BusinessMagazin

Blog

  • Schimbare majoră în industria semiconductorilor: Nvidia abandonează planurile pentru China şi accelerează producţia noilor cipuri AI

    Nvidia, gigantul american al semiconductorilor, a decis să oprească producţia de cipuri destinate pieţei chineze şi să redirecţioneze capacitatea de fabricaţie către noua sa generaţie de procesoare pentru inteligenţă artificială, pe fondul incertitudinilor legate de restricţiile comerciale dintre Statele Unite şi China, scrie Financial Times.

    Potrivit unor persoane familiarizate cu situaţia, compania a realocat capacitatea de producţie de la partenerul său principal TSMC, de la cipurile H200 către noua arhitectură Vera Rubin, prezentată în acest an şi destinată sistemelor AI de ultimă generaţie.

    Decizia sugerează că Nvidia nu mai anticipează vânzări semnificative ale cipului H200 în China în viitorul apropiat, după luni de incertitudine privind aprobările de export din partea autorităţilor americane şi posibilele restricţii impuse de Beijing.

    Cipul H200 face parte dintr-o generaţie mai veche de procesoare AI şi fusese proiectat astfel încât să respecte reglementările americane privind exportul tehnologiilor avansate. În schimb, arhitectura Vera Rubin este destinată sistemelor AI mult mai complexe şi este deja foarte căutată de mari companii tehnologice din SUA, precum OpenAI şi Google.

    Autorităţile de la Washington au înăsprit în ultimii ani restricţiile privind exportul de semiconductori avansaţi către China, invocând riscuri pentru securitatea naţională.

    În paralel, Beijingul analizează limitarea importurilor de cipuri străine pentru a susţine dezvoltarea producătorilor locali de tehnologie şi pentru a încuraja companiile chineze din domeniul inteligenţei artificiale să utilizeze produse fabricate intern.

    În acest context, Nvidia ar fi produs deja aproximativ 250.000 de cipuri H200. Surse din industrie susţin că, în cazul în care autorităţile americane şi chineze vor permite doar volume limitate de importuri, stocurile existente ar putea acoperi eventualele comenzi.

     

     

  • Într-o eră în care preţul dictează comportamentul de consum, Auchan aduce formatul de hiperdiscount inclusiv în zona magazinelor mici: Brandul ATAC e pus pe un supermarket din Capitală

    Retailerul francez Auchan duce formatul de hiperdiscount inclusiv în zona magazinelor mici, punând brandul ATAC pe un supermarket din Capitală. Mutarea vine într-o perioadă în care consumatorii sunt din ce în ce mai prudenţi şi pun tot mai multă presiune pe preţ. În acest context, şi retailerii se extind puternic pe segmentul de discount (Lidl şi Penny) şi hiperdiscount (ATAC – conceptul Auchan şi La Cocoş).

    „De două decenii dezvoltăm un comerţ modern, multiformat şi multicanal, adaptat unor nevoi de consum tot mai diverse, iar noul (format de – n.red.) super discount face parte din această evoluţie. ATAC este un concept cu rezultate solide, care şi-a demonstrat relevanţa în piaţă, iar extinderea sa marchează un nou pas strategic pentru noi. Păstrăm ADN-ul ATAC bazat pe preţuri mici la scară largă şi reduceri în cascadă, pe care le aducem într-un mediu adaptat ritmului urban: rapid, accesibil şi aproape de casă, potrivit atât pentru familii, cât şi pentru micii antreprenori”, a declarat Ioana Toşa, Director Vânzări Auchan Retail România.

    Nou magazin, situat pe Str. Braşov nr. 23C, măsoară circa 2.200 mp şi are în portofoliu aproximativ 6.000 de articole. În acest spaţiu a funcţionat iniţial un magazin Billa, apoi unul Carrefour. Auchan a mers aici în chirie.

    Până acum, magazinele ATAC funcţionau în spaţii de 3-4 ori mai mari, pe un model similar cu cel al hipermarketurilor, mai degrabă.

