BusinessMagazin

Blog

  • Un COMPLEX REZIDENŢIAL de 30 milioane de euro va fi construit lângă Herăstrău. Cât va costa un apartament în cel mai mare proiect DE LUX dezvoltat după 2008

    Proiectul, denumit Gafencu, urmează să fie finalizat în primul trimestru al anului 2016 şi va fi cel mai înalt ansamblu rezidenţial dezvoltat în apropierea parcului Herăstrău, fiind structurat pe 11 etaje.

    Complexul va avea o suprafaţă totală de 35.000 metri pătraţi şi va include 110 apartamente cu 2, 3, 4 şi 5 camere, 175 de locuri de parcare şi facilităţi precum SPA, piscină, sală de fitness, loc de joacă pentru copii sau pază.

    “Acesta este cel mai mare proiect de lux dezvoltat după 2008 şi se adresează acelor cumpărători care n-au fost convinşi nici de preţurile foarte mari din complexurile realizate în anii de boom şi cu atât mai puţin de proiectele actuale dezvoltate în piaţă”, a declarat Andreea Comşa, managing director Premier Estate, firma care promovează proiectul.

    Preţurile în complex pornesc de la 1.500 euro/mp (TVA inclus) pentru apartamentele situate la etajele 2-5, ajungând la 2.500 euro/mp (TVA inclus) pentru apartamentele situate la etajele 6-8. Astfel, preţurile totale pleacă de la 139.000 euro (TVA inclus) pentru un apartament cu 2 camere şi pot ajunge la 700.000 euro (TVA inclus) pentru un apartament situat la etajul 8 al complexului.

    Firma SKV Properties este deţinută cu participaţii egale de Anghel Ciprian Ioan şi Anghel Cristina Mihaela.

  • Mehedinţi: Dosar penal în cazul poliţiştilor acuzaţi că ar fi agresat mai mulţi simpatizanţi PMP

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, subcomisar Nicolae Lohon, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că a fost întocmit un dosar penal pentru purtare abuzivă în urma plângerii penale depuse de organizaţia judeţeană a PMP după incidentele de duminică, atunci când mai mulţi simpatizanţi ar fi fost agresaţi de patru poliţişti.

    Dosarul a fost trimis Parchetului Judecătoriei Baia de Aramă.

    Totodată, preşedintele PMP Mehedinţi, Eugen Golea, a rămas fără permis de conducere pentru o perioadă de 30 de zile, întrucât nu s-a supus solicitării poliţistului care a oprit în trafic maşina pe care o conducea, pentru un control de rutină. Eugen Golea se afla la volanul unui autoturism care a fost oprit de poliţişti la ieşirea din Baia de Aramă, întrucât nu purta centura de siguranţă, acesta refuzând să se legitimeze şi fiind ulterior dus la sediul Poliţiei din Baia de Aramă.

    Reprezentanţii PMP Mehedinţi au depus, duminică, plângere penală împotriva a patru poliţişti din Baia de Aramă, preşedintele formaţiunii susţinând că agenţii ar fi agresat mai mulţi simpatizanţi care participaseră la o acţiune de campanie, unul dintre ei având nevoie de îngrijiri medicale.

    Preşedintele PMP Mehedinţi a susţinut că duminică după-amiază una dintre maşinile în care se aflau aproximativ 30 de simpatizanţi ai partidului a fost oprită de poliţişti, care ar fi pulverizat spray lacrimogen către doi tineri şi o femeie.

    ”Un alt simpatizant a fost lovit în gât cu cotul de unul dintre poliţişti. Am sunat la 112 şi am solicitat o ambulanţă la faţa locului. Tânărul lovit a primit îngrijiri medicale”, afirma liderul PMP Mehedinţi.

    Potrivit acestuia, agenţii ar fi dezumflat şi roţile din dreapta ale autoturismului oprit în trafic.

    În plângerea depusă de PMP Mehedinţi la Poliţie, oamenii legii sunt acuzaţi de abuz în serviciu, lovire şi distrugere.

    Surse din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi declarau că la ieşirea din Baia de Aramă poliţiştii au oprit în trafic un şofer care nu purta centura de siguranţă, iar în momentul în care echipajul i-a solicitat să se legitimeze, acesta a refuzat şi a devenit recalcitrant.

