Mihaela Bîtu conduce ING Bank România de aproape patru ani, însă cariera ei în cadrul băncii a ajuns la 25, fiindcă a început să lucreze aici ca management trainee în 1995. Ca head of wholesale banking şi director adjunct înainte de a prelua funcţia de CEO, a condus divizia responsabilă cu clienţii corporativi mari şi instituţiile financiare. A avut succes în gestionarea portofoliului de produse şi în coordonarea tranzacţiilor complexe din ariile M&A, pieţe de capital şi creditare. S-a implicat însă şi în proiecte internaţionale, având un stagiu ca membru al echipei Corporate Finance Central & Eastern Europe în cadrul ING Marea Britanie şi fiind head of general lending products pentru Europa Centrală şi de Est în perioada 2008-2010 la sediul ING Olanda. Ca CEO, Mihaela Bîtu îşi propune să continue strategia de a promova un banking modern şi inovator, adaptat nevoilor clienţilor. Digitalizarea este o prioritate, dar pune accent şi pe interacţiunea umană cu clienţii şi pe o experienţă de calitate. Contribuţia la dezvoltarea socio-economică a României, sustenabilitatea şi susţinerea angajaţilor sunt printre priorităţile sale pentru viitor.
Blog
-
100 Cei mai admiraţi CEO din România – 25. Bogdan Neacşu, Preşedinte al Comitetului de Direcţie, CEC Bank: În carieră e foarte important să îţi alegi modele şi să te înconjori de specialişti
Absolvent al Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul ASE, promoţia 2003, şi al unui master în finanţe – bănci, urmat în cadrul aceleiaşi instituţii, Bogdan Neacşu are o experienţă profesională de aproape două decenii în domeniul financiar-bancar. El s-a alăturat echipei CEC Bank la începutul anului 2019, în funcţia de director şi prim-vicepreşedinte al Comitetului de Direcţie al CEC Bank, de unde a evoluat rapid în rolul actual. Sub conducerea sa, compania a demarat un amplu program de modernizare şi digitalizare. Anterior, el a ocupat funcţii de conducere în mai multe bănci din România, printre care BRD, Volksbank, Garanti Bank şi Patria Bank. Executivul este de părere că în carieră e foarte important să îţi alegi modele şi te înconjori de specialişti, şi îi sfătuieşte pe tinerii manageri să îşi exercite dreptul la decizie, să îşi asume lucrurile şi să înveţe tot timpul, să îşi găsească curajul de a încerca lucruri noi, necunoscute, şi să îşi comunice foarte bine aşteptările, indiferent de poziţia în care se află.
-
Guvernul din Yemen îi condamnă pe houthi pentru „escaladarea” tensiunilor
Guvernul din Yemen consideră că houthi „trag ţara în conflict” în urma atacurilor lor asupra navelor comerciale din Marea Roşie şi „afirmaţiilor false” de sprijin pentru Gaza. De asemenea, Guvernul solicită restabilirea instituţiilor de stat din Yemen pentru a asigura securitatea în Marea Roşie, potrivit BBC.
În ultimele zile, SUA şi Marea Britanie au atacat, din aer şi de pe mare, ţinte militare Houthi.
Yemenul se confruntă de ani de zile cu războiul civil. Rebelii houthi controlează o mare parte din vestul ţării, inclusiv capitala Sanaa.
-
Lai Ching-te, de la partidul de guvernământ din Taiwan, a câştigat alegerile prezidenţiale
Câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Taiwan a spus că alegătorii au arătat lumii „cât de mult preţuiesc democraţia”.
Lai Ching-te, liderul Partidului Democrat Progresist (DPP), urmează să o înlocuiască pe Tsai Ing-wen, care a atins limita de două mandate.
Lai s-a confruntat cu doi adversari. Este vorba despre Hou Yu-ih, din partea celui mai mare partid de opoziţie din Taiwan, Kuomintang, şi fostul primar din Taipei, Ko Wen-je, din partea micului Partid Popular din Taiwan, fondat în 2019.
În perioada premergătoare alegerilor din Taiwan, China l-a acuzat în repetate rânduri pe Lai ca este un separatist periculos şi a respins apelurile sale la discuţii. Lai a promis alegătorilor că se angajează să menţină pacea în strâmtoarea Taiwan şi să consolideze apărarea insulei.