    Odată cu deschiderea noii unităţi, reţeaua ATAC ajunge la 10 magazine, la aproape doi ani de la lansarea acestui concept. Pe lângă cele două spaţii din Capitală, magazine ATAC Hiper Discount sunt prezente şi în Braşov, Ploieşti, Timişoara, Târgu Mureş, Galaţi, Satu Mare, Sibiu şi Oradea.

    În ultimii ani, pe unele dintre hipermarketurile clasice, Auchan le-a transformat în magazine de tip hipermarket-hard discount sub marca ATAC by Auchan, unde preţurile variază în funcţie de cantitatea cumpărată.

    Retailerul francez este, alături de Carrefour, jucătorul care acoperă cele mai multe formate din piaţă – are hipermarketuri, supermarketuri, proximitate modernă şi hard discount, în total peste 500 de unităţi offline. Acestora li se adaugă operaţiunile online.

    Auchan este unul dintre cei mai importanţi actori din comerţul românesc, cu afaceri de 7,75 mld. lei (1,55 mld. euro) în 2024, plus 7%.

     

     

  • 100 cei mai admiraţi CEO din România: Locul 40 – Dragoş Tudorache, General Manager, Hotel IAKI

    Dragoş Tudorache activează din 2002 în domeniul ospitalităţii, ocupând de-a lungul timpului poziţii în cadrul Ana Hotels – Hotel Europa Eforie Nord, Cocor Spa Hotel Olimp, Mirage Med Spa Eforie Nord etc. Din 2015 conduce IAKI Conference & Spa Hotel, continuând transformarea acestuia într-un reper al turismului de business şi al ospitalităţii de pe litoralul românesc. Sub leadershipul său, hotelul pune accent pe servicii premium, dezvoltarea segmentului de conferinţe şi retenţia resursei umane. Tot din 2015, Dragoş Tudorache a implementat un model de management participativ, în care şefii de departamente sunt implicaţi activ în identificarea soluţiilor şi în luarea deciziilor operaţionale, un sistem care a susţinut continuitatea activităţii şi adaptarea la provocările sezoniere. Hotelul dispune de 123 de camere, centru spa, facilităţi pentru evenimente şi acces la plajă privată.

     

    Din punctul meu de vedere, leadershipul nu înseamnă control de la vârf, ci abilitatea de a valorifica şi de a direcţiona energia echipei către atingerea obiectivelor comune. Managementul participativ pe care l-am introdus la IAKI nu constă doar într-un set de proceduri sau o colecţie de bune practici, ci reprezintă o cultură în care fiecare şef de departament devine coautor al deciziilor şi al rezultatelor companiei.


     

  • O companie germană de apărare spune că războiul din Orientul Mijlociu ar putea creşte comenzile pentru firmele din zona de defense

    Directorul executiv al firmei germane de apărare Renk a declarat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea stimula afacerile companiei în regiune, notează CNBC.

    „Criza actuală din Orientul Mijlociu, războiul din Iran, ar putea duce, şi asta este mai mult un sentiment intuitiv, la o creştere generală a cererii pentru capacităţi de apărare în această regiune,” a spus CEO-ul Alexander Sagel joi, într-o conferinţă cu analiştii.

    Cu o zi înainte, Sagel afirmase că firma a primit primele comenzi… pentru prototipuri ale unui nou Vehicul de Luptă pentru Infanterie (IFV) de la „un stat din Golf”, care ar trebui dezvoltat în următorii doi-trei ani. „Este un fel de indicator,” a adăugat el.

    Statele din Golf au fost direct vizate de conflict, confruntându-se cu rachete balistice iraniene care au lovit baze americane pe teritoriul lor, precum şi facilităţi energetice, infrastructură civilă şi oraşe.

    Renk a raportat câştigurile pentru trimestrul patru şi pentru întregul an joi, înainte de deschiderea pieţelor. Deşi rezultatele acoperă o perioadă anterioară războiului din Orientul Mijlociu, analiştii au ridicat întrebări legate de Iran.

