BusinessMagazin

Blog

  • Producătorul Borsec primeşte un ajutor de stat de 6,5 milioane de euro pentru extinderea fabricii din judeţul Harghita

    Romaqua Group, cea mai mare companie românească din sectorul băuturilor, care îmbuteliază ape minerale, băuturi cărbogazoase şi bere, va demara o investiţie de peste 16 milioane de euro în extinderea capacităţii de îmbuteliere de apă minerală plată şi carbogazoasă în Borsec, judeţul Harghita. Din această sumă, peste 6,5 milioane de euro reprezintă ajutor de stat pe schema de ajutor prin H.G. nr. 300/2024 la 31.12.2025. Compania va crea 30 de locuri de muncă după ce această investiţie va fi realizată, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Compania are fabrici în Sebeş (unde produce berea Albacher), la Stânceni (apa minerală naturală carbogazoasă cu acelaşi nume), Borsec (două unităţi de producţie), Buşteni (Aquatique şi brandul de băuturi răcoritoare Giusto), iar în Bucureşti are o tipografie şi fabrica unde realizează preformele pentru ambalaje.

    Romaqua Group este cea mai mare companie antreprenorială cu capital românesc din sectorul băuturilor, sector unde se află în concurenţă cu alţi jucători mari precum Coca-Cola HBC, Ursus Breweries, Heineken şi PepsiCo.

    Producătorul a investit din 1998 peste 250 de milioane de euro în fabrici, depozite şi tehnologie, potrivit datelor furnizate anterior de reprezentanţii companiei.

    În portofoliul companiei se regăsesc branduri cu o tradiţie îndelungată  pe piaţa apelor minerale naturale din România, cum ar fi Borsec, dar şi branduri create de la zero, care au ajuns pe primul loc pe segmentul lor de piaţă, cum este Giusto Natura (sucuri).

    Romaqua Group a  terminat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 1,18 mi­liarde de lei, în creştere cu 7% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Profitul net al producătorului s-a majorat şi el cu circa 12% faţă de anul precedent, depăşind nivelul de 103 milioane de lei.

    Potrivit termene.ro, Romaqua Group este controlat de Creţu-Hu Difei-Sofia (60,8% din acţiuni), Palfi Nicolae (30,8%) şi alţi acţionari.

     

  • Ministerul Finanţelor respinge toate ofertele băncilor pentru o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. lei, considerând preţul inacceptabil

    Ministerul Finanţelor a respins joi toate ofertele de cumpărare primite de la bănci la licitaţia pentru titluri de stat de tipul obligaţiuni benchmark, considerând inacceptabil nivelul preţului ofertat. 

    Licitaţia viza o emisiune de obligaţiuni scadentă în aprilie 2027, în valoare de 500 mil. lei şi o rată a cuponului de 7,40%. 

    Volumul total al cererii s-a ridicat la 814 mil. lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 794 mil. lei şi 20 mil. lei în contul clienţilor.

    „În conformitate cu prevederile art. 3, alin. 4 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 318 din 16 martie 2022, Ministerul Finanţelor respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, a anunţat ministerul.

     

  • Bolojan, după şedinţa de guvern: preţul gazului nu creşte până în aprilie 2026

    Guvernul a adoptat joi o Ordonanţă de Urgenţă prin care preţurile la gazele naturale pentru populaţie sunt menţinute la actualul nivel. Măsura este valabilă din aprilie 2025 până în aprilie 2026.

    Premierul Ilie Bolojan a invocat trei motive pentru această decizie.

    Primul: anul viitor România îşi va dubla capacitatea de producţie internă de gaz, devenind practic independentă energetic. „Cel mai bun moment pentru liberalizare este când oferta va fi suficientă”, a explicat Bolojan.

    Al doilea motiv ţine de inflaţie. Orice creştere de preţuri în energie generează pusee inflaţioniste. Guvernul vrea să coboare rata inflaţiei concomitent cu reducerea deficitului bugetar.

    Al treilea motiv este războiul din Golf. Conflictul perturbă aprovizionarea globală cu ţiţei şi gaz, generând creşteri de preţuri pe pieţele internaţionale. Acolo unde România poate interveni, cum este piaţa gazului, guvernul a ales să acţioneze.

