator al reţelei de televiziune prin cablu americane El Rey, este considerat una dintre cele mai influente personalităţi latino din lumea showbizului american.

  • Dezbrăcarea candidatului acoperit: striptease cu perversiuni

    Motivat de suspiciunea că premierul Victor Ponta ar fi încălcat legea lucrând ca ofiţer acoperit al SIE pe când era procuror, în perioada 1997-2001, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public să relateze că a încercat încă din 2013 să afle dacă în guvern sunt foşti sau actuali ofiţeri acoperiţi ai SIE, în ce perioadă au fost încadraţi şi dacă au fost specializaţi acolo, dar s-a izbit de refuzul repetat al şefului de atunci al SIE, Teodor Meleşcanu. Ca atare, preşedintele, conform declaraţiilor sale, a sărit ulterior peste acesta şi “a lucrat direct cu ofiţerii” din subordinea lui Meleşcanu.

    Preşedintele s-a ferit să încalce legea care interzice deconspirarea cadrelor serviciului inclusiv după ieşirea lor din activitate, făcând practic doar o declaraţie politică pe tema suspiciunii sale despre trecutul lui Ponta, deşi a adăugat că e gata oricând s-o susţină cu dovezi. Băsescu a prezentat două HG, din 2002 şi 2013, cuprinzând lista, respectiv actualizarea listei interne cu informaţii secrete de stat ale SIE, încercând să arate că a doua ar introduce într-un mod suspect şi fără avizul CSAT interdicţia de deconspirare a foştilor ofiţeri acoperiţi timp de până la 30 de ani de la ieşirea lor din activitate (o prevedere care însă încorpora standardele ORNISS de protecţie a informaţiilor clasificate). Un alt fost şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a explicat în urmă cu câteva săptămâni că SIE a cerut de multă vreme ca protecţia informaţiilor respective să fie consacrată într-o HG care să devină publică, ca să nu mai apară cazuri când cineva putea dezvălui secrete ale SIE fără să ştie că încalcă legea: aşa s-ar justifica în textul HG din 2013 explicitarea amănunţită a tuturor interdicţiilor legate de dezvăluirile despre activitatea SIE, respectiv faptul că HG din 2013 a fost publicată în MO, în timp ce cea din 2002 a rămas secretă, având caracter militar).

    Preşedintele Traian Băsescu a amintit şi o interpelare din 2013 a fostului senator PSD Valer Marian către premier, inspirată de consilierul său parlamentar Ovidiu Ohanesian (unul dintre ziariştii răpiţi în Irak în 2005), în care figura şi întrebarea dacă Ponta a lucrat pentru SIE în perioada menţionată mai sus. Ceea ce nu a amintit Băsescu e că aceeaşi interpelare conţinea şi întrebarea dacă e adevărat că înainte de depunerea jurământului de premier din mai 2012, Victor Ponta a fost chemat de Traian Băsescu la Cotroceni, de unde ar fi vorbit la telefon cu presupusul său ofiţer de legătură de pe vremea “acoperirii” – o întrebare care face uşor hazlie susţinerea preşedintelui că interpelarea lui Marian a devenit de interes şi potenţial credibilă pentru el abia când a coroborat-o cu emiterea HG din 2013 şi cu refuzurile lui Meleşcanu de a-i devoala pe foştii acoperiţi din SIE.

    “Până când a plecat Meleşcanu eu nu am mai avut încredere în ceea ce-mi spune şeful SIE”, a conchis Traian Băsescu. Chiar şi fără Meleşcanu la cârmă, SIE aflat acum sub conducerea lui Silviu Predoiu a emis un comunicat în care a explicat legalitatea emiterii HG din 2013 şi faptul că listele interne cu informaţii secrete de stat ale diverselor instituţii nu sunt condiţionate de avizul CSAT. Prin urmare, dacă şeful statului l-a criticat iniţial doar pe Meleşcanu, ulterior şi-a extins tirul la adresa SIE în ansamblu, acuzat că se implică în politică, dar şi la adresa serviciilor în general, acuzate că, din cauza mecanismelor slabe de control civil, au căpătat prea multă putere şi ameninţă să acapareze influenţă în varii instituţii ale statului.