    „Cred că acest conflict ar putea impulsiona cheltuieli suplimentare pentru apărare, nu doar pentru apărarea aeriană şi muniţie, ci şi pentru sisteme de apărare terestre,” a declarat Sagel.

    Renk se specializează în tehnologia transmisiei pentru echipamente militare, inclusiv IFV-uri, iar multe firme mari de apărare consideră Renk drept unul dintre furnizorii lor.

    Compania germană mid-cap a raportat venituri anuale în creştere cu 19,8% faţă de anul precedent, iar câştigurile ajustate înainte de dobânzi şi impozite au crescut cu 21,7%.

    Volumul comenzilor a crescut cu 9% comparativ cu anul precedent, iar portofoliul de comenzi a atins un nivel record de 6,68 miliarde de euro, faţă de 4,96 miliarde de euro în 2024.

    Previziunile pentru acest an, însă, au fost sub consens, iar acţiunile companiei listate la Frankfurt au scăzut cu peste 4% în tranzacţiile de la mijlocul zilei. Renk estimează venituri de cel puţin 1,5 miliarde de euro pentru 2026, cu aproximativ 3% sub consens la limita inferioară.

    Acţiunile Renk aproape s-au triplat de la IPO-ul din februarie 2024.

  • Fritz vrea să scoată păcănelele de lângă şcoli: Trei sferturi dintre ele sunt la mai puţin de 500 m

    Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, anunţă o schimbare majoră în modul în care vor funcţiona sălile de jocuri de noroc din oraş. Edilul vrea să interzică păcănelele şi alte activităţi de gambling în apropierea şcolilor şi să permită funcţionarea lor doar în câteva zone bine delimitate, situate în afara cartierelor rezidenţiale.

    Potrivit primarului, în prezent în Timişoara sunt autorizate 173 de locaţii în care se desfăşoară jocuri de noroc. Analiza făcută de administraţia locală arată că problema este mult mai mare decât se credea.

    „Am pus pe o hartă toate sălile de jocuri de noroc şi am tras un perimetru în jurul tuturor şcolilor din Timişoara. Trei sferturi dintre sălile de păcănele sunt pe o rază de 500 de metri în jurul unei şcoli”, a explicat Fritz.

    Planul propus de primar este ca aceste locaţii să fie mutate treptat, odată ce le expiră autorizaţiile de funcţionare. În locul lor, municipalitatea va stabili două sau trei perimetre limitate, amplasate în zone nerezidenţiale, unde astfel de activităţi vor putea funcţiona legal.

    „La Timişoara vom interzice păcănelele şi jocurile de noroc din apropierea şcolilor. În schimb vom stabili 2 sau 3 perimetre limitate în zone nerezidenţiale unde acestea vor putea să funcţioneze. Doar acolo”, a precizat edilul.

    Primarul spune că nu susţine interzicerea completă a jocurilor de noroc, dar consideră că autorităţile au obligaţia să limiteze expunerea copiilor şi adolescenţilor la astfel de activităţi.

    „Trăim în libertate şi sunt de acord, cât timp nu vorbim de activităţi ilegale, ca timişorenii adulţi să poată accesa astfel de activităţi, chiar dacă sunt dăunătoare. Dar avem o datorie să protejăm copiii şi tinerii de acest flagel”, a transmis Fritz.

    Primul primar care a anunţat că va interzice păcănelele a fost cel din Slatina, Mario de Mezzo. Ulterior, au urmat şi alţi edili care au făcut anunţuri similate.

  • Wizz Air prelungeşte suspendarea zborurilor către Israel, Dubai, Abu Dhabi şi Amman până pe 15 martie

    Compania aeriană Wizz Air anunţă că zborurile operate de companie către Israel, Dubai, Abu Dhabi şi Amman rămân suspendate până pe 15 martie. Zborurile din Regatul Unit către Jeddah şi Medina vor fi reluate începând cu 8 martie, conform planificării.

