BusinessMagazin

Blog

  • Jeff Bezos lansează o reţea de 5.408 sateliţi pentru comunicaţii şi centre de date

    Compania spaţială Blue Origin, fondată de miliardarul american Jeff Bezos, a anunţat miercuri lansarea proiectului Blue Origin TeraWave, o reţea de comunicaţii formată din 5.408 sateliţi plasaţi pe orbita joasă a Pământului.

    Noua constelaţie marchează intrarea oficială a Blue Origin pe piaţa comunicaţiilor satelitare, dominată în prezent de reţeaua Starlink a SpaceX, compania rivalului Elon Musk.

    Implementarea reţelei Blue Origin TeraWave este programată să înceapă în ultimul trimestru al anului 2027. Potrivit companiei, sistemul va oferi viteze de transfer de date de până la 6 terabiţi pe secundă, oriunde pe glob, performanţă posibilă datorită comunicaţiilor optice între sateliţi.

    Spre deosebire de Starlink, Blue Origin TeraWave nu este destinată consumatorilor individuali. Reţeaua va deservi aproximativ 100.000 de clienţi din zona business, guvernamentală şi instituţională, fiind proiectată special pentru procesarea volumelor masive de date şi pentru programe guvernamentale la scară largă.

    Anunţul vine într-un moment în care industria spaţială accelerează dezvoltarea centrelor de date în spaţiu, menite să răspundă cererii tot mai mari generate de inteligenţa artificială. Procesarea AI pe Pământ presupune costuri energetice uriaşe, iar soluţiile orbitale sunt văzute drept o alternativă viabilă pe termen lung.

    În prezent, Starlink operează aproximativ 10.000 de sateliţi şi are peste şase milioane de clienţi în cel puţin 140 de ţări. Reţeaua SpaceX deserveşte consumatori, companii, guverne şi agenţii de securitate naţională, prin varianta Starshield.

    Blue Origin dezvoltă în paralel şi reţeaua Amazon LEO, cunoscută anterior drept Proiectul Kuiper, care va include peste 3.200 de sateliţi pentru furnizarea de internet comercial. Până acum, 180 de sateliţi au fost deja plasaţi pe orbită.

    Lansarea sateliţilor Blue Origin TeraWave va fi realizată, cel mai probabil, cu ajutorul rachetei reutilizabile New Glenn, care a fost lansată de două ori până în prezent. Aceasta va juca un rol-cheie în implementarea rapidă şi eficientă a constelaţiei.

    Jeff Bezos estimează că, în următorii 10–20 de ani, centrele de date spaţiale vor deveni o prezenţă obişnuită pe orbită, transformând fundamental infrastructura globală de comunicaţii.

  • Cea mai mare şansă a producţiei alimentare​. Investalim porneşte motoarele: primele 18 proiecte, de 3,6 mld. lei, au început construirea fabricilor

    ♦ Prin Investalim, România încearcă să rezolve deficitul comercial de peste 6 mld. euro din producţia alimentară ♦ În total sunt proiectate 33 de investiţii de 3,8 mld. lei (peste 760 mil. euro), dar au fost semnate 18 contracte.

    Primele 18 proiecte de investiţii derulate prin programul Investalim au fost dema­rate, astfel că firmele au început deja să construiască fabrici sau depozite noi sau să extindă unităţile existente, într-un moment în care industria alimentară românească poate prinde ultimul tren de dezvoltare a capacităţilor până când piaţa să nu fie integral acapară de importuri.

    Deficitul comercial din zona agroali­men­tară, excluzând animalele vii şi cerealele unde România încă stă bine, depăşeşte 6 miliarde de euro anual. Importăm de la carne şi legume până la pâine, dulciuri, conserve de fructe şi legume, brânzeturi şi zahăr, iar investiţiile derulate prin Investalim sunt menite să reducă din deficitul comercial. Avem deficit la produse procesate de 200 mil. euro la preparate din carne şi peşte, de peste 500 mil. euro la pâine, paste sau biscuiţi şi de peste 550 mil. euro la preparate din legume şi fructe, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Practic, se construiesc sau se extind capacităţi de procesare a cărnii, a seminţelor oleaginoase în vederea producţiei de ulei, de fabricare a pâinii sau a dulciurilor.

    În total, sunt 33 de proiecte aprobate, cu o valoare totată de 3,8 mld. lei (peste 760 mil. euro). Pentru primele 18, care presupun investiţii de 3,6 mld. lri, au fost semnate deja acordurile de finanţare şi s-au început lucrările, conform datelor furnizate de către  Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    De exemplu, din datele AFIR rezultă că furnizorul de ingrediente Expertarom a făcut deja plăţi de peste 1,3 milioane de lei, în timp ce procesatorul de carne Sagrod plăţi de peste 5,5 milioane de lei. Contractele de finanţare au fost semnate pentru anii financiar 2023, 2023 şi 2025.

    Aşadar, investiţiile prin acest program sunt cu atât mai aşteptate cu cât nevoia sectorului de a deveni competitiv este din ce în ce mai mare. Sunt investiţii şi în sectorul de producţie de ulei, unde România nu are deficit însă are loc de dezvoltare având în vedere că este unul dintre cei mai mari producători de  floarea soarelui din Europa. Mai mult, România este un furnizor de materii prime având în vedere că la animale vii şi cereale este pe excedent, însă o piaţă de desfacere pentru produsele procesate, adică cele care creează valoare adăugată.