    Conform surselor citate, poliţiştii au pulverizat un jet din sprayul lacrimogen pe care îl aveau, apoi l-au dus pe şofer la sediul Poliţiei Baia de Aramă pentru a-l legitima, pe numele acestuia fiind întocmit proces-verbal pentru contravenţie.

  • PERCHEZIŢII în Giurgiu: Sunt vizaţi poliţişti de frontieră acuzaţi de luare de mită

    Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), mai mulţi agenţi de poliţie de frontieră sunt cercetaţi pentru luare de mită, după ce ar fi cerut şi primit sume de bani pentru a permite autoturismelor înmatriculate provizoriu în România să părăsească teritoriul ţării.

    Poliţiştii de frontieră au încălcat astfel dispoziţiile legale privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberării autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor, a precizat sursa citată.

    Percheziţiile din judeţul Giurgiu sunt făcute de procurorii Parchetului instanţei supreme, cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie, Brigăzii Speciale de Intervenţii a Jandarmeriei şi Serviciului Român de Informaţii.

    Acţiunea procurorilor PICCJ este sprijinită de autorităţile judiciare din Bulgaria.

  • Magiunăria cu o istorie de 100 de ani. A fost dezafectată şi folosită ca fier vechi şi apoi repusă pe picioare

    vezi aici ilustratia la dimensiune mare.

    Bibiana Stanciulov spune că brandul este notorietatea produsului, cartea de vizită pentru partenerii din ţările evoluate din punct de vedere al civilizaţiei comerciale, este ”cartea de identitate” cu ajutorul căreia producătorul îşi poate face dreptate în justiţie. Mai mult, ”Brandul este cerificarea calităţii produsului. Valoarea unui brand cu vechime presupune, în mod logic, plus valoarea calităţii, într-un stat unde se pune accent pe nutriţie”, declară Bibiana Stanciulov. Tot ea spune că până în acest moment, poate enumera numai dezavantaje ale preluării unei vechi fabrici, dacă se referă strict la termenii financiari. Iar în rândul cauzelor enumeră absenţa unei legislaţii foarte stricte în materie de concurenţă neloaială, imposibilitatea prezentării la raft într-o zonă clar delimitată, în hiper şi supermarketuri. ”Pentru notorietatea pe care o creezi ca producător, primeşti drept răsplată apariţia unei multitudini de produse care copiază cât mai multe semne distinctive ale mărcii proprii, cu preţuri de dumping şi care încearcă să îţi sufoce cât mai rapid brandul”.

  • Românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în ceea ce priveşte evoluţia veniturilor şi economiei

    “În 2013, economia românească a înregistrat o creştere de 3,5 procente. Este puţin probabil ca această rată de creştere să continue în 2014. Ca de fiecare dată în perioada campaniilor electorale, consumatorii devin tot mai optimişti, fiind de părere că în următoarele câteva luni vor beneficia de performanţa economică în creştere. La -3,7 puncte, aşteptările privind starea economiei continuă să fie negative, înregistrând însă o creştere constantă pe parcursul acestui an”, arată rezultatele studiului GfK Climatul de Consum Europa.

    Aşteptările românilor privind veniturile au crescut deja cu mult peste media pe termen lung de zero, situându-se la 5,3 puncte. Consumatorii români se aşteaptă deci la o uşoară creştere a salariilor şi tarifelor. În iunie indicatorul a atins o valoare maximă de 6,5 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din noiembrie 2008.

    “Aceste evoluţii pozitive au favorizat şi dorinţa de cumpărare. Indicatorul se situa la -6,9 puncte în septembrie, ceea ce marchează o creştere de 7 puncte pe parcursul trimestrului al treilea. Indicatorul a crescut cu circa 14 puncte faţă de valoarea de anul trecut”, precizează sursa citată.

    Pe de altă parte, consumatorii europeni nu sunt la fel de optimişti ca în iunie în ceea ce priveşte viitorul. În ultimele trei luni aşteptările privind starea economiei au scăzut în aproape toate ţările în care este derulat studiul, cu scăderi substanţiale în unele zone. Tendinţa ascendentă prezentată de aşteptările privind veniturile şi dorinţa de cumpărare pare să fi dispărut şi ea în multe ţări.

    Indicele climatului de consum GfK pentru UE (28 ţări) se situează în prezent la 4,2 puncte, comparativ cu 9,1 puncte în trimestrul anterior.