    Iniţial, compania a anunţat suspendarea zborurilor până pe 7 martie în contextul conflictului din Orientului Mijlociu.

    „Compania aeriană continuă să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei şi rămâne în contact permanent cu autorităţile locale şi internaţionale, agenţiile de siguranţă aeriană, autorităţile de securitate şi organismele guvernamentale relevante. Deciziile operaţionale vor continua să fie revizuite, iar programul de zbor poate fi ajustat pe măsură ce situaţia evoluează. Siguranţa şi securitatea pasagerilor, echipajului şi aeronavelor noastre rămân prioritare pentru Wizz Air. Înţelegem disconfortul pe care această situaţie îl poate crea şi le mulţumim clienţilor noştri pentru înţelegere. Pasagerii cu rezervări afectate vor fi contactaţi direct şi vor primi informaţii despre opţiunile disponibile”, spun reprezentanţii companiei.

    Zilele trecute, compania a anunţat că a suplimentat câteva rute pentru a veni în sprijinul pasagerilor care vor să plece din Israel. Astfel, Wizz Air a suplimentat zborurile către Sharm El Sheikh, cel mai apropiat aeroport operaţional de Israel, din mai multe baza europene ale sale, începând cu 6 martie. Mai exact, Wizz Air a suplimentat zborurile dintre Sharm El Sheikh şi Budapesta, Roma Fiumicino, Londra Luton, Milano Malpensa şi Sofia.

  • Inteligenţa artificială îşi face loc printre cărţi. Cum te ajută chatboţii să îţi alegi lecturile?

    Într-o lume în care tehnologia evoluează mai rapid ca oricând, piaţa de carte nu mai este imună la schimbări. Cotor este primul asistent virtual inteligent dedicat recomandărilor de carte disponibil în România, lansat de Libris.ro, o librăria online de referinţă pe piaţa românească. Activ 24/7 pe site, chatbot-ul uşurează experienţa de descoperire a cărţilor, transformând filtrele şi căutările tradiţionale într-o conversaţie naturală.

    Asistentul digital înţelege ce caută fiecare cititor, filtrează valul de recomandări virale de pe reţelele sociale şi ajută cititorii să transforme inspiraţia în opţiuni concrete din catalog. În primele săptămâni de la lansare, Cotor, librarul AI al Libris, a generat peste 50.000 de mesaje, cu o medie de 7 întrebări pe sesiune, demonstrând un interes ridicat al cititorilor, cifre care demonstrează că românii erau pregătiţi pentru o modalitate mai intuitivă de a descoperi cărţi.

    “Cotor este răspunsul nostru la una dintre cele mai mari provocări ale unei librării online: cum ajutăm cititorul să găsească titlul potrivit într-o ofertă de peste un milion de cărţi, oricând are nevoie de îndrumare? Filtrele clasice funcţionează când ştii exact ce cauţi, dar de multe ori cititorii au nevoie de o conversaţie, de întrebări şi răspunsuri, exact cum ar discuta cu un librar într-o librărie fizică. Neaşteptat, numărul de apeluri şi mesaje directe către echipa de suport, care rămâne activă în aceeaşi configuraţie şi cu acelaşi program, nu a scăzut deloc odată cu activarea Cotor, semn că proiectul adresează publicul care se simte mai confortabil să converseze prin chat sau care îşi doreşte răspunsuri ultrarapide şi acces non-stop”, declară Loredana Tudor, Marketing Manager Libris.

    Pe lângă recomandările de lectură, Librarul AI răspunde şi la întrebări practice despre comenzi: taxe de livrare, disponibilitate în stoc, livrare internaţională sau statusul comenzilor, funcţionând ca un veritabil departament de customer service virtual.