    De asemenea, Bolojan a anunţat că până la sfârşitul lunii martie va fi prezentat un plan pentru scăderea preţurilor la electricitate. Măsurile vizează deblocarea capacităţilor de reţea, creşterea capacităţilor de stocare şi urgentarea investiţiilor în producţie. De asemenea, guvernul urmăreşte îmbunătăţirea administrării companiilor de stat din energie: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Transelectrica şi Complexul Energetic Oltenia.

    Şedinţa de guvern a mai aprobat un proiect de reformă a Romsilva şi un memorandum pentru finalizarea unei cereri de plată de peste 2 miliarde de euro din fonduri europene. Termenul pentru finalizarea PNRR este sfârşitul lunii august.

  • „Absolut protejaţi”: Nicuşor Dan, răspuns după ce o rachetă iraniană a fost dobărâtă în Turcia

    Declaraţiile vin după ce o rachetă balistică iraniană a fost dobărâtă de sistemele antirachetă NATO în Turcia.

    Întrebat despre racheta iraniană neutralizată de apărarea aeriană NATO din Turcia, preşedintele român a fost tranşant.

    „Absolut protejaţi. Nu există niciun motiv de îngrijorare în acest moment”, a spus Nicuşor Dan. El a precizat că gradul de alertă în bazele militare americane a fost ridicat la nivel global, dar că acesta este singurul efect resimţit până acum.

    Preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, a confirmat că militarii polonezi aflaţi în misiune în Orientul Mijlociu „îşi exercită misiunile fără pericol”.

    El a precizat că autorităţile poloneze analizează implicaţiile geopolitice ale conflictului pentru regiunea central-europeană.

    „Nu primim rapoarte despre ameninţări directe, fizice”, a subliniat Nawrocki, adăugând că toate scenariile sunt luate în calcul.

    Întrebarea jurnaliştilor a vizat în mod explicit nivelul de protecţie oferit de sistemele antirachetă ale SUA şi NATO instalate la Deveselu, în România, şi Redzikowo, în Polonia.

  • Care ar putea fi soluţia pentru una dintre marile probleme ale energiei verzi şi rolul României

    Oamenii de ştiinţă analizează o posibilă soluţie pentru una dintre cele mai mari provocări ale energiei curate, cu potenţial de a schimba stocarea energiei la nivel global.

    Cavernele subterane de sare ar putea juca un rol major în rezolvarea uneia dintre cele mai mari provocări ale tranziţiei energetice.

    Oamenii de ştiinţă spun că aceste formaţiuni naturale ar putea fi folosite pentru stocarea energiei regenerabile, a hidrogenului şi a aerului comprimat, potrivit ZME.

    Proprietăţile lor geologice unice le fac ideale pentru stocarea energiei pe termen lung. Experţii cred că astfel de sisteme ar putea ajuta la stabilizarea reţelelor electrice pe măsură ce energia solară şi cea eoliană se extind la nivel global.

    Cavernele de sare au fost folosite de secole pentru exploatarea şi depozitarea resurselor. Astăzi, cercetătorii le consideră un instrument promiţător pentru sistemele energetice ale viitorului.

    Exploatarea sării datează de mii de ani şi a contribuit la dezvoltarea primelor civilizaţii. Comunităţile antice se bazau pe sare pentru conservarea alimentelor şi pentru comerţ.

    Mine istorice din Europa, inclusiv din Austria şi România, s-au transformat ulterior în caverne subterane uriaşe. Astăzi, aceste spaţii au utilizări surprinzătoare.

    Unele foste mine găzduiesc muzee, biserici, atracţii turistice şi chiar centre medicale. Altele sunt folosite pentru depozitarea arhivelor importante, colecţiilor de filme sau artefactelor istorice valoroase.

    Cavernele de sare oferă temperaturi stabile, aer uscat şi protecţie naturală împotriva intemperiilor şi cutremurelor. Aceste caracteristici le fac ideale pentru depozitarea materialelor sensibile în subteran.

    În ultimele decenii, cercetătorii au descoperit potenţialul cavernelelor de sare pentru stocarea resurselor energetice. Permeabilitatea foarte scăzută împiedică scurgerile de gaze sau lichide.

    Mai multe ţări folosesc deja astfel de caverne pentru depozitarea petrolului brut şi a gazelor naturale. De exemplu, Statele Unite păstrează sute de milioane de barili în rezerve strategice subterane.