    “Dezvoltarea economică în majoritatea ţărilor Uniunii Europene (UE) a fost semnificativ mai mică decât cea anticipată în primăvară de organismele economice şi de guverne. În unele ţări, performanţa economică a început de fapt să scadă din nou. Acest lucru se datorează unor motive foarte diferite. Germania nu mai este forţa motrice a creşterii economice în Europa, economia acesteia scăzând de fapt uşor, cu 0,2 procente în trimestrul al doilea. Potrivit experţilor, creşterea va reveni în trimestrul al treilea, rămânând însă relativ slabă. Deşi consumatorii germani continuă să facă cumpărături cu plăcere, sectorul orientat către export al economiei a fost afectat de cererea externă slabă”, explică autorii sondajului.

    De asemenea, două dintre cele mai mari economii din Europa, Franţa şi Italia, continuă să aibă probleme structurale majore. Nu există până în prezent indicaţii că acest lucru se va schimba în lunile care urmează sau că guvernele vor începe să introducă şi, mai presus de orice, să aplice cu stricteţe reforme majore.

    “Un alt aspect demn de avut în vedere sunt conflictele semnificative care au dominat recent scena internaţională. Acestea includ tensiunile şi sancţiunile economice dintre Rusia şi UE, războiul din Orientul Mijlociu, ameninţarea prezentată de Statul Islamic (SI) şi tranziţia politică din Turcia. Toate aceste evenimente contribuie la creşterea stării de nesiguranţă în rândul consumatorilor. Firmele şi băncile s-au abţinut deci de la a face investiţii şi a acorda împrumuturi. La rândul lui, acest lucru a avut un impact direct asupra performanţei economice a diferitelor ţări”, se menţionează în studiu.

    Rezultatele studiului GfK Climatul de consum Europa au la bază un studiu asupra consumatorilor realizat, la comanda Comisiei Europene, în toate ţările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane, reprezentând populaţia adultă din 28 de ţări UE.

  • Budapesta cere “transparenţă”, după ce SUA au impus interdicţii de călătorie unor oficiali

    Szijjarto a declarat sâmbătă că susţine o propunere a liderului grupului parlamentar al Fidesz Antal Rogan, potrivit căreia comisii parlamentare relevante să discute această problemă într-o sesiune cu uşile deschise.

    Însărcinatul cu afaceri de la Ambasada Statelor Unite Andre Goodfriend a declarat că până la zece cetăţeni unguri sunt vizaţi de interdicţie, dar a refuzat să le precizeze numele, a declarat Szijjarto. Ministrul a adăugat că Ambasada nu a contactat membri ai Cabinetului Orban pentru a le comunica faptul că le este interzisă intrarea pe teritoriul american.

    Şeful diplomaţiei ungare a catalogat impunerea acestei interdicţii drept “un caz foarte serios”, adăugând că nu este loc pentru acuzaţii, presupoziţii ori “formulări în ceaţă”.

    Ungaria continuă să aştepte informaţii prezentate drept “credibile” de către Ambasada Statelor Unite, în baza cărora Guvernul american i-a acuzat de corupţie, a mai declarat ministrul ungur.

    El a anunţat că are o întâlnire programată pentru marţi, la Washington, cu asistenta secretarului de Stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice Victoria Nuland, la sediul Departamentului de Stat, şi şi-a exprimat speranţa că acest subiect va fi discutat în cadrul întâlnirii.

    Pe de altă parte, două partide de opoziţie i-au cerut duminică premierului Viktor Orban să demareze o investigaţie cu privire la numele persoanelor vizate de interdicţia de intra pe teritoriul american şi să prezinte aceste informaţii în Parlament.

    Tamas Harangozo, viceliderul grupului parlamentar al socialiştilor a declarat într-o conferinţă de presă că partidul său a cerut efectuarea de urgenţă a unei investigaţii speciale care să stabilească numele membrilor Guvernului vizaţi de interdicţia de a pătrunde pe teritoriul Statelor Unite din cauza unor presupuse implicări în acte de corupţie.

    “Pata corupţiei stă pe întregul Guvern până când premierul iese în faţă cu nume”, a declarat Harangozo, insistând că atât Guvernul, cât şi Fidesz ştiu foarte bine că Washingtonul va refuza să prezinte numele, în baza protecţiei vieţii private.