     

    Care sunt etapele Investalim

    ► Sesiunea de depunere a proiectelor s-a încheiat pe 27 decembrie 2023. S-au depus online 49 de solicitări de finanţare, în valoare totală de peste 613 milioane de euro.

    ► Din cererile depuse online au fost declarate eligibile în final 33 de solicitări de finanţare.

    ► AFIR a încheiat acorduri de finanţare cu solicitanţii eligibili prin Investalim, iar beneficiarii eligibili au fost notificaţi în scris în acest sens. Finanţarea proiectelor eligibile se realizează în funcţie de anul de depunere şi de punctajul obţinut de fiecare proiect în parte.

    ► În această etapă sunt semnate 18 contracte din cele 33.

    ► După semnarea contractelor de finanţare urmează demararea investiţiilor.

    ► După finalizarea investiţiilor, companiile eligibile vor primi finanţarea nerambursabilă dacă respectă contractele.

    ► Termenul maxim de finalizare a investiţiilor este de patru ani, conform procedurii AFIR, însă fiecare companie trebuie să respecte termenul pe care şi l-a asumat. În caz contrar, nu va primi finanţarea.

  • Cine nu a investit în aur s-ar putea să piardă trenul unor câştiguri serioase. Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci din lume, anticipează un preţ de 840 lei pe gram la final de 2026

    Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci americane, estimează că preţul aurului va creşte semnificativ, de la 4.900 de dolari pe uncie la 5.400, potrivit celor mai recente prognoze pentru 2026. Creşterea vine dintr-un interes tot mai mare pentru metalul preţios venit din partea investitorilor privaţi şi a băncilor centrale.

    Dacă noile prognoze se materalizează, aurul s-ar putea tranzacţiona cu 193 de dolari pe gram sau 840 de lei.

    Analiştii Goldman Sachs anticipează că băncile centrale vor cumpăra aproximativ 60 de tone de aur pe lună pe parcursul acestui an, notează Bloomberg.

    În paralel, deţinerile de aur prin fonduri tranzacţionate la bursă (ETF-uri) sunt aşteptate să crească pe măsură ce Rezerva Federală a SUA va începe să reducă dobânzile, se arată în raportul realizat de mai mulţi analişti ai Goldman Sachs.

    Conform acestora, băncile centrale au început să concureze direct cu investitorii din sectorul privat pentru aur, inclusiv prin achiziţii realizate prin ETF-uri tradiţionale pe aur.

    Anterior, Goldman Sachs a estimat că aurul şi metalele strategice vor beneficia de intensificarea competiţiei globale, în timp ce sectorul energetic, în special petrolul, ar urma să fie afectat de un surplus de ofertă.

    În raportul pentru 2026, echipa Goldman Sachs condusă de Daan Struyven a evidenţiat competiţia dintre Statele Unite şi China pentru poziţia dominantă în lumea inteligenţei artificiale. Pe lângă această competiţie, factorii geopolitici sunt aşteptaţi să susţină cererea pentru metale.

    În acelaşi timp, extinderea capacităţilor în industria AI şi a centrelor de date este prognozată să exercite presiuni suplimentare asupra pieţelor de energie.

    Chiar şi în acest context, Goldman Sachs plasează aurul drept principala recomandare în outlook-ul pentru 2026.

     

  • Apetit cu 10% mai mare pentru vacanţe în destinaţii exotice

    “Pentru Crăciun, românii au ales destinaţii care oferă momente unice în familie. Laponia s-a menţinut, şi în acest an, în topul preferinţelor, fiind percepută nu doar ca o destinaţie, ci ca simbol al copilăriei trăite alături de cei mici. Familiile au optat pentru experienţe personalizate, întâlniri private cu Moş Crăciun, plimbări cu husky şi reni, safari arctice şi cazare în cabane autentice. Pentru noaptea de Revelion, românii au ales în număr foarte mare destinaţiile exotice. Maldive, Cuba, Tanzania, Sri Lanka şi India au dominat rezervările. Un fenomen al sezonului a fost creşterea cererii pentru vacanţele extinse care leagă Crăciunul de Revelion, cu durate de două-trei săptămâni. Australia, Noua Zeelandă şi circuitele asiatice cu opriri în Singapore, Indonezia, Malaezia sau chiar Mexic s-au remarcat în această categorie, confirmând apetitul pentru complexitate, diversitate şi experienţe de lungă durată“, declară Ana Maria Gherasim, Director de vânzări Eturia

    Deşi frenezia sărbătorilor de iarnă s-a terminat, trendul plecărilor în ianuarie şi început de februarie se menţine puternic. Această perioadă oferă condiţii meteo ideale în zona tropicală şi o disponibilitate mai bună faţă de vârful de sezon, din decembrie. Destinaţiile preferate de români în aceast perioadă sunt: Maldive, Sri Lanka şi Maldive, Cuba, India, Thailanda şi Zanzibar.

    “Bugetele medii pentru vacanţele de ziua îndrăgostiţilor sau cele asociate vacanţelor copiilor se situează în jurul sumei de 2.500 euro/persoană, însă turiştii investesc tot mai mult în camere superioare, resorturi premium, safari, cine tematice şi experienţe personalizate, un semn clar al orientării spre calitate, nu cantitate,” declară directorul Eturia

    Pe baza tendinţelor actuale şi a rezervărilor timpurii, pentru 2026 se conturează un top clar al destinaţiilor preferate de români: Maldive, Mexic, Cuba, India, Filipine.