    Noile proiecte urmăresc să stocheze energie regenerabilă prin tehnologia aerului comprimat. În perioadele cu vânt puternic sau soare intens, electricitatea este folosită pentru a comprima aerul şi a-l stoca în subteran.

    Atunci când cererea de energie creşte, aerul comprimat este eliberat prin turbine pentru a produce electricitate.

    Cavernele de sare ar putea susţine şi dezvoltarea economiei bazate pe hidrogen. Energia regenerabilă poate produce hidrogen prin electroliza apei în perioadele de producţie ridicată.

    Hidrogenul poate fi apoi stocat în subteran până când cererea de energie creşte. Ulterior, el poate fi transformat din nou în electricitate sau utilizat drept combustibil.

    Totuşi, specialiştii spun că stocarea hidrogenului implică provocări tehnice. Hidrogenul este extrem de inflamabil şi trebuie depozitat la presiuni foarte ridicate.

    În ciuda potenţialului lor, cavernele de sare nu există peste tot. Formarea lor depinde de condiţii geologice specifice, întâlnite doar în anumite regiuni.

    De asemenea, costurile de dezvoltare şi preocupările privind siguranţa rămân obstacole pentru proiectele la scară largă. Totuşi, cercetătorii spun că stocarea geologică subterană ar putea deveni esenţială pentru sistemele energetice curate ale viitorului.

    Experţii cred că integrarea energiei regenerabile cu stocarea subterană ar putea contribui la crearea unui sistem energetic global stabil şi cu emisii reduse de carbon.

  • Cum sprijină mediul privat, universităţile şi organizaţiile non-profit elevii din mediul rural pentru a ajunge să facă o facultate: burse de studiu, burse sociale şi programe care îi pun în contact cu mediul profesional, toate cu scopul de a-i ţine pe tineri în şcoală cât mai mult

    Pentru mulţi elevi din mediul rural, drumul spre facultate nu este doar o alegere, ci o adevărată provocare. Lipsa resurselor financiare, accesul limitat la informaţii despre carieră sau oportunităţi educaţionale şi distanţa faţă de marile centre universitare pot face acest drum mult mai dificil. Totuşi, în ultimii ani, tot mai multe iniţiative au apărut pentru a reduce aceste diferenţe şi pentru a oferi şanse reale tinerilor, indiferent de locul din care provin.

    Companii din mediul privat, universităţi şi organizaţii non-profit dezvoltă programe prin care elevii din mediul rural pot primi burse de studiu sau burse sociale, mentorat şi acces la experienţe care îi apropie de mediul profesional.

    Prin astfel de proiecte, tinerii primesc sprijin financiar, ghidare, încredere şi oportunitatea de a descoperi ce înseamnă cu adevărat o carieră în domeniul pe care îl aleg.

    De exemplu, Asociaţia BookLand sprijină elevii din mediul rural cu rezultate excepţionale la învăţătură prin programul Bursele BookLand, aflat la cea de-a treia ediţie. Aceşti elevi pot primi sprijin financiar în valoare de 35.000 de euro fiecare, pentru a-şi continua studiile la liceu şi facultate.

    „Bursa acoperă, timp de 7 ani, cheltuieli esenţiale precum transport, cazare, masă, rechizite şi alte costuri necesare pentru ca elevii să poată învăţa fără grija zilei de mâine, concentrându-se pe performanţă. În prezent, programul numără 7 bursieri care au început anul şcolar 2025–2026”, transmit reprezentanţii BookLand într-un comunicat de presă.

    Înscrierile ediţiei curente a Burselor BookLand sunt deschise până pe 16 aprilie 2026. Elevii pot fi propuşi de cadre didactice, iar procesul de selecţie include o evaluare a rezultatelor şcolare – medii anuale, performanţa la diferite materii, participarea la concursuri sau olimpiade – şi un interviu, în cadrul căruia candidaţii îşi prezintă planurile de viitor şi opţiunile pentru continuarea studiilor la liceu şi facultate.

    Un alt exemplu este compania Electroalfa, un jucător important în domeniul echipamentelor electrice, care sprijină elevii de la liceele tehnologice din Botoşani şi studenţii de la Universitatea din Suceava.