    Andras Schiffer, copreşedinte LMP, a declarat tot duminică, într-o conferinţă de presă, că premierul dispune de mijloacele de a afla numele celor vizaţi de interdicţie.

    El l-a îndemnat pe Viktor Orban să acţioneze în termen de 24 de ore, să afle numele şi motivele interdicţiei şi să le prezinte în Parlament.

    “Capabilitatea politicii externe a ţării este în pericol”, a apreciat Schiffer, adăugând că LMP se va consulta cu socialiştii pe această temă.

    Ambasada Statelor Unite a anunţat că “anumiţi indivizi privaţi unguri” au fost găsiţi neeligibili să intre pe teritoriul Statelor Unite din cauză că “informaţii credibile disponibile arată că aceste persoane au participat sau au profitat de pe ura unor activităţi de corupţie”.

    Andre Goodfriend, însărcinatul cu afaceri de la Ambasada americană a declarat vineri, la un forum, că oficiali guvernamentali unguri sunt vizaţi de interdicţie. Într-un interviu pentru postul public ungar de televiziune, el a declarat că membri ai Guvernului sunt implicaţi în fapte de corupţie.

  • 118 ani de istorie pentru Teraplast. Cum s-a transformat de-a lungul anilor

    Vezi aici ilustratia la dimensiune mare.

    În 1896 a fost înfiinţată la Bistriţa o unitate de producţie a plăcilor ceramice, în atelierul unui meşter sas. Încă primii ani de după revoluţie, Teraplast a încheiat un parteneriat strategic cu compania maghiară Gemenc Plast, cu activităţi similare. Capitalismul a adus pentru Teraplast o serie de momente cheie în dezvoltare, iar în prezent grupul Teraplast deţine capacitatea de a furniza pe piaţa materialelor de construcţii sisteme de scurgere, canalizare şi aducţiune, sisteme de amenajări interioare, sisteme de tâmplărie termoizolantă sau sisteme de închidere exterioară cu panouri termoizolante.

    Principalele avantaje ale unei fabrici cu tradiţie, spun reprezentanţii companiei, vin din experienţa acumulată de-a lungul anilor, atât în ce priveşte procesele, cât şi oamenii. ”Fiind o industrie specializată, know-how-ul este extrem de important, iar formarea oamenilor durează câţiva ani”, conform oficialilor Teraplast. Principalul dezavantaj, adaugă tot el, este că o unitate de producţie veche are nevoie de investiţii substanţiale pentru modernizare şi retehnologizare; Teraplast a investit aproximatic 50 de milioane de euro pe parcursul ultimilor zece ani. Investiţiile în retehnologizare, explică reprezentanţii companiei, s-au derulat în două etape: o primă etapă în perioada 2004-2006 când s-au investit aproximativ 16 milioane de euro în modernizarea liniilor de producţie şi a doua etapă în perioada 2008-2011, când toate facilităţile de producţie au fost relocate din zona rezidenţiala a oraşului Bistriţa într-un parc industrial, dezvoltat de grupul Teraplast în apropierea oraşului. Pentru relocare s-au cheltuit aproximativ 26 de milioane de euro, incluzând bugetele alocate pentru lucrările de infrastructură, construcţia noilor fabrici, utilarea tehnologică a acestora, relocarea liniilor de producţie din Bistriţa, achiziţionarea unor noi linii de producţie, amenajarea spaţiilor logistice şi de depozitare. Pentru anul în curs, previziunile companiei se referă la o cifră de afaceri de 230,6 milioane de lei, faţă de 226,6 milioane de lei în 2013.

  • Clasament WTA: Halep a coborât pe locul 4, Begu a urcat în top 50

    Halep, care anul trecut a câştigat turneul de la Moscova dar în acest an a preferat nu participe ca să fie pregătită pentru Turneul Campioanelor, a coborât de pe locul 3 pe 4, ea având 5.403 puncte.

    Irina-Camelia Begu, învinsă de Anastasia Pavliucenkova în finala Kremlin Cup, a urcat de pe 61 pe 42, cu 1.201 puncte.

    Monica Niculescu se menţine pe locul 47, cu 1.110 puncte, iar Sorana Cîrstea a coborât de pe poziţia 93 pe 94, cu 606 puncte.