-
Instanţa supremă a respins recursul formulat de Euroins România împotriva deciziei ASF
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins recursul Euroins România împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti de a nu admite executarea deciziei Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind ridicarea autorizaţiei de funcţionare.
Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, cererea Euroins de suspendare a deciziei ASF prin care i s-a retras autorizaţia de funcţionare, s-a constatat starea de insolvenţă şi s-a promovat cererea privind deschiderea procedurii falimentului împotriva acesteia, conform informaţiilor transmise de ASF anul trecut .
Sedinţa de judecată a avut loc în data de 11 ianurie 2024, la ora 09:00, detaliile soluţiei fiind următoarele: “Respinge excepţia nulităţii recursului incident invocată de recurentele-reclamante. Respinge recursul principal declarat de reclamantele Euroins România Asigurare Reasigurare S.A., prin lichidator judiciar provizoriu CITR Filiala Bucureşti SPRL şi Euroins Insurance Group AD şi recursul incident declarat de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară împotriva sentinţei nr. 745 din 27 aprilie 2023 a Cur?ii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 Cod procedură civilă, astăzi, 11 ianuarie 2024.”, conform detaliilor de pe site-ul ICCJ.
-
Fondatorii Instagram închid aplicaţia de ştiri Artifact, lansată în urmă cu un an. „Oportunitatea nu este suficient de mare pentru a continua investiţiile”
Artifact, aplicaţia de ştiri creată de co-fondatorii Instagram Kevin Systrom şi Mike Krieger, se închide la doar un an de la lansare, a anunţat start-up-ul. Aplicaţia a folosit o abordare condusă de inteligenţa artificială pentru a sugera ştiri pe care utilizatorii ar putea dori să le citească, dar nu a atras suficient de mulţi oameni pentru ca echipa Artifact să continue să dezvolte aplicaţia.
„Am luat decizia de a încheia operaţiunile aplicaţiei Artifact. Am lansat aplicaţia acum un an şi de atunci am lucrat neobosit pentru a construi un produs excelent. Am construit ceva ce un grup de bază de utilizatori iubeşte, dar am ajuns la concluzia că oportunitatea de piaţă nu este suficient de mare pentru a justifica o investiţie continuă în acest mod. Este uşor pentru startup-uri să ignore această realitate, dar adesea luarea unei decizii dificile mai devreme este mai bună pentru toţi cei implicaţi”, a scris Kevin Systrom.
„Ştirile şi informaţiile rămân domenii critice pentru investiţiile startup-urilor. Suntem într-un moment existenţial în care multe publicaţii se închid sau se luptă, ştirile locale au dispărut aproape complet, iar editorii mai mari au relaţii tensionate cu companiile de tehnologie de frunte. Speranţa mea este că tehnologia poate găsi modalităţi de a păstra, susţine şi dezvolta aceste instituţii şi că aceste instituţii găsesc modalităţi de a valorifica scala pe care lucruri precum AI o pot oferi. Sunt sigur că există minţi luminate care lucrează la idei care vor continua să ne surprindă şi să ne încânte în toate aceste domenii”, a adăugat Systrom.
-
Ucraina a fost atacată peste noapte de 40 de rachete şi drone ruseşti
Potrivit forţelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat 37 de rachete şi trei drone. Opt rachete au fost doborâte, au precizat forţele aeriene ucrainene într-o declaraţie pe reţelele de socializare.
Purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene a declarat la începutul acestei săptămâni că Ucraina suferă acum de un deficit de rachete de apărare aeriană. Nu a fost foarte clar dacă acest lucru sau orice alt factor a fost motivul ratei scăzute de lovituri.
Majoritatea tipurilor de rachete folosite peste noapte au fost de tip balistic cu deplasare extrem de rapidă, a sursa. Acestea sunt mult mai greu de doborât.
„Trebuie remarcat faptul că mai mult de 20 dintre toate armele enumerate, care nu au fost incluse în numărul celor doborâte, nu şi-au atins ţintele ca urmare a contramăsurilor active ale războiului electronic”, se arată în comunicat.