    Electroalfa a alocat fonduri în valoare de peste 100.000 de euro pentru programe de învăţământ dual, derulate în parteneriat cu licee tehnologice şi universităţi din regiune, precum şi pentru programele de practică desfăşurate în fabrici. Până acum, câteva sute de elevi şi studenţi au beneficiat de sprijin în cadrul acestor programe, fie prin stagii de practică, burse sau instruire aplicată.

    „Formarea tehnică nu înseamnă doar calificare, ci înseamnă încredere, stabilitate şi şansa reală de a construi o carieră. Prin parteneriate educaţionale şi programe interne, ne dorim să fim un sprijin pentru cei care vor să crească, să se adapteze şi să contribuie la o industrie mai puternică şi mai competitivă”, declara Ştefan Petrea, CEO Electroalfa International, într-un comunicat de presă transmis în toamna anului trecut, când a fost anunţat programul.

    Elevii din medii vulnerabile sunt susţinuţi şi de organizaţii non-profit, care reuşesc să îi aducă mai aproape de mediul profesional şi să îi implice în activităţi care să îi facă să rămână cât mai mult în şcoală.

    Fundaţia Dacia pentru România alocă 1 milion de euro pentru susţinerea a 35 de organizaţii non-guvernamentale din întreaga ţară, prin programul de granturi „Mobilitatea contează”, un demers cu impact estimat pentru peste 13.500 de elevi. Iniţiativa vizează reducerea barierelor de acces la educaţie, piaţa muncii şi cultură.

    Unul dintre proiectele susţinute prin acest program este „Tranziţii spre Viitor”, implementat de Asociaţia Innovation Education Lab în şase comunităţi vulnerabile din judeţul Braşov.

    Proiectul se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 11 şi 13 ani din localităţile Săcele, Budila, Teliu, Hălchiu, Vulcan şi Dumbrăviţa. Până în prezent, peste 350 de elevi au participat la activităţi, toţi provenind din comunităţi vulnerabile.

    Pe lângă atelierele din şcoli, proiectul include ieşiri culturale şi vizite profesionale, inclusiv în unităţi de producţie şi companii, prin care elevii iau contact direct cu mediul profesional.

    „În perioada următoare sunt programate vizite la companii precum Stabilus Braşov, pentru a oferi contact direct cu mediul profesional şi cu domenii precum ingineria şi inovarea tehnologică”, menţionează Tim Schill, responsabilă pe partea de comunicare şi voluntar facilitator în cadrul proiectului.

    Dincolo de toate aceste programe venite dinspre asociaţii şi companii din mediul privat, universităţile vin şi ele în sprijinul studenţilor care provin din comunităţi vulnerabile şi din mediul rural, alocând diferite tipuri de burse, printre care se numără bursele sociale sau bursele de performanţă.

    Astfel de iniţiative arată că accesul la educaţie poate fi susţinut prin colaborarea dintre mediul privat, universităţi şi organizaţii non-profit. Pentru mulţi dintre aceşti tineri, contactul direct cu mediul universitar sau profesional poate face diferenţa între abandonul şcolar şi continuarea studiilor.

     

  • COVER STORY. Priorităţi de bancher

    Energia, proiectele mari de infrastructură, industria alimentară, agricultura şi industria de apărare sunt motoare de creştere pentru departamentul pe care îl coordonează, afirmă Raluca Ţintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România. Ea povesteşte care sunt priorităţile de pe agenda sa, care sunt principalele categorii de clienţi pe care îi vizează divizia de Wholesale Banking, cum se modifică activitatea bancherilor într-o perioadă în care tehnologia se dezvoltă tot mai rapid şi perspectivele acestui job pe termen lung.




     

  • La nici o săptămână după ce Jack Dorsey, fondatorul Twitter, a concediat aproape jumătate din angajaţii companiei Block pentru a îi înlocui cu AI, un fost angajat rupe tăcerea şi vine cu un avertisment îngrijorător: Ce s-a întâmplat cu noi este doar începutul. Joburile white-collar sunt în pericol

    La mai puţin de o săptămână după ce Jack Dorsey a anunţat concedierea a peste 4.000 de angajaţi ai companiei Block, un fost inginer al grupului avertizează că restructurarea masivă declanşată de inteligenţa artificială ar putea fi doar începutul unui val mai amplu de reduceri de personal în sectorul white-collar, scrie Business Insider.