    Între primele 200 de jucătoare din lume se află şi Alexandra Dulgheru, care a coborât de pe 103 pe 107, cu 531 de puncte, şi Andreea Mitu, care a urcat de pe 136 pe 133, cu 439 de puncte.

    Pe primul loc în clasamentul mondial se află americanca Serena Williams, cu 7.146 de puncte, urmată de Maria Şarapova (Rusia, 6.680 de puncte) şi Petra Kvitova (Cehia, 5.597 puncte).

    Pe locul 5, după Simona Halep, se află adversara de astăzi a româncei la Turneul Campioanelor, sportiva canadiană Eugenie Bouchard, cu 4.523 de puncte. Conform wtatennis.com, Bouchard a urcat de pe locul 7 şi a reuşit performanţa de a deveni prima reprezentantă a tenisului canadian care ajunge în top 5. Până în prezent niciun sportiv din Canada nu a mai ajuns între primii 5 în clasamentul WTA sau în clasamentul ATP.

    Poziţiile 6-10 în clasamentul WTA sunt ocupate de Agnieszka Radwanska (Polonia, 4.441 puncte), Ana Ivanovici (Serbia, 4.390 puncte), Caroline Wozniacki (Danemarca, 4045 puncte), Na Li (China, 3.970 puncte) şi Angelique Kerber (Germania, 3.480 puncte).

  • Poroşenko a anunţat ACORDURI cu Putin privind gazele şi frontiera cu o săptămână înainte de alegeri. Iaţeniuk: “Sunt doar discuţii. Nu am motive să am încredere în Putin”

    El a anunţat totodată un acord cu Moscova în vederea restabilirii controlului asupra frontierei ruso-ucrainene, o condiţie-cheie, în opinia Kievului, pentru pacificarea estului separatist prorus al ţării, în care conflictul armat s-a soldat deja cu peste 3.600 de morţi şi în care luptele continuă să facă ravagii, relatează AFP.

    Aceste declaraţii făcute la televiziunile ucrainene sâmbătă seara târziu intervin după negocieri, vineri, la Milano, cu Putin şi lideri europeni.

    La Doneţk, un bastion rebel, detonări puternice se auzeau duminică, la intervale regulate, dinspre sectorul aeroportului, teatrul unor confruntări intense de mai multe zile, potrivit unor jurnalişti AFP.

    Poroşenko – ales preşedinte în mai, în baza promisiunii de a restabili pacea în estul ţării şi de a normaliza relaţiile cu Rusia – este în campanie pentru alegerile legislative anticipate pe care le-a convocat pentru a-şi consolida puterea.

    “Pot să spun că Ucraina va avea gaze, va avea căldură”, a declarat Poroşenko, în contextul în care temperaturile au coborât brusc sâmbătă pe întregul teritoriu ucrainean.

    După prima întâlnire la Milano, vineri, cu Poroşenko, Putin a anunţa “progrese” şi că este “de acord cu condiţiile reluării livrării de gaze, cel puţin pe perioada iernii”.

    Însă, duminică, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că este “prematur” să se vorbească despre vreun acord.

    “Sunt doar discuţii. Nu am motive să am încredere în Putin”, a declarat el pentru postul ICTV.

    – Negocieri cu privire la datorie la Bruxelles, marţi

    Contactat de AFP, purtătorul de cuvânt al gigantului rus în domeniul gazelor Gazprom Serghei Kuprianov a subliniat că acordul de principiu între cei doi preşedinţi urmează să fie formalizat după soluţionarea spinoasei probleme a datoriei.

    “Depinde de alţi factori, inclusiv de plata datoriei” de către Ucraina, a declarat Kuprianov.

    Putin a anunţat vineri că această datorie se ridică la 4,5 miliarde de dolari. Kievul contestă suma totală a acestei datorii la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Stockholm.

    “Acest lucru va face obiectul negocierilor, marţi, la Bruxelles”, la nivel ministerial, a subliniat Kuprianov.

    Grupul rus Gazprom a sistat în iunie livrările de gaze naturale către Kiev, care refuză creşterea preţului decretată de Moscova după venirea la putere, în februarie, a proeuropenilor în Ucraina, care a acumulat o datorie importantă.