    Pe măsură ce asistenţii digitali devin tot mai prezenţi în comerţul online, cumpărătorii descoperă cât de mult poate simplifica experienţa de achiziţii online. Totodată, persoanele care interacţionează cu chatbot-uri AI convertesc la o rată de 12,3%, comparativ cu doar 3,1% pentru cei care nu folosesc astfel de asistenţă – aproape de 4 ori mai mult, conform studiilor de specialitate realizate de Team REP pe blogul HelloRep.ai. Mai mult, consumatorii care primesc asistenţă AI finalizează achiziţiile cu 47% mai rapid.

    Tehnologia a evoluat în ultimii ani mult mai rapid decât ne-am fi putut imagina, iar tot mai multe lucruri s-au mutat online. În plus, multe task-uri care înainte erau făcute de oameni sunt acum automatizate. Într-o lume în care aproape orice problemă poate fi rezolvată printr-un simplu click, era imposibil să nu apară chatboţii – acei „roboţei” digitali care au luat locul oamenilor în tot mai multe companii şi instituţii.

    Toate acestea au deschis drumul pentru o mulţime de soluţii smart care fac viaţa mai uşoară utilizatorilor, cel puţin în teorie. Spre exemplu, pe conturile SPV – Spaţiul Privat Virtual de la ANAF, poţi conversa cu Ana, asistentul virtual al contribuabililor, programată să îţi ofere rapid un set parţial de răspunsuri la întrebările tale, dar şi informaţii generale despre obligaţiile fiscale.

    Pe platformele de telecomunicaţii, îţi stau la dispoziţie 24/7 şi îţi vor răspunde instant la întrebări Djingo sau TOBi. Aceşti asistenţi virtuali sunt gata să îţi ofere informaţii privind abonamentul tău şi serviciile aferente numărului tău, iar dacă ai întrebări mai complexe, vei fi transferat către un consultant.

    Şi Centrul Naţional de Recunoaştere a Diplomelor (CNRED), instituţie din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România, a pus la dispoziţie un chatbot care te va ajuta să obţii mai rapid acces la informaţii şi proceduri privind datele de contact, plata taxelor sau studiile efectuate în ţară ori în străinătate.

    Practic, pe măsură ce tehnologia evoluează, în timp şi spaţiu, aceste instrumente sunt integrate în tot mai multe domenii şi simplifică unele procese. Asistenţii virtuali au fost proiectaţi să îţi răspundă la întrebări, să îţi ofere recomandări personalizate şi să schimbe modul în care oamenii interacţionează cu produse sau servicii.

  • Revolut, pe cale să devină bancă: Fintechul aplică pentru licenţă în SUA, beneficiind de politica mai relaxată a administraţiei Trump

    Revolut a depus o cerere pentru o licenţă bancară în SUA, valorificând deschiderea administraţiei Trump faţă de noi jucători în sistemul bancar reglementat pentru a pătrunde pe piaţa americană, notează FT.

    Banca digitală cu sediul la Londra a anunţat joi că a solicitat un charter de bancă naţională în SUA la Office of the Comptroller of the Currency (OCC) şi la Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC).

    Obţinerea acestui charter ar creşte şansele fintech-ului de 75 de miliarde de dolari de a se impune pe piaţa americană, care a fost mult timp o componentă esenţială a strategiei sale globale de creştere. Revolut, fondată în 2015, a acumulat peste 70 de milioane de clienţi în mai mult de 40 de pieţe.

    De asemenea, obţinerea charter-ului i-ar permite Revolut să ofere depozite asigurate clienţilor din SUA şi ar însemna că nu ar mai fi necesare parteneriate cu bănci reglementate pentru a oferi servicii bancare.

    Sid Jajodia, CEO-ul Revolut pentru SUA, a declarat pentru FT că momentul depunerii cererii a fost favorizat de disponibilitatea Casei Albe de a sprijini noi intrări în sistemul bancar reglementat.

    Revolut a anunţat joi că Jajodia va fi promovat la nivel global ca Chief Banking Officer, iar Cetin Duransoy îi va prelua funcţia din SUA. Duransoy a condus anterior Raisin, care oferă conturi de economii cu randamente ridicate în parteneriat cu bănci şi cooperative de credit.