    Eturia este prima agenţie de turism turoperatoare din România care oferă servicii tailor‑made celor care doresc să trăiască o călătorie exotică autentică, oriunde pe glob, la standarde superioare în turism. Începând cu 2022, agenţia a lansat platforma de rezervări online www.sejurexotic.ro, dedicată vacanţelor exotice personalizate. În 2024, acesteia i s‑a alăturat www.circuiterra.net, o platformă specializată în rezervarea vacanţelor complexe de tip circuit. Agenţia de turism Eturia are 79 de angajaţi şi a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 38 de milioane de euro.

  • Cine mizează pe micro-comunităţi, edutainment şi AI ca partener strategic

    În ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre autenticitate, însă puţine companii au înţeles exact ce înseamnă autenticitatea şi cum să-şi dezvolte brandul şi campaniile într-un mod autentic, afirmă Mara Eliza Barza, specialistă în PR şi Comunicare de Brand, cu o experienţă de 16+ ani în industrie şi fondatoarea agenţiei boutique SundayPR. Ea povesteşte care sunt cele mai importante tendinţe ale acestui an în industria în care activează. În 2026, brandurile care comunică şi realizează acţiuni de PR cu adevărat bazate pe autenticitate vor capta şi păstra atenţia publicului. O latură a autenticităţii este să-ţi cunoşti audienţa foarte bine şi să comunici diferit în funcţie de public: generaţiile – Z, Alpha, Millennials etc., de profesii, pasiuni, valori, tradiţii şamd. Aşadar, autenticitatea înseamnă adaptarea mesajului pe tipul de audienţă şi nu o comunicare uniformă.

    O altă tendinţă este crearea de micro-comunităţi în jurul brandului, din care fac parte oameni care discută cu brandul, dar care discută şi între ei. În cazul micro-comunităţilor, brandurile participă activ la conversaţii, nu doar transmit mesaje. Astfel, brandurile pot obţine atenţia, aprecierea, încrederea şi susţinerea micro-comunităţilor.

    Colaborările cu micro şi nano-influenceri devin necesare şi chiar elemente cheie. Poate că nu aduc un volum mare de engagement, dar generează interacţiuni reale şi relevante. Secretul este ca aceste colaborări să se reflecte în online prin discursuri cât mai naturale şi mai puţin comerciale sau mai puţin influenţate de brand. Conform unor studii, 73% dintre branduri aleg micro-influenceri pentru un engagement relevant.

    O altă tendinţă care marchează acest an este reprezentată de experienţele pe care le oferă brandurile audienţei şi comunităţilor, experienţe de tipul edutainment, care îmbină conţinutul educativ cu cel de tip entertainment.

    Şi nu în ultimul rând, integrarea instrumentelor AI ca parteneri strategici în realizarea strategiilor de Comunicare şi PR, a analizelor predictive, în luarea deciziilor, în realizarea şi implementarea acţiunilor de PR. Dar să avem în vedere că etica utilizării AI şi transparenţa în comunicare devin teme majore.

    “Atâta timp cât vom considera AI-ul un partener care să ne eficientizeze munca pentru a avea mai mult timp pentru creativitate şi vom folosi aceste instrumente într-un mod etic şi constructiv, impactul asupra calităţii rezultatelor profesionale va fi unul remarcabil”, spune Mara Eliza Barza, specialistă în PR şi Comunicare de Brand şi fondatoarea agenţiei boutique Sunday PR.

    Conform datelor existente în online, 75% dintre profesioniştii în PR au integrat AI în munca lor în 2025 — faţă de doar 28% în 2023, arătând o adaptare foarte rapidă a industriei la instrumentele AI, doar 1% din agenţiile de PR nu folosesc deloc AI la nivel global, ceea ce înseamnă că aproape toată industria a început să adopte aceste instrumente în activitatea zilnică, iar 28% dintre agenţii nu au politici clare privind utilizarea AI, ceea ce subliniază necesitatea unor practici etice şi strategii de utilizare a acestor instrumente.

    Într-un context în care tehnologia, AI-ul şi schimbările sociale evoluează rapid, profesioniştii din Comunicare şi PR trebuie să rămână conectaţi la noile tendinţe şi să-şi adapteze constant strategiile.

  • Lavinia Ivas a preluat conducerea Clarfon

    Numirea vine într-un context favorabil pentru Clarfon. În urma achiziţiei Audiolux, finalizată la sfârşitul anului trecut, compania a înregistrat o creştere a vânzărilor de 14% în 2025 faţă de anul anterior. Pentru 2026, Clarfon îşi propune o creştere de peste 25%, iar faţă de 2023, vânzările companiei sunt estimate să crească cu aproximativ 86% până la finalul acestui an.

    În prezent, Clarfon deţine cea mai extinsă reţea de cabinete de profil din România, fiind activă în 41 de judeţe şi peste 65 de oraşe, cu un total de 118 cabinete la nivel naţional, incluzând reţeaua Audiolux, iar în Bucureşti compania este prezentă cu 16 cabinete. Echipa Clarfon numără peste 200 de angajaţi.