    Referitor la preţ, “am ajuns la un acord, poziţia ucraineană a fost acceptată de facto: vorbim doar despre iarnă şi stabilim un preţ de 385” de dolari pe mia de metri cubi, a declarat Poroşenko. “Ruşii au acceptat”, a adăugat el.

    Poroşenko a adăugat că pentru perioada de vară, când cererea este mai redusă, Kievul ar dori un preţ de 325 de dolari, ceea ce Moscova refuză. Preţul actual este de 485 de dolari.

    Moscova a propus de mult timp acest preţ de 385 de dolari pe mia de metri cubi de gaze naturale, însă Ucraina refuză, pentru moment, o reducere decretată unilateral şi insistă asupra redactării unui nou contract comercial.

    Putin le-a cerut europenilor, care se tem de perturbări ale aprovizionării lor din cauza conflictului, să ajute Ucraina, care se confruntă cu dificultăţi financiare, să-şi plătească datoria la gaze naturale.

    Ministrul ucrainean al Energiei Iuri Prodan a anunţat sâmbătă că Moscova refuză în continuare amendarea contractului comercial dintre Gazprom şi distribuitorul ucrainean de gaze naturale Naftogaz.

    – Consultări între grănicerii ruşi şi ucraineni

    Referitor la estul Ucrainei, preşedintele ucrainean a anunţat un acord cu Rusia în vederea restabilirii controlului la frontiera ruso-ucraineană de către grănicerii ucraineani, a căror activitate este imposibilă, în prezent, în zona controlată de către separatişti.

    Consultări sunt prevăzute “luni sau marţi” între reprezentanţi ai grănicerilor din cele două ţări.

    Kievul acuză Moscova că trimite în estul Ucrainei armament şi combatanţi şi că a mobilizat în august, în această regiune, trupe din cadrul armatei, ceea ce Moscova dezminte.

    Putin a anunţat vineri că a ajuns la un acord cu Franţa, Germania şi Italia asupra utilizării avioanelor fără pilot în vederea supravegherii frontierei dintre Rusia şi Ucraina.

  • Armata a prezentat o fotografie cu un misterios “vas străin”, presupus rus, în largul Stockholmului – FOTO

    “Nu este al nostru, este un vas străin”, a declarat pentru presă contraamiralul Anders Grenstad duminică seara, comentând în legătură cu o fotografie de proastă calitate făcută sâmbătă dimineaţa de către o “sursă” care a furnizat informaţia.

    “Nu este o vânătoare de submarine. Recuperăm probele care permit să se demonstreze o activitate submarină străină”, a adăugat el, precizând că o zonă din estul capitalei suedeze pare să “intereseze o putere străină”.

    Armata suedeză a declanşat sâmbătă seara o operaţiune militară de amploare, în care au fost implicaţi peste 200 de oameni, nave, dragoare de mine şi elicoptere, care au verificat o zonă a Mării Baltice de aproximativ 50 de kilometri, după ce un martor a anunţat că a văzut un “obiect fabricat de om” în apă.

    Rusia a dezminţit duminică informaţii publicate de presa suedeză, potrivit cărora forţele suedeze caută un submarin rus avariat în largul oraşului Stockholm.

    “Nu este nicio situaţie neobişnuită şi cu atât mai puţin vreun accident implicând nave ruseşti”, a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

    Anders Grenstad a dezminţit totodată informaţii din presa suedeză. “Potrivit informaţiilor pe care le avem, noi nu putem să ajungem la aceleaşi concluzii ca presa. Nu avem nicio informaţie despre vreun mesaj de urgenţă ori despre folosirea unei frecvenţe speciale”, a declarat contraamiralul.

    Cotidianul Svenska Dagbladet a scris duminică seara că serviciile de informaţii suedeze au interceptat frecvenţe radio într-un perimetru situat între zona de coastă a Stockhomului şi enclava rusă Kaliningrad, unde îşi are baza o parte a Flotei ruseşti la Marea Baltică, inclusiv minisubmarine.

    Cotidianul scrie, citând surse militare sub protecţia anonimatului, că este vorba despre frecvenţe speciale, utilizate de ruşi în situaţii de urgenţă.

    Surse militare au declarat pentru cotidian că aceste frecvenţe, în rusă, au fost interceptate joi seara, cu o zi înainte ca martorul să vorbească despre ceea ce a observat.