    Cererea din SUA vine în contextul în care cea mai mare fintech europeană încă nu deţine o licenţă bancară completă în Marea Britanie.

    Revolut a primit autorizarea pentru una în 2024, dar rămâne în faza de „mobilizare” în timp ce îşi dezvoltă infrastructura bancară, ceea ce înseamnă că divizia sa bancară poate deţine doar 50.000 de lire sterline în depozite totale.

    Revolut intenţionase iniţial să aplice pentru o licenţă în SUA după obţinerea licenţei britanice de la Prudential Regulation Authority.

    Ca majoritatea fintech-urilor europene, Revolut şi-a dorit de mult să se extindă în SUA, unde va trebui să se diferenţieze pe o piaţă a cardurilor de credit extrem de competitivă, dominată de jucători consacraţi cu loialitate puternică din partea clienţilor.

  • Erste: acţiunile cu randament ridicat al dividendelor şi P/E scăzut precum UniCredit, ENI sau Iberdrola sunt văzute ca oportunităţi de profit în Europa, în contextul creşterii lente a câştigurilor şi a volatilităţii regionale

    Într-un context european marcat de creştere moderată a profiturilor şi tensiuni geopolitice, unele companii cu rating „Buy” şi randamente ridicate ale dividendelor sau P/E scăzut atrag atenţia investitorilor. Analiza Erste Group evidenţiază UniCredit, ENI, Allianz, HSBC, Vinci şi Iberdrola drept titluri cu potenţial, susţinute de randamente de 3,8–5,6% pentru 2026–2027.

    În paralel, acţiunile cu P/E redus, precum Samsung Electronics, UniCredit, Banco Santander şi Allianz, sunt considerate atractive pentru evaluările lor relativ scăzute.

    UniCredit se remarcă printr-un randament al dividendului estimat la 5,6% în 2026 şi un P/E de 9,3x, combinând atractivitatea cash-flow-ului pentru investitori cu o evaluare rezonabilă a preţului acţiunii.

    În sectorul energiei, ENI şi Iberdrola oferă randamente de 5,4% şi respectiv 3,8%, reflectând stabilitatea fluxurilor de numerar în domeniul utilităţilor şi hidrocarburilor, în pofida contextului geopolitic tensionat.

    Pe partea cealaltă, marile companii de bunuri de consum, precum BMW, LVMH sau L’Oreal, prezintă valori ridicate ale P/E (de la 22 la peste 40) şi randamente modeste ale dividendelor (1–5%), ceea ce le situează sub spectrul „Buy” pentru analiza Erste, în contextul creşterii lente a vânzărilor şi presiunilor pe costuri.

    Mercedes-Benz şi BMW, deşi oferă randamente mai ridicate (6–6,3%), se confruntă cu stagnare a vânzărilor şi competiţie acerbă în segmentul vehiculelor electrice, ceea ce limitează perspectivele de apreciere a capitalului.

    Erste subliniază că perspectivele pe termen scurt sunt dominate de volatilitatea geopolitică şi de performanţa sectoarelor defensive, precum utilităţile şi energia, în timp ce condiţiile pentru o tendinţă pozitivă pe termen mediu rămân intacte, cu estimări de creştere a câştigurilor europene de circa +7% în 2026.

     

  • Hotelul Rex din Mamaia, „perla regală” a litoralului inaugurată de Carol al II-lea, ajunge astăzi la cea de-a treia licitaţie. Primăria Constanţa nu vrea să cumpere celebrul hotel. Proprietarii Swissôtel din Poiana Braşov, printre posibilii investitori interesaţi

    Complexul hotelier Rex din staţiunea Mamaia, unul dintre cele mai cunoscute monumente istorice de pe litoralul românesc, este scos astăzi, 5 martie, la licitaţie pentru a treia oară, în cadrul unui dosar de executare silită. Preţul de pornire rămâne la aproximativ 10 milioane de euro pentru ansamblul format din hotel şi parcare, după ce primele două încercări de vânzare nu s-au finalizat cu succes. Printre investitorii care şi-au arătat interesul pentru proprietate se numără antreprenorii din spatele Swissôtel Poiana Braşov, singurul hotel de cinci stele din staţiunea montană.