    Realitatea este că toate legile relevante, deşi protejează ferm secretele serviciilor, în special cele ale SIE, în acelaşi timp interzic secretizarea informaţiilor în scopul de a se favoriza sau ascunde încălcarea legii, iar atât CSAT, cât şi comisia parlamentară de control al SIE au dreptul să verifice dacă activitatea serviciului respectă Constituţia şi legislaţia. Aşa încât demersul preşedintelui este legitim, chiar dacă vine la capătul a zece ani în care Băsescu însuşi a încurajat creşterea puterii serviciilor şi le-a lăudat constant performanţele. Dar faptul că acest scandal vine în plină campanie electorală şi că are atât de direct ca ţintă scoaterea din cursă a lui Victor Ponta, strict prin jocul dosarelor, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, decredibilizează inevitabil demersul lui Băsescu şi, cel puţin pe moment, nu face decât să sufle vânt electoral în pânze atât lui Ponta, cât şi lui Meleşcanu, devenit brusc erou al “luptei cu băsismul”.

    Mai departe, presupunând că ar putea fi confirmată, acuzaţia preşedintelui Băsescu pe tema Victor Ponta – fost ofiţer acoperit nu implică o răspundere penală a premierului, singura răspundere posibilă fiind cea disciplinară, oricum inaplicabilă din moment ce Victor Ponta nu mai e magistrat. Chiar neconfirmată, acuzaţia a deschis însă un vast orizont de potenţială răspundere morală, ceea ce a început să mobilizeze forţele din politică şi societatea civilă interesate să oblige SIE să dezvăluie ce s-a întâmplat în perioada 1997-2001 în biografia premierului, iar pe acesta din urmă să demisioneze şi să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

    Acest orizont poate fi lărgit atât de mult, încât scandalul să ricoşeze în mod grotesc în exterior (şeful PPE, Joseph Daul, i-a cerut deja premierului să clarifice chestiunea), în justiţie sau economie (a apărut chiar ideea că toate deciziile de până acum ale guvernului Ponta pot fi puse sub semnul întrebării, după modelul de la autodemascarea lui Robert Turcescu, când inclusiv oficiali din guvern s-au bucurat nu numai să pună la îndoială toată activitatea acestuia, dar şi să condamne presa în ansamblu că ar fi compromisă de spioni). Măsura perceperii pericolului în tabăra Ponta au dat-o deja reacţiile deplasate ale unor politicieni şi televiziuni care s-au grăbit să pretindă că Traian Băsescu ar suferi de boli psihice sau neurologice, coborând astfel şi mai mult nivelul unei campanii electorale deja marcate de vulgaritate şi derizoriu.

  • Jos Parlamentul, jos DNA, jos serviciile, jos Constituţia! Perlele politice ale săptămânii

    “Voi spune şi eu foarte multe despre acest caz. Începând din 22 decembrie. Bercea, Abraham, e un caz, nu vi s-a părut niciodată că e aşa, ca o făcătură din asta miliţienească?” – preşedintele Traian Băsescu despre dosarul DNA în care este cercetat fratele său, Mircea Băsescu

    “Ele, şi dacă ne retragem toţi, tot nu câştigă, nici d-na Udrea, nici d-na Macovei.  Nici dacă mă retrag şi eu, şi dl. Iohannis, şi toată lumea. Şi dacă candidează singure pierd, deci… Îmi pare rău, dar nu le pot ajuta” – premierul Victor Ponta

    “Vedeţi, vârsta se trădează, e un om mai impulsiv, mai tânăr, dar e un băiat inteligent şi eu am încredere că ştie să înveţe inclusiv din asemenea momente” – Ion Iliescu (PSD) despre criticile lui Victor Ponta legate de instrumentarea cazului de evaziune Lukoil

    “El are o strategie a lui de campanie în care vrea să-l atace pe Meleşcanu, poate să-l lucreze pe Iohannis, să-l atace pe Ponta, ca să-şi scoată iubita” – Radu Mazăre (PSD) despre preşedintele Băsescu

    “În calitate de preşedinte al României, voi dizolva actualul Parlament şi voi propune un nou prim-ministru, cu un nou Cabinet” – Elena Udrea (PMP)