    Kenji, nume sub care fostul angajat a acceptat să vorbească pentru a nu-şi compromite viitoarele perspective de angajare, lucra ca inginer de machine learning la Block, compania de plăţi cunoscută anterior sub numele de Square. În momentul lansării ChatGPT, la finalul anului 2022, el nu a considerat că tehnologia reprezintă o transformare majoră.

    „Ceea ce mulţi din exterior vedeau drept o descoperire care schimbă lumea mi se părea mai degrabă o îmbunătăţire incrementală”, spune acesta.

    Temerea că inteligenţa artificială va elimina rapid locuri de muncă i se părea exagerată, iar propriul rol părea departe de a putea fi înlocuit.

    Percepţia a început însă să se schimbe în cursul ultimului an. Instrumentele de inteligenţă artificială integrate în activitatea sa deveniseră atât de eficiente încât ajunsese să le delege tot mai mult din sarcinile de programare şi analiză.

    „La un moment dat te uiţi în jur şi îţi spui: nu prea mai fac eu mare lucru”, explică el.

    Chiar şi aşa, credea că avantajul uman rămâne în înţelegerea contextului mai larg şi în formularea întrebărilor potrivite. În plus, ocupa o poziţie apropiată de fluxul de venituri al companiei, iar astfel de roluri sunt rareori eliminate.

    „Mi-a trecut prin minte că aş putea ajunge redundant. Doar că nu credeam că momentul a venit deja”, spune fostul inginer.

    Această presupunere s-a dovedit greşită. Săptămâna trecută, Kenji s-a numărat printre cei peste 4.000 de angajaţi concediaţi de Block, în cadrul unei restructurări care a redus aproape la jumătate personalul companiei. Decizia este neobişnuită pentru o firmă care nu se află în pragul insolvenţei.

    Explicaţia oferită de directorul general Jack Dorsey a fost direct legată de impactul inteligenţei artificiale asupra modului în care sunt operate companiile.

    „Instrumentele de inteligenţă au schimbat ceea ce înseamnă să construieşti şi să conduci o companie”, le-a transmis Dorsey investitorilor.

    Potrivit acestuia, „o echipă semnificativ mai mică, folosind instrumentele pe care le dezvoltăm, poate performa mult mai bine”.

    Mesajul a mers şi mai departe.

    „În următorul an cred că majoritatea companiilor vor ajunge la aceeaşi concluzie şi vor face schimbări structurale similare”, a adăugat el.

    Pentru Kenji, concedierea a fost iniţial un şoc scurt.

    „În primele 30 de secunde m-am întrebat ce naiba s-a întâmplat”, povesteşte el.

    După ce a citit explicaţiile companiei, reacţia s-a schimbat rapid.

    „Apoi, când am citit totul, mi-am spus: da, înţeleg.”

    Familiarizarea cu procesele de automatizare din industrie l-a făcut să accepte logica deciziei. În cadrul Block, el dezvoltase sisteme automate de detectare a fraudelor, parte a unei tendinţe mai largi din sectorul financiar de reducere a intervenţiei umane în analiza tranzacţiilor suspecte.

    Compania păstra o echipă care verifica doar un eşantion redus de tranzacţii pentru a confirma acurateţea modelelor.

    „Pe măsură ce modelele devin mai bune, ai nevoie de tot mai puţini oameni care să le verifice”, explică el.

    Ironia este că un specialist care a contribuit la automatizarea muncii altora a ajuns, la rândul său, înlocuit de tehnologia pe care o folosea. Ani la rând, recomandarea dominantă în industrie era simplă: dacă vrei să fii în siguranţă, trebuie să fii cel care automatizează procesele, nu cel automatizat.

    În urmă cu cinci ani, ingineria de machine learning era considerată una dintre cele mai sigure cariere din tehnologie. Ascensiunea rapidă a modelelor lingvistice mari a schimbat însă ierarhia competenţelor.

    „Mă simt puţin ca o trăsură într-o epocă a automobilului”, spune Kenji.

    Dacă evaluarea lui Dorsey se va confirma, restructurarea de la Block ar putea deveni un precedent pentru alte companii, iar presiunea asupra locurilor de muncă white-collar ar putea creşte semnificativ într-un interval foarte scurt.