    Lavinia Ivas are 26 de ani de experienţă în industria  de retail, pharma, beauty şi luxury beauty, dintre care 17 ani în rolul de director general. De-a lungul carierei sale a coordonat creşteri semnificative de business, de la 9 milioane la 80 de milioane de euro, precum şi extinderea reţelelor de la 8 la 44 de magazine.

    Este absolventă a programului Executive MBA la WU Vienna University of Economics and Business şi MBA la University of Minnesota – Carlson School of Management, experienţă care i-a permis să îmbine o abordare strategică riguroasă cu o perspectivă practică asupra dezvoltării organizaţionale.

    Perioada de tranziţie către rolul de CEO al Clarfon a fost una riguroasă, dar naturală, întrucât experienţa din pharma a ajutat-o pe Lavinia Ivas să înţeleagă atât partea administrativă a afacerii, cât şi zona de specialitate şi expertiză în domeniul domeniul comercializării aparatelor auditive şi al serviciilor de protezare auditivă.

    „Experienţa mea profesională mi-a permis să gestionez atât faze de creştere accelerată, cât şi perioade care au cerut disciplină operaţională şi consolidare. În parcursul meu profesional m-am ghidat constant după câteva principii clare: etica în business, comunicarea autentică în relaţia cu echipele şi partenerii, crearea unui spaţiu în care performanţa să fie posibilă şi dorită, precum şi generarea de valoare pentru toţi stakeholderii implicaţi.

    M-au atras viziunea Clarfon, impactul real şi direct pe care compania îl are asupra calităţii vieţii oamenilor, precum şi cultura organizaţională. În plus, întreaga mea experienţă din retail, în care pacientul sau clientul a fost constant pus în centrul deciziilor de business, este extrem de relevantă pentru acest rol şi pentru direcţia de dezvoltare Clarfon.

    Procesul de onboarding a fost unul sănătos, bazat pe transparenţă, comunicare şi o dorinţă reală de integrare în activitatea companiei şi în colectiv. Acest lucru a fost vizibil încă din primele etape şi a contribuit la o tranziţie firească. Îi mulţumesc lui Ionuţ Ştefănescu, de la care am preluat rolul de CEO al Clarfon şi care mi-a lăsat o companie puternică, cu o echipă incredibilă. Fondul de private equity Value4Capital, acţionarul majoritar al Clarfon, ne-a sprijinit atât pe Ionuţ, cât şi pe mine pe tot parcursul procesului de tranziţie”, spune Lavinia Ivas.

    Lavinia Ivas preia conducerea companiei de la Ionuţ Ştefănescu, care va rămâne alături de Clarfon în calitate de consultant. În privinţa noului CEO al Clarfon, Ionuţ Ştefănescu consideră că Lavinia Ivas a fost alegerea cea mai bună care să ducă mai departe dezvoltarea companiei.

    „Clarfon înseamnă 23 de ani de experienţe care m-au maturizat ca om. O evoluţie completă din care fac parte colegi, pacienţi, parteneri de afaceri. Un scop nobil, un business de succes şi un brand ce ne uneşte într-o familie, familia Clarfon. Povestea mea cu Clarfon va continua din noua mea calitate de consultant. În ceea ce o priveşte pe Lavinia, pasiunea ei pentru management, experienţa în managementul business-urilor de retail, claritatea şi determinarea de a acţiona ne-au convins că este alegerea potrivită”, susţine Ionuţ Ştefănescu.

    Clarfon a deschis aproximativ 45 de cabinete în ultimii 3 ani, iar planurile companiei vizează expansiunea constantă a prezenţei pe plan local, întrucât România rămâne insuficient deservită conform majoritatăţii indicatorilor existenţi.

    „Dezvoltarea reţelei va urmări atât consolidarea zonelor în care suntem deja prezenţi, cât şi extinderea în oraşe cu potenţial, astfel încât să susţinem accesibilitatea serviciilor şi creşterea sustenabilă a business-ului.

    Aşa cum a demonstrat achiziţia Audiolux şi preluarea altor cabinete individuale în 2025, suntem întotdeauna deschişi să completăm planurile noastre de expansiune organică prin achiziţii punctuale. Suntem deschişi să purtăm discuţii cu alte lanţuri de aparate auditive sau cu centre individuale din piaţă privind modalităţile prin care ar putea deveni parte a grupului nostru.

    În procesul nostru de vânzare este esenţial să recunoaştem că nu toată lumea are nevoie de un aparat auditiv, iar o parte importantă a rolului nostru este să identificăm soluţia corectă, nu doar să vindem. Ne dorim ca fiecare client care intră în Clarfon să ştie că va primi răspunsul adecvat situaţiei sale, chiar dacă acest lucru nu se concretizează într-o vânzare pentru noi.

    Cred că mai este foarte mult de făcut pentru a creşte nivelul de conştientizare privind problemele de auz în România. Nu este doar o problemă a persoanelor în vârstă, ci tot mai mult o problemă care afectează şi oamenii de vârstă mijlocie. România rămâne în urmă la mulţi indicatori privind sănătatea şi tratamentul auzului. Este o provocare pentru noi să creştem gradul de conştientizare, iar nouă ne plac provocările.”, afirmă Lavinia Ivas, noul CEO Clarfon.