    “Serviciile trebuiau aduse sub controlul civil şi asta a făcut Preşedintele Traian Băsescu!” – Mihail Neamţu (NR) despre declaraţiile preşedintelui pe tema Ponta – ofiţer acoperit

    “România, în sens etnic, nu poate fi stat naţional. E dificil să vorbim de relaţii de încredere între societatea majoritară şi minoritatea maghiară, cât timp articolul 1 din Constituţie ne exclude” – Kelemen Hunor (UDMR)

    “E vorba de un delir personal al unui om care nu ar trece nici cel mai simplu examen psihiatric” – Dan Şova (PSD) despre atacul preşedintelui Băsescu la SIE

    “iPhone a omorât Nokia, iar iPad a distrus industria de hârtie” – premierul finlandez Alexander Stubb, acuzând Apple că a distrus economia ţării

  • DOSARUL RETROCEDĂRILOR ilegale de păduri: Guvernul precizează că a transmis DNA raportul de control privind restituiri de terenuri în Bacău

    Gândul a relatat, vineri, că retrocedarea moşiilor lui Dimitrie Ghica, pentru care Ilie Sârbu este cercetat penal, în timp ce pentru Viorel Hrebenciuc se cere arestarea, a fost investigată de către Corpul de control al premierului Victor Ponta, conform unei informaţii care apare într-un referat de arestare al DNA.

    Corpul de Control a constatat nereguli în procesul de retrocedare, surse judiciare explicând însă pentru Gândul că instituţia nu a depus o plângere la Parchet, în referatul de arestare arătându-se că cei care au depus plângere au fost angajaţii Direcţiei Silvice Bacău.

    Înr-un comunicat transmis sâmbătă de Guvern, Corpul de Control al Primului-ministru informează că, în urma controlului efectuat în baza dispoziţiilor prim-ministrului Victor Ponta, Corpul de Control al Primului-ministru a transmis, încă din 05.09.2014, către Direcţia Naţională Anticorupţie, Raportul de Control privind restituirea unui teren forestier de 43.227 Ha si a unui teren agricol de 50 ha, în judeţul Bacău, precum şi documentaţia aferentă. De asemenea, in vederea valorificării aspectelor constatate in Raportul Corpului de Control, acesta a fost transmis, pe lângă DNA, si la următoarele instituţii: Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Bacău, Prefectura Bacău, Tribunalului Sibiu, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Afacerilor Interne.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea lui Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

    Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, iar Ioan Adam de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă. Cei doi sunt urmăriţi penal, iar acţiunea penală în cazul lor a fost pusă în mişcare.

    Ion Adam este acuzat că, în cursul anului 2012, le-a solicitat judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să admită o cale extraordinară de atac, în favoarea lui Gheorghe Sturdza Paltin, naşul de cununie al deputatului. În 17 aprilie 2012, cei doi judecători au pronunţat hotărârea judecătorească prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de hectare teren forestier şi 50 de hectare de teren agricol în judeţul Bacău.

    Procurorii susţin că decizia în favoarea lui Paltin Gheorghe Sturdza a fost “în contradicţie evidentă cu principiile de drept, cu starea de fapt reală şi cu practica anterioară a aceloraşi judecători şi a tuturor celorlalte instanţe care soluţionaseră cauza”, iar prin aceasta s-a produs Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    “Soluţia a fost dispusă în condiţiile în care moştenitorul nu se încadra în gradul de rudenie prevăzut de lege faţă de proprietarul deposedat şi nu depusese cerere la Comisia locală de fond funciar pentru întreaga suprafaţă; pe parcursul judecăţii îşi modificase cererea şi solicita numai restituirea dreptului asupra a 23.000 de hectare; pe o parte din terenurile revendicate fusese deja reconstituit dreptul de proprietate faţă de câteva sute de proprietari. Judecătorii au admis, în faza recursului, revizuirea unei hotărâri anterioare irevocabile prin care fusese respinsă cererea reclamantului, invocând apariţia unor înscrisuri noi pe care reclamantul a omis să le solicite cu prilejul primei judecăţi, deşi acestea nu aveau valoare determinantă raportat la obiectul cauzei”, a precizat DNA.

    Imediat după decizia Tribunalului Covasna, Ioan Adam, împreună cu Paltin Gheorghe Sturdza, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, “a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată”, au mai arătat procurorii.