Nu au existat detalii privind ţintele atacului.
Apărarea aeriană a doborât rachete ruseşti în cel puţin cinci regiuni din Ucraina, potrivit oficialilor locali din provinciile respective.
Marele oraş Dnipro, din sud-estul ţării, a fost lovit, a declarat guvernatorul local, de asemenea fără a oferi detalii cu privire la ce a fost lovit.
Poliţia din regiunea nordică Cernihiv a postat o fotografie a unui crater mare făcut de o rachetă doborâtă.
„Ca urmare a faptului că au fost lovite de resturile unei rachete inamice, mai multe case private şi clădiri nerezidenţiale au fost avariate, o clădire a fost practic distrusă”, a scris poliţia. Nicio persoană nu a fost rănită, dar un câine a fost ucis, a precizat poliţia.
-
Citigroup va desfiinţa 20.000 de locuri de muncă şi înregistrează pierderi de 1,8 miliarde de dolari
Citigroup a anunţat că va desfiinţa 20.000 de locuri de muncă în următorii doi ani, recunoscând un trimestru „clar dezamăgitor”, marcat de taxe excepţionale care au dus la o pierdere de 1,8 miliarde de dolari, scrie Reuters.
Acţiunile băncii – care se află în mijlocul unui efort pentru a reduce birocraţia, a creşte profiturile şi a stimula preţul titlurilor care au rămas în urma altor bănci – au crescut cu peste 1%.
„Al patrulea trimestru a fost foarte clar dezamăgitor”, a declarat directorul general Jane Fraser în faţa analiştilor. „Ştim că anul 2024 este critic”.
Creditorul îşi va reduce forţa de muncă globală de 239.000 de angajaţi cu 20.000 de persoane – sau aproximativ 8% din personal – până în 2026, inclusiv disponibilizările din cauza reorganizării radicale, a declarat reporterilor directorul financiar Mark Mason.
De asemenea, Citi nu va mai contabiliza 40.000 de locuri de muncă atunci când îşi va desprinde şi lista unitatea sa mexicană de consum Banamex într-o eventuală ofertă publică iniţială, urmărind în cele din urmă să ajungă la un nivel de personal de 180.000 de angajaţi, a spus Mason.
Cu toate acestea, unii analişti au declarat că rezultatele celui de-al treilea mare creditor american după active au părut solide atunci când au fost excluse taxele excepţionale.
„Câştigurile Citigroup au arătat îngrozitor, cu o pierdere mare de 1,8 miliarde de dolari, dar activitatea de bază a băncii a arătat rezistenţă”, a declarat Octavio Marenzi, director general la firma de consultanţă în management Opimas.
Pierderea a fost cauzată de taxe de 3,8 miliarde de dolari, dezvăluite miercuri într-un dosar care includea cheltuieli de reorganizare, o rezervă legată de devalorizările valutare şi instabilitatea din Argentina şi Rusia şi o plată de 1,7 miliarde de dolari pentru a alimenta un fond guvernamental de asigurare a depozitelor.
Banca se aşteaptă să raporteze costuri între 700 de milioane şi 1 miliard de dolari în acest an legate de costurile de concediere şi reorganizare.
-
Adrian Sârbu: Intrăm în Schengen tot perdanţi, cu controlori de graniţă austrieci în aeroporturi
Nemo: Schengen venim şi suntem pregătiţi să-ţi facem faţă. Ăsta e mesajul cu care vine Compania Naţională pentru Aeroporturi din Bucureşti. Pregătirile au fost făcute din timp, iar aeroporturile Otopeni şi Băneasa nu o să fie blocate pentru că o să avem culoare separate pentru cei care vin din afara spaţiului Schengen.
Hofi: Abia aşteptam să ajung la momentele astea în care vedem ofiţerii austrieci pe aeroportul din Otopeni. Asta înseamnă să intri într-un Schengen care în realitate nu mai există.
Nemo: Există, doar că nu avem noi acces la el.
Hofi: Asta da, dar nu am avut niciodată acces la Schengen. Schengen e sau nu e. Îţi mai spun o dată. Nu există femeie pe jumătate însărcinată. Ori este, ori nu este însărcinată o femeie.