    De asemenea, compania Clarfon va continua să dezvolte echipa şi să recruteze activ audiologi, manageri regionali cu experienţă, personal pentru cabinete, vânzări şi marketing. În momentul de faţă, echipa este formată din aproximativ 200 de persoane.

    În 2026, Clarfon împlineşte 23 de ani de când comercializează aparate auditive şi asigură servicii de protezare auditivă în piaţă. Activitatea companiei se concentrează pe protezarea auditivă: testarea sănătăţii auzului, recomandarea aparatelor auditive cele mai potrivite pentru tipul şi gradul hipoacuziei pacientului, reglarea personalizată a aparatelor auditive pentru un auz optim pentru fiecare pacient şi asigurarea serviciilor post-protezare auditivă, cum ar fi accesorii, verificări tehnice şi consiliere în folosirea eficientă a aparatelor auditive.

    În ultimii ani, Clarfon şi-a extins activitatea şi în zona laringo, punând la dispoziţia pacienţilor, pe baza recomandării medicale, canule, laringofoane, butoane fonatorii. Totodată, în portofoliul Clarfon se regăsesc şi implanturi cohleare, precum şi implanturi pasive pentru urechea medie, în colaborare cu centre medicale specializate.

    Clarfon are în prezent cea mai mare acoperire naţională din România în domeniul comercializării aparatelor auditive. Clarfon este prezent în 41 de judeţe şi în peste 65 de oraşe. La nivel naţional operează în 118 cabinete, incluzând cabinetele Audiolux, companie achiziţionată anul trecut. În Bucureşti, compania Clarfon este prezentă cu 14 cabinete operate sub brandul Clarfon şi 2 cabinete sub brandul Audiolux.

    Vânzarea aparatelor auditive se face doar în cadrul cabinetelor Clarfon fizice, întrucât purtarea unui aparat auditiv necesită, în prealabil, testări ale auzului, identificarea gradului pierderii de auz, alegerea aparatelor auditive potrivite şi apoi reglaje personalizate în funcţie de problema identificată.

     

     

  • Un sindrom afectează tot mai mulţi angajaţi, dar companiile se fac că nu văd problema

    Sindromul burnout: un subiect tabu pentru companii, o realitate pentru angajaţi

    Termenul de burnout (epuizarea prin muncă) a fost creat în anii ‘70 în America pentru a descrie consecinţele stresului cronic la locul de muncă, dar după o jumătate de secol ştim că poate fi experimentat de oricine. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a inclus din 2019 (chiar anul începerii pandemiei de COVID-19) sindromul de burnout ca fenomen ocupaţional în Clasificarea Internaţională a Maladiilor, ediţia a XI-a (din engleză – International Classification of Diseases sau prescurtat ICD-11), sistem folosit la scară largă drept reper în stabilirea diagnosticelor medicale. Deşi sindromul burnout nu este clasificat ca afecţiune medicală, acesta este definit în ICD 11 drept „un sindrom conceptualizat ca rezultat al gestionării fără succes a stresului cronic de la locul de muncă”.

    Odată introdus în ICD-11, OMS sfătuieşte persoanele care suferă de burnout să caute tratament şi terapie la specialişti. Dar câţi dintre noi o fac? Citeam un articol din The New York Times unde un psihiatru de la Universitatea Washington din St. Louis spunea că ştie că se îndreaptă spre un nou burnout când, deşi abia se trezeşte, se simte imediat iritată de mail-urile primite şi nu vrea să se ridice din pat. E un lucru pe care l-am auzit la toţi prietenii din jurul meu, dar şi la colegii de muncă. Să nu îţi doreşti să te ridici din pat pentru a începe o nouă zi (fie ea la job, la facultate sau o zi obişnuită de weekend) a devenit o normalitate, încât ni se pare de-a dreptul ciudat când cineva ne spune că se simte bine şi se bucură de un început de săptămână. „Cum?” e întrebarea care ne trece prin minte.

    Cazurile de burnout au înregistrat o creştere masivă în contextul pandemiei de COVID-19 şi a izbucnirii războiului dintre Rusia şi Ucraina, iar România ocupă poziţii îngrijorătoare în clasamentele referitoare la stres. Potrivit unui studiu realizat în 2022, peste 20% din aproape 2.700 de angajaţi din România erau dispuşi să demisioneze fără să aibă o altă ofertă. Conform Codului Muncii din România, „durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână”.

    Durata maximă admisă a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare, este de cel mult 48 de ore pe săptămână. În realitate, mulţi angajaţi depăşesc acest nivel, iar mailurile intră cu mult şi după ora 18:00. Cei care au lucrat de acasă în timpul pandemiei sau continuă să lucreze astfel sunt de două ori mai predispuşi să depăşească programul normal de lucru, conform datelor furnizate de Eurofund, agenţia UE pentru monitorizarea condiţiilor de trai şi muncă. O prietenă care lucrează într-o agenţie de publicitate îmi povestea că îşi începe dimineţile cu zeci de mailuri care intră pe ecranul telefonului şi care au fost trimise la 2-3 dimineaţa. Nici nu apucă să oprească alarma, că se instalează anxietatea. Mulţi dintre noi avem aceeaşi experienţă. În Portugalia, din 2021, angajatorii nu mai pot să-şi contacteze angajaţii – prin e-mail, mesaje sau telefon – în afara programului de lucru şi, cu excepţia cazului în care există o urgenţă, companiile care continuă să îi contacteze riscă să fie amendate pentru încălcarea legislaţiei muncii. Măsura a fost introdusă pentru companiile cu mai mult de 10 angajaţi, cu scopul de a îmbunătăţi echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată.