     

  • Nicuşor Dan: Nu o să plângem Republica Islamică Iran. Nu vom convoca CSAT

    Preşedintele Nicuşor Dan a spus joi, în Polonia, că nu a convocat şi nu va convoca CSAT „cât lucrurile nu prezintă un pericol imediat, direct pentru România”.

    El a spus că prioritatea este revenirea în ţară a cetăţenilor români prinşi de conflict în regiune.

    „Şi aici, cu totul, sunt cam 5.000 de români care nu sunt rezidenţi în toate ţările din regiune şi ei sunt în contact cu Ministerul de Externe. Cei care sunt mai vulnerabili încep să fie aduşi pe cheltuiala statului român. Cei care sunt în alte categorii sunt ajutaţi să vină pe cheltuiala lor proprie. Pe chestiunea asta suntem în control”, a spus şeful statului.

    Preşedintele a comentat şi situaţia din Orientul Mijlociu.

    „Nu o să plângem Republica Islamică Iran. Nu e vorba de iranieni, e vorba de un regim care a sponsorizat terorismul în regiune şi care a destabilizat regiunea ani la rând, care şi-a terorizat propriul popor şi care nu a avut rezonabilitatea de a coopera cu organismele internaţionale în problema nucleară şi care, din aceste motive, a fost supus sancţiunilor europene”, a mai spus Nicuşor Dan.

  • Iranul ameninţă cu lovirea reactorului nuclear de la Dimona dacă se încearcă schimbarea regimului

    Un oficial militar iranian avertizează că instalaţia nucleară israeliană de la Dimona ar putea deveni o ţintă dacă se încearcă schimbarea regimului din Iran.

    Iranul ar putea lovi instalaţia nucleară israeliană de la Dimona dacă Israelul sau Statele Unite vor încerca să provoace o schimbare de regim la Teheran, a avertizat miercuri un oficial militar iranian, scrie G4Media.

    Declaraţia a fost citată de agenţia de presă iraniană ISNA şi preluată ulterior de Reuters. Potrivit oficialului, o astfel de acţiune ar reprezenta o reacţie la orice tentativă de destabilizare politică a Republicii Islamice Iran.

    Este vorba de o instalaţie nucleară secretă situată în deşertul Negev, la sud de oraşul Dimona. Mai precis, este un reactor cu apă grea (D2O), care funcţionează pe bază de uraniu natural, în cadrul Centrului de cercetare nucleară Negev (NRCN), cunoscut şi sub numele de Centrul de la Dimona sau IRR-2 (Israel Research Reactor-2).

    În ultimele zile, prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi preşedintele Donald Trump au declarat că unul dintre obiectivele operaţiunii este „de a crea condiţiile necesare pentru ca poporul iranian să înlocuiască regimul”, notează publicaţia The Jerusalem Post.

    În timp ce unii responsabili israelieni au estimat că Donald Trump ar putea spune că obiectivele au fost atinse şi ar putea încheia operaţiunea în Iran în câteva zile, alţi oficiali de la Tel Aviv au declarat pentru The Jerusalem Post că SUA vor rămâne în luptă până când schimbarea regimului de la Teheran va avea efectiv loc.

    „Trump intenţionează să meargă până la capăt în această privinţă”, a declarat un oficial de rang înalt israelian publicaţiei menţionate. „Şi-a marcat deja obiectivul. Vrea să înlocuiască regimul şi nu are nicio intenţie să ia piciorul de pe acceleraţie”, a afirmat acesta.

    Teheranul se luptă să gestioneze situaţia actuală, nu numai din cauza pagubelor provocate liderilor de rang înalt ai regimului şi ai armatei, în special în primele momente ale ofensivei americano-israeliene, ci şi din cauza atacurilor asupra comandanţilor de nivel mediu, unităţilor din teren şi centrelor de comandă, au declarat oficiali americani şi israelieni pentru The Jerusalem Post.

    În efortul de a destabiliza regimul iranian şi de a-i slăbi capacitatea de a reprima eventualele proteste, Israelul şi SUA au ţintit nu numai instalaţiile aparţinând Gardienilor Revoluţiei şi miliţiei afiliate acestora, Basij, ci şi secţiile de poliţie. Site-ul de investigaţii Bellingcat a publicat o analiză a imaginilor satelitare PlanetScope care arată că cel puţin 15 secţii de poliţie din Teheran au fost lovite.