    Ioan Adam şi Paltin Gheorghe Sturdza le-ar fi promis lui Călugăr, Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc bani sau alte foloase, iar aceştia din urmă ar fi promis că vor determina funcţionarii publici de la mai multe instituţii, printre care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuţiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri.

    “În acest scop, în luna aprilie 2013, la iniţiativa lui Adam Ioan, Sturdza Paltin Gheorghe a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a întregii suprafeţe de teren forestier (43.277 ha) cu inculpatul Bengescu Dan Costin, precum şi un contract de mandat, prin care cumpărătorul se angaja să facă toate demersurile necesare în vederea punerii în posesie şi obţinerii titlului de proprietate. Preţul tranzacţiei a fost de 2.500 euro/hectar, de aproximativ 3 ori mai mic decât valoarea de piaţă, întrucât contractul masca în cuprinsul său şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, au mai arătat procurorii.

    DNA a transmis că senatorul Ilie Sârbu, deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam şi directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu, sunt urmăriţi penal în dosarul retrocedărilor, iar şeful Romsilva se află sub control judiciar.

    Ilie Sârbu este cercetat pentru folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, precizează DNA.

  • Panică în faţa Pentagonului, de teama Ebola: Pasagerii unui autobuz au fost în carantină câteva ore

    Femeia a vomitat într-o parcare de la Pentagon, vineri după-amiază. La sosirea medicilor, ea a declarat că a revenit recent din vestul Africii, astfel că a fost considerată suspectă de Ebola şi a fost transportată imediat la Spitalul Inova Fairfax.

    Potrivit Washington Post, douăzeci şi doi de pasageri ai unui autobuz cu care femeia venise au fost plasaţi patru ore în carantină. Între timp, autorităţile medicale au stabilit că femeia nu are virusul Ebola.

    Febra hemoragică Ebola a provocat moartea a cel puţin 4.555 de persoane dintre cele 9.216 cazuri înregistrate în şapte ţări (Liberia, Sierra Leone, Guineea, Nigeria, Senegal, Spania şi SUA), potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

     

  • Brad Pitt face dezvăluiri despre căsătoria sa cu Angelina Jolie: A fost uluitor

    “A fost o zi uluitoare şi cred că a adus cu ea şi mai multă siguranţă”, a declarat actorul în vârstă de 50 de ani, potrivit contactmusic.com.

    Însă în ciuda faptului că este foarte fericit în viaţa personală, Brad Pitt spune că este epuizat după ce a finalizat lucrul la pelicula “Furia: Eroi anonimi/ Fury”, recent lansată pe marile ecrane americane.

    De asemenea, Angelina Jolie şi Brad Pitt lucrează în prezent la drama cu accente romantice “By The Sea”, pentru care au filmat recent în Malta. Acest film, scris şi regizat de Angelina Jolie, reprezintă primul proiect cinematografic comun al celor doi actori, după pelicula “Mr. & Mrs. Smith” din 2005.

    Cei doi actori s-au căsătorit în august şi şi-au petrecut luna de miere alături de cei şase copii ai lor, în arhipelagul maltez.

    Angelina Jolie are o relaţie de nouă ani cu Brad Pitt, pe care l-a cunoscut pe platoul de filmare al peliculei “Domnul şi doamna Smith/ Mr. & Mrs. Smith”, unde interpretează un cuplu de asasini profesionişti. Atracţia dintre cele două staruri, atât de palpabilă pe marele ecran, s-a transpus în scurt timp şi în viaţa reală. Brad Pitt a divorţat de actriţa Jennifer Aniston în 2005, după patru ani şi jumătate de căsnicie, pentru a fi împreună cu Jolie.

    Cei doi actori, botezaţi de presa de la Hollywood “Brangelina”, au şase copii: trei adoptaţi – Maddox, născut în august 2001, în Cambodgia, Zahara, născută în ianuarie 2005, în Etiopia, şi Pax, născut în noiembrie 2003, în Vietnam – şi trei biologici, Shiloh, născută în mai 2006, şi gemenii Knox şi Vivienne, născuţi în iulie 2008.