    În România, stresul profesional nu este încă reglementat în prevederile privind sănătatea şi securitatea în muncă (SSM). Există doar o menţiune scurtă într-o lege care recunoaşte stresul ca pe o formă de hărţuire morală la locul de muncă. Totuşi, burnoutul nu este încă recunoscut în reglementările de la noi din ţară. În 2022, Inspecţia Muncii îşi propunea să aducă un proiect normativ care să reglementeze stresul profesional. Doar că acest lucru nu s-a mai întâmplat. Inspecţia Muncii a subliniat atunci intenţia sa de a elabora o propunere de acte normative care „să recunoască stresul profesional şi să stipuleze un minim de cerinţe pentru prevenirea acestuia şi protecţia lucrătorilor” şi să lucreze la adaptarea unei metode de a evalua stresul la locul de muncă. Deşi angajaţii din România lucrează în medie cu peste 30% mai mult decât media europeană, productivitatea ţării este de şase ori mai mică decât media UE, conform unui raport Eurostat. Un studiu din 2022 realizat de Statista a constatat că 67% din cei chestionaţi trec printr-un burnout, România aflându-se astfel pe locul doi în Europa (Polonia se află în fruntea listei, cu un procent de 70%). Dar burnoutul nu poate fi atribuit unei singure cauze. Deşi, în general, se poate spune că la locurile noastre de muncă ni se cer tot mai multe, un factor important în suprasolicitarea angajaţilor poate fi şi social media. Scriam într-un articol trecut despre FoMo (Fear of Missing out) şi cum social media proiectează imagini de succes care nu sunt realiste (de multe ori nici măcar reale), contribuind la presiunea pe care angajaţii o resimt. De exemplu, mulţi dintre noi ne vedem colegii aparent fericiţi în vacanţe exotice şi dăm scroll pe jumătate frustraţi, pe jumătate vinovaţi pentru că ne simţim aşa. Dacă la un moment dat salariile noastre păreau suficiente pentru un trai decent şi două vacanţe pe an, odată cu războiul din apropierea noastră şi inflaţia care creşte de la o zi la alta, ne trezim în fiecare zi eliminând lucruri de pe listele de cumpărături şi gândindu-ne cu anxietate dacă ne vom permite măcar o vacanţă vara aceasta (şi cu siguranţă nu într-o destinaţie exotică). Acest lucru ne determină pe mulţi să facem ore suplimentare şi să acceptăm sarcini care poate nu intră în fişa postului doar pentru a ne conforma standardelor nerealiste pe care le vedem peste tot pe reţelele sociale şi a ne permite astfel de vacanţe. Dar sindromul de burnout trebuie luat în serios. Conform specialiştilor, recuperarea după burnout poate fi un proces complex şi de durată, variind semnificativ de la o persoană la alta. În general, poate dura de la câteva luni până la câţiva ani, în funcţie de severitatea stării de epuizare şi de resursele disponibile pentru recuperare. Persoana afectată trebuie să îşi acorde timp pentru odihnă şi să îşi ajusteze programul pentru a reduce stresul. Intervenţiile profesionale, cum ar fi consilierea psihologică sau terapia, reprezintă susţinerea crucială în gestionarea simptomelor şi în dezvoltarea unor strategii eficiente de coping (de a face faţă – n.red.). Pe lângă odihnă şi terapie, adoptarea unui stil de viaţă sănătos joacă un rol important în recuperare. În plus, este esenţial ca persoana afectată să înveţe să stabilească limite clare între viaţa profesională şi cea personală, să prioritizeze activităţile care îi aduc bucurie şi să îşi dezvolte abilităţi de gestionare a timpului şi stresului. Deşi intrăm în burnout pentru că muncim mai mult decât putem gestiona pentru a obţine venituri mai mari, calitatea vieţii scade semnificativ, ceea ce ne obligă să apelăm mai târziu la specialişti. În acest caz, suntem nevoiţi să investim o bună parte din salariile noastre în terapie. Dar românii nu (prea) merg la terapie. Într-un studiu realizat în 2022 de D&D Research cu scopul de a analiza percepţia românilor asupra bunăstării lor psiho-emoţionale („Starea de bine a românilor”), 59% dintre respondenţi au declarat că s-au confruntat în ultimul an cu stres, anxietate sau dificultate în gestionarea emoţiilor. Starea de bine la locul de muncă este, de asemenea, îngrijorătoare, 30% dintre români raportând un impact negativ al vieţii profesionale asupra vieţii personale. Printre simptomele frecvente se numără oboseala (36%), iritabilitatea (32%), incapacitatea de a se relaxa acasă (30%) şi timpul redus petrecut cu familia (32%). În plus, 25% dintre respondenţi consideră că au un program de lucru nerezonabil. Aproximativ 48% dintre români se simt suprasolicitaţi la muncă, iar 38% sunt afectaţi de burnout. Deşi 44% dintre respondenţi au considerat că mersul la psiholog ar putea fi un ajutor, 89% dintre români nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie. Doar 22% dintre respondenţi au recunoscut că în ultimul an au simţit nevoia să discute cu un terapeut, însă dintre aceştia, doar jumătate au şi apelat la unul.   