    Licitaţia este organizată de executorul judecătoresc şi a avut loc la ora 10:00, în Constanţa, pentru recuperarea unei datorii de aproape 7 milioane de euro. Debitoarea este firma Rex Mamaia SRL, ai cărei acţionari sunt Zinca Palade, Carmen Adamescu – fosta soţie a omului de afaceri Dan Adamescu – şi Rani Palade. Datoria provine dintr-un contract de împrumut din 2024 încheiat cu o companie din grupul Lion Capital, fostul SIF Banat-Crişana, în care hotelul a fost adus drept garanţie.

    Complexul, care include hotelul de 6 niveluri cu o suprafaţă construită de circa 14.000 de metri pătraţi, un teren de aproximativ 7.000 de metri pătraţi şi o parcare de peste 2.300 de metri pătraţi, este vândut „în bloc”, cu un preţ de pornire de circa 52 de milioane de lei, fără TVA. Participanţii la licitaţie trebuie să depună o cauţiune de peste 5,2 milioane de lei.

    Primele două licitaţii s-au soldat cu eşec. La prima, organizată pe 18 decembrie 2025, s-a prezentat un singur ofertant – firma Rex Hotel 2025 SRL, constituită special pentru această tranzacţie de antreprenorii Ştefan Bogdan Ciungara, Marius-Florin Pavel, Ionuţ Nicolescu şi Alexandru Boghiu –, dar preţul oferit nu a fost acceptat. La a doua licitaţie, programată pe 17 februarie 2026, nu s-a prezentat nimeni.

    Potrivit datelor din piaţa imobiliară “pe lista scurtă” s-ar afla Ştefan Bogdan Ciungara şi Marius-Florin Pavel sunt proprietarii Swissôtel Poiana Braşov, primul hotel de cinci stele din staţiunea montană, inaugurat în septembrie 2024. 
    Înainte de procedura de executare silită, hotelul Rex a mai fost aproape de o tranzacţie: dezvoltatorul imobiliar israelian Hagag Development Europe, controlat de Yitzhak Hagag, a semnat în 2022 un contract de achiziţie la un preţ de 13,3 milioane de euro, cu planul de a transforma hotelul în apartamente, dar a renunţat brusc în primăvara anului 2024. Tot în istoria recentă a încercărilor de vânzare, omul de afaceri Gigi Becali a negociat în 2018 pentru un preţ similar de 10 milioane de euro, dar s-a retras din cauza situaţiei considerate complicate a actelor de proprietate.

    Calea către această a treia licitaţie a fost deschisă şi de decizia Consiliului Judeţean Constanţa, care în şedinţa extraordinară de ieri, 4 martie, a votat ca administraţia judeţeană să nu îşi exercite dreptul de preempţiune asupra hotelului. Fiind monument istoric de valoare naţională, autorităţile locale aveau prioritate la cumpărare, însă consiliul a considerat că achiziţia unui hotel de lux nu se încadrează în criteriile de eligibilitate pentru fonduri europene sau bugete locale, iar reabilitarea ar presupune costuri foarte mari. Clădirea nu a mai funcţionat ca unitate turistică din 2011.

    Inaugurat pe 15 august 1936 de regele Carol al II-lea, hotelul Rex a fost timp de câteva sezoane cel mai modern şi luxos hotel din Balcani, loc de întâlnire al elitelor politice şi diplomatice ale vremii. A trecut prin mai multe transformări în perioada comunistă, purtând numele „Casa de Odihnă 1 Mai” şi „International”, înainte de a reveni la denumirea originală după 1990.