Adrian Sârbu: Tu azi eşti european, formal. Ai paşaport pe care scrie…
Hofi: Ce-i aia european? Scrie România pe paşaport.
Adrian Sârbu: Pe paşaportul tău scrie Uniunea Europeană, te rog să te uiţi. Nu scrie România, scrie Uniunea Europeană. Eşti parte dintr-o Europă, dar nu parte din core-ul Europei, pentru că nişte cetăţeni în Austria nu au vrut să fii. Hai să ne întoarcem la identitatea culturală română. Dl.Ciolacu zice: „domne, prioritatea mea e să schimb mentalitatea românilor din looseri în winneri deoarece eu am reuşit să declar că am intrat în Schengen”. S-a purtat ca un winner. Nici domnia sa nu şi-a dat seama că e winner, atât de adânc e looser înăuntrul lui şi argatul e înăuntrul lui încât nu a vrut să spună: „domne, prioritatea României este să maximizăm, să capitalizăm câştigul de autoîncredere pe care am reuşit să-l obţinem, şi poate eu am fost driverul acestui câştig, şi de acum încolo prioritatea mea economică este să fim câştigători, să nu mai pierdem şi prin urmare economia va câştiga”. Nu, domnia sa nu spune. Fiţi atenţi. Un lider al României, preşedintele României, vede că un alt lider, prim-ministrul, a reuşit să facă o breşă în zidul ăsta austriac. Şi zice: „Nu, domne. Fiţi serioşi, nu intrăm în Schengen”. Asta ne spune: „Hai să trăim cu spiritul de looseri. Cine? Domnul Iohannis, care nu e român. Dl. Iohannis este neamţ.
Hofi: Care nu are spirit de looser.
Adrian Sârbu: Pentru el, dl Iohannis este 100% winner, dl. Iohannis nu citeşte Mioriţa. Domnul Iohannis citeşte Siegfried. Noi citim Mioriţa şi Meşterul Manole, unde angajaţii Meşterului Manole i-au dărâmat ce a construit pentru că nu ştiu de ce s-o fi certat cu el şi după aia au îngropat-o pe nevastă-sa acolo. Pe cine era să îngroape?
Hofi: Angajaţii Meşterului Manole erau ca mecanicii auto…
Adrian Sârbu: Deci, noi trăim şi facem apologia eşecului care este dărâmarea Mănăstirii Argeşului. De ce să nu ne trezim în fiecare dimineaţă să ne spunem “sunt câştigătorul acestei zile, cum am fost câştigătorul zilei de ieri. Alaltăieri nu mi-a ieşit, dar nu am ratat. A fost o situaţie, dar azi câştig, mâine câştig” şi aşa mai departe.
Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News
Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani
- Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
- Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
- Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
- Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
- Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%
-
Votul s-a încheiat în Taiwan şi se numără buletinele de vot
Numărătoarea voturilor este în curs de desfăşurare în secţiile de votare din Taiwan, potrivit Radio Free Asia.
Votul s-a încheiat şi numărătoarea voturilor este în curs de desfăşurare în cadrul alegerilor prezidenţiale din Taiwan, un scrutin care va modela viitoarele relaţii cu China şi poziţia privind independenţa şi stabilitatea.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 8:00 în aproape 18.000 de localităţi, din sudul insulei până în capitala Taipei, şi s-au închis la ora 16:00 (10.00 ora României), voturile fiind numărate imediat şi raportate autorităţilor electorale la scurt timp după aceea.
Rezultatul alegerilor de sâmbătă ar trebui să fie clar până seara târziu, când câştigătorul va ţine un discurs de victorie.
Miza este pacea şi stabilitatea Strâmtorii Taiwan între China continentală şi insula autoguvernată, revendicată de Beijing ca fiind a sa, dar la fel de importante sunt şi problemele de bază.
Principalii candidaţi în cursa prezidenţială sunt:: cicepreşedintele Lai Ching-te, din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), cu tendinţe independentiste, Hou Yu-ih, din partea Kuomintangului (KMT), favorizat de Beijing, şi Ko Wen-je, din partea Partidului Popular din Taiwan (TPP).