    Deşi angajaţii din România lucrează în medie cu peste 30% mai mult decât media europeană, productivitatea ţării este de şase ori mai mică decât media UE, conform unui raport Eurostat. Un studiu din 2022 realizat de Statista a constatat că 67% din cei chestionaţi trec printr-un burnout, România aflându-se astfel pe locul doi în Europa (Polonia se află în fruntea listei, cu un procent de 70%).

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • Un nou jucător pe piaţa magazinelor „cu de toate“: Mr. DIY pune Sibiul pe lista de expansiune după Bucureşti

    ♦ Compania caută în general spaţii în malluri şi centre comerciale, iar suprafaţa magazinelor este de 1.000 de metri pătraţi.

    Retailerul malaezian cu articole pentru casă Mr. DIY accelerează planurile de extindere în România după ce a demarat deja recrutările pentru prima unitate din ţară, în Colosseum Mall din Bucureşti.

    Potrivit surselor din piaţă, Sibiul este următorul oraş pe lista companiei, iar în Capitală se pregăteşte deschiderea unui al doilea magazin, cel mai probabil în sudul Bucureştiului. Consultanţii imobiliari avertizează însă că extinderea în afara Bucureştiului ar putea întâmpina dificultăţi din cauza numărului redus de spaţii comerciale dispo­nibile în ţară.

    Mr. DIY nu a oferit niciun comen­tariu pe această temă.

    Compania închiriază în malluri şi centre comerciale suprafeţe de circa 1.000 de metri pătraţi şi a semnat deja contractul pentru a doua suprafaţă în Capitală.

    Procesul de recrutare pentru magazinul din Colosseum Mall este în desfăşurare, compania căutând un store manager cu un salariu între 6.500 şi 7.500 de lei net pe lună.

    Dezvoltarea pe piaţa românească este coordonată de Cătălin Secăreanu, business development manager pentru România. Secăreanu are experienţă în expansiunea retailerilor pe piaţa locală, lucrând anterior aproape patru ani la Pepco România în funcţia de expansion manager şi trei ani ca director la Cometex România, divizia de dezvoltare a Grupului Altex.

    În Europa, Mr. DIY este prezent în Spania, Polonia şi Turcia, iar planul este să intre şi în Bulgaria, potrivit surselor din piaţă. Oficialii companiei nu au oferit niciun detaliu despre strategia de expansiune în România.

    Povestea Mr. DIY a început în iulie 2005 cu un mic magazin de feronerie deschis pe o stradă din Kuala Lumpur, Malaezia. Fondatorii au pornit de la o premisă simplă: oferirea de produse esenţiale pentru casă la preţuri accesibile, sub sloganul „Always Low Prices“.

    Astăzi, Mr. DIY gestionează mii de magazine în Asia şi Europa, oferind o gamă de peste 18.000 de produse, de la bricolaj şi electrice până la jucării şi articole de papetărie.

    Pe piaţa din România, Mr. DIY va concura cu retaileri precum Pepco şi TEDi, care au deschis magazine în ultimii ani.

  • Afaceri de la Zero. De la covrigi la îngheţată artizanală premiată la nivel internaţional. Cum a reuşit o mică fabrică din Galaţi să producă îngheţata artizanală Krantz, prezentă astăzi în toate marile reţele de retail. Extinderea în afara graniţelor, următorul pas

    ♦ Investiţia totală în unitatea de producţie a ajuns la circa 3 milioane de euro, fiind echipată cu utilaje moderne, dar ţinând cont de un principiu esenţial şi anume folosirea ingredientelor naturale.

    Într-un laborator al Facultăţii de ştiinţa şi ingineria alimentară din Galaţi a fost creată reţeta de îngheţată artizanală cu gutui şi prune, care în 2018 a câştigat medalia de aur la Ecotrophelia, una dintre cele mai importante competiţii europene de gastronomie. Îngheţata nu a concurat doar cu alte produse din aceeaşi categorie, ci şi cu multe alte produse alimentare, reuşind totuşi să le ia tuturor faţa. Astăzi, reţeta câştigătoare stă la baza unui sortiment din gama de produse a fabricii Krantz, o mică unitate de producţie de îngheţată artizanală din Galaţi pornită de Constantin Dumitriu şi Claudiu Constantin Solomon.

    „Îngheţata de gutui cu prune era unică în lume, conform reţetei. A stat ani de zile în sertarele universităţii”, spune Constantin Dumitriu. Claudiu Constantin Solomon a venit cu ideea de a scoate această reţetă din „sertarele universităţii”, unde a stat câţiva ani, şi de a o face un produs comercial. 

    „Îngheţata de gutui cu prune era unică în lume, conform reţetei, a stat în sertarele universităţii pănâ când asociatul meu a venit la mine şi a zis să luăm acel brevet şi să încercăm să facem o îngheţată artizanală. Când am întrebat ce investiţie ar fi necesară, mi s-a spus 200.000 de euro. Am zis OK, ne împrumutăm, ne descurcăm şi mergem înainte”, povesteşte antreprenorul. Astăzi, investiţia totală în unitatea de producţie a ajuns la circa 3 milioane de euro, fiind echipată cu utilaje moderne, dar ţinând cont de un principiu esenţial şi anume folosirea ingredientelor naturale.