  • Măsuri de precauţie pentru eventuale cazuri de Ebola. Cum arată salonul pregătit pentru tratarea posibililor pacienţi – FOTO

    Ministrul Sănătăţii a precizat că România este pregătită pentru gestionarea unor eventuale cazuri de Ebola, fiind constituit un Comitet naţional de coordonare, format din ministerele Sănătăţii, Afacerilor Interne, Apărării Naţionale, Afacerilor Externe şi Transporturilor.

    Bănicioiu a spus că acest comitet are atribuţii din momentul în care apare o suspiciune, trebuind să coordoneze monitorizarea şi izolarea pacientului confirmat.

    “Se ocupă cu toate aceste chestiuni: proceduri, instruire de personal şi izolare. Este funcţional în acest moment. Echipamentele există şi aţi văzut că sunt deja, în spitalele desemnate, cum este «Matei Balş» pentru Bucureşti, camerele de izolare, care sunt deja cu presiune negativă, cum este recomandarea OMS. Este un întreg etaj amenajat la Balş, cu circuit separat, fără a afecta circuitul institutului. Laboratorul este separat tocmai pentru a nu putea interacţiona cu cele din institut, deci lucrurile sunt organizate. Întregul etaj este izolat. Transportul se face cu ambulanţe speciale. Sunt toate lucrurile puse la punct”, a spus miercuri demnitarul.

    El a mai precizat că în fiecare zi sunt efectuate exerciţii de instruire a personalului privind echiparea şi dezechiparea, astfel încât să fie prevenite cazurile de îmbolnăvire în rândul cadrelor medicale.

    Nicolae Bănicioiu a menţionat şi un spital modular, care ar trebui să aibă o capacitate de 20 de paturi. “Spitalul modular este al Ministerului Apărării. În momentul de faţă, se fac ultimele amenajări”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Persoanele care vin în România din zonele africane afectate de Ebola sunt luate în evidenţă de autorităţi la intrarea în ţară, iar direcţiile de sănătate publică le monitorizează starea de sănătate timp de până la 21 de zile, a declarat, marţi, tot ministrul Nicolae Bănicioiu.

    El a precizat că fiecare călător care ajunge în România din Africa este luat în evidenţă de autorităţi când intră în ţară, pentru a i se evalua starea de sănătate.

    “Li se verifică temperatura şi sunt monitorizaţi 21 de zile. (…) Toţi cei care au intrat în România până acum (veniţi din Africa – n.r.) sunt monitorizaţi de DPS, starea de sănătate fiindu-le evaluată la fiecare două zile”, a spus Nicolae Bănicioiu.

    Potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, aproape 20 de persoane venite din Africa sunt, în prezent, sub monitorizare.

    Febra hemoragică Ebola a provocat moartea a 4.555 de persoane din 9.216 cazuri înregistrate în şapte ţări (Liberia, Sierra Leone, Guineea, Nigeria, Senegal, Spania şi Statele Unite), potrivit ultimului bilanţ publicat vineri de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează AFP.

    OMS a decis să divizeze în două ţările afectate de epidemie.

    Un prim grup este alcătuit din cele mai afectate trei ţări (Liberia, Sierrra Leone şi Guineea), în timp ce din cel de al doilea grup fac parte Nigeria, Senegal, Statele Unite şi Spania.

    Liberia este ţara cea mai afectată de epidemie, cu 4.262 de cazuri şi 2.484 de decese înregistrate până la 13 octombrie.

    La 14 octombrie, existau 3.410 cazuri şi 1.200 de morţi înregistraţi în Sierra Leone şi 862 de morţi din 1.519 cazuri în Guineea, ţara de unde s-a propagat epidemia.

    Acest nou bilanţ este publicat în timp ce Senegalul nu mai este considerat, de vineri, ca fiind afectat de epidemia de Ebola.