    „Noi folosim piure de fructe, smântână şi lapte integral de la Artesana. Toată gama noastră de produse are un conţinut de zahăr foarte scăzut, o treime dintr-o îngheţată normală din piaţă”, explică el. Portofoliul cuprinde astăzi sortimente clasice, precum vanilie, fistic, ciocolată sau căpşune, dar şi reţete atipice, precum orez cu lapte, gutui cu prune, rom crocant, cafea albă sau bubblegum, obţinută din sfeclă roşie şi spirulină. Portofoliul de produse urmează a fi extins cu noi sortimente, dezvoltate împreună cu Facultatea de ştiinţa şi ingineria alimentelor din Galaţi. Constantin Dumitriu spune că urmează să fie lansate trei sortimente de îngheţată, anume proteică, de slăbit şi pentru diabet, care urmează a fi lansate în primăvara acestui an. Prima producţie destinată vânzărilor a ieşit din fabrică la finalului anului 2024. În mai puţin de un an, produsul a ajuns în toate marile reţele de retail modern. În primul an complet de vânzări, compania a depăşit 500.000 de unităţi vândute, reprezentând doar 3-4% din capacitatea totală de producţie a fabricii.

    Totuşi, businessul avea deja contact cu marile reţele de retail în contextul în care Krantz există pe piaţă încă de acum mai bine de un deceniu, de când a început să producă covrigii cu acelaşi nume. Astăzi, covrigii Krantz sunt prezenţi în toate reţelele de retail, dar şi în alte şase ţări. În 2024, veniturile companiei au depăşit 12 milioane de lei, însă pe mai departe pilonul de dezvoltare al businessul va fi îngheţata.

    Doar anul trecut, vânzările cu îngheţata au generat venituri de 5 milioane lei şi mai există mult loc de dezvoltare. Constantin Dumitriu spune că România este pe ultimul loc în Europa la consumul de îngheţată pe cap de locuitor.

    Pe lângă marile reţele, îngheţata Krantz se găseşte şi în câteva tonomate instalate de business în diferite zone din Bucureşti, urmând să fie dezvoltată reţeaua de tonomate.

    Krantz va deschide anul acesta şi gelaterii sub brandul propriu, care pe lângă îngheţată va avea şi alte produse precum patiserie sau cafea. Sunt astfel vizate marile oraşe precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa şi Iaşi.

    Pe lângă piaţa internă, antreprenorii îşi propun să exporte îngheţata, iar primii paşi au fost făcuţi în această direcţie prin participarea la câteva târguri internaţionale în Paris, Koln, Dubai şi Milano.

    „Ne uităm la ţările nordice şi la Orientul Mijlociu pentru export. Sunt zonele în care consumul de îngheţată este cel mai mare şi este constant”, mai spune el.

    În următorii cinci ani, businessul are ambiţii mari de dezvoltare.

    „Sperăm să avem cel puţin 500 de tonomate în toată ţara, să avem cel puţin o gelaterie în fiecare reşedinţă de judeţ şi să exportăm în zece ţări”, mai spune el.

  • Parlamentul European îngheaţă acordul comercial UE-SUA, pe fondul tensiunilor generate de planurile lui Trump privind preluarea Groenlanda, cât şi ameninţărilor cu tarife vamale din partea Administraţiei americane

    Parlamentul European a decis să suspende lucrările privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite, în semn de protest faţă de solicitările preşedintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda şi faţă de ameninţările cu tarife vamale la adresa statelor europene care se opun acestui plan, potrivit Reuters.

    Decizia afectează un pachet legislativ esenţial pentru acordul negociat la finalul lunii iulie, la Turnberry, în Scoţia, care prevedea eliminarea unei mari părţi a taxelor vamale aplicate de UE importurilor din SUA, precum şi menţinerea taxelor zero pentru homarii americani, un aranjament iniţial convenit în 2020. Propunerile aveau nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a guvernelor statelor membre.

    Mai mulţi eurodeputaţi au criticat acordul, considerându-l dezechilibrat, în condiţiile în care Uniunea Europeană urma să reducă semnificativ taxele de import, în timp ce SUA ar fi menţinut un nivel tarifar general de 15%. Cu toate acestea, până recent, majoritatea păreau dispuşi să accepte înţelegerea, cu anumite condiţii, inclusiv introducerea unei clauze de expirare la 18 luni şi mecanisme de protecţie în cazul unei creşteri accentuate a importurilor americane.

    Comisia pentru comerţ internaţional a Parlamentului European urma să îşi stabilească poziţia prin vot la finalul lunii ianuarie, însă procesul a fost amânat. Preşedintele comisiei, Bernd Lange, a declarat că noile ameninţări tarifare venite din partea Washingtonului au compromis acordul de la Turnberry, care este pus „pe pauză” pe termen nedeterminat.

    Blocarea acordului riscă să tensioneze suplimentar relaţiile comerciale transatlantice. Administraţia Trump a avertizat că ar putea răspunde prin majorarea tarifelor şi a exclus orice concesii suplimentare, inclusiv reducerea taxelor pentru băuturi spirtoase sau oţel, până la intrarea în vigoare a acordului.