     

  • Ce filme de milioane de dolari cu supereroi apar în următorii ani

    Pe scurt, în următorii şase ani peste 40 de filme bazate pe superoi Marvel şi DC Entertainment vor apărea pe ecrane. DC Entertainment, care are în portofoliu nume grele, precum Superman, Batman sau Wonder Woman tocai a anunţat un calendar ambiţios, dintre care sunt de remarcat zece filme cu supereroi (dar nu putem ocoli nici trei filme bazate pe caractere Lego şi nici alte trei derivate din istoria lui Harry Potter). Cele zece filme sunt “Batman v Superman: Dawn of Justice”, regia Zack Snyder (2016),    “Suicide Squad”, regizat de David Ayer (2016), “Wonder Woman” (2017), “Justice League Part One”, Zack Snyder, cu Ben Affleck, Henry Cavill şi Amy Adams (2017), “The Flash” (2018), “Aquaman”, cu Jason Momoa (2018), “Shazam” (2019), “Justice League Part Two” directed by Zack Snyder (2019), “Cyborg”, cu Ray Fisher (2020), “Green Lantern” (2020).

    Rivalii de la Marvel pregătesc pentru 2015 “Avengers” (mai), “Fantastic Four” (iunie) şi Ant-Man (iulie), în 2016 “Captain America 3” (martie), “X-Man Apocalypse” (mai) şi “Sinister Six” în noiembrie, la care se adaugă un proiect care nu a primit încă nume; în 2017 “Wolverine 2”, “Fantastic Four 2” şi “Guardians of the Galaxy 2” şi “Venom Carnege” vor lovi ecranele, alături de un alt proiect nenumit încă şi de un soi de Spider-Woman; 2018 va fi anul “Spiderr-Man 3” şi al altor patru proiecte neprecizate încă. Obosiţi, în 2019 Marvel va lansa un singur proiect, nenumit până acum.

    Pe lângă aceste proiecte care au căpătat cel puţin o dată de lansate, mai suint de aşteptat o serie de reacţii ale altor studiouri – Sony, Fox, plus apariţia unor surprize care să crească numărul filmelor la 40.

    Pe ce se bazează acest program pe car eîl putem numi, puţin eufemistic, ambiţios? Pe încasările generoase de care s-au bucurat proiectele de până acum. Din 2004 până în prezent Marvel a adunat, cu şase filme, peste 5,8 miliarde de dolari: The Avengers – 1,5 miliarde, Iron Man 3 – 1,215 miliarde, Spiderman 3 – 890 milioane, Spiderman 2 – 783 de milioane , The Amazing Spider-Man – 757 milioane şi Captain America:The Winter Soldier – 714 milioane dolari.

    Chiar dacă nu se ridică la nivelul Marvel, cei de la DC nu stau nici ei rău: The dark Knight Rises a realizat încasări de 1,084 miliarde dolari, The Dark Knight de 1,994 miliarde, Man of Steel de 668 milioane dolari, Superman Returns de 391 milioane, Batman Begins — 374 milioane şi Green Lantern 219 milioane.

  • Navă-cargo rusă cu sute de tone de carburant, în derivă în largul Canadei: Scufundarea ar fi un incident catastrofal

    Autorităţile maritime se tem că nava ar putea eşua şi s-ar putea scufunda în zona Haida Gwaii, în largul provinciei canadiene British Columbia, relatează BBC News.

    “Ar fi un incident catastrofal”, avertizează autorităţile canadiene.

    Nava Simushir, care are un echipaj de 11 membri, a început să aibă probleme tehnice vineri, rămânând fără propulsie în timp ce se deplasa din statul american Washington spre Rusia.

    În plus, comandantul navei a fost rănit într-un incident şi a fost preluat de un elicopter canadian.

  • Avioanele de vânătoare mobilizate de Canada în Irak vor începe operaţiunile din noiembrie

    În plus, 600 de militari şi reprezentanţi medicali necesari pentru susţinerea la sol a celor şase bombardiere de tip F-18 urmează să fie mobilizaţi până la sfârşitul lunii octombrie la baza militară kuwaitiană de unde Ottawa planifică să efectueze operaţiunile, a anunţat general-locotenentul Jonathan Vance, coordonatorul Comandamentului de operaţiuni interarme al Canadei.

    “Este necesar ca toate aceste condiţii să fie întrunite înainte de trimiterea avioanelor, ale căror operaţiuni în Irak urmează să înceapă în noiembrie”, a spus el, în cursul unei conferinţe de presă.

    Pe lângă avioane de vânătoare, Canada va mobiliza un avion de aprovizionare în zbor, două aparate de supraveghere şi un altul pentru transport de personal.