BusinessMagazin

Blog

  • Banci in franciza, in curand si in Ucraina

    Pentru ING s-a dovedit o idee buna extinderea retelei de retail prin francize, aplicata in Romania. Acum, sistemul urmeaza sa fie exportat si pe piata ucraineana.


    In vuietul infernal al motoarelor de la Formula 1, spectatorii n-au prea multe sanse sa-si recunoasca pilotii preferati pe pista. Ce se vede insa clar si de la distanta sunt siglele sponsorilor de pe caroseriile bolizilor. In cursa de la Hungaroring, echipajele ce au alergat, mai toata cursa, pe pozitiile 9 si 11 au fost ale echipei ING-Renault. ING-Renault pentru ca, din acest sezon, grupul financiar olandez a batut palma cu producatorul francez de automobile, pentru un parteneriat menit „sa creasca notorietatea grupului ca furnizor de servicii financiare (asigurari, banca, asset management)“, declara pentru BUSINESS Magazin William Connelly, executive board member of ING wholesale banking, head of clients.


    Evitand sa dea o cifra exacta, reprezentantul grupului a indicat totusi ca ING si-a bugetat pentru acest proiect o suma ce se plaseaza, in 2007, intre 50 si 100 de milioane de euro. Ca ordin de marime – o echipa de Formula 1 are nevoie de un buget ce nu poate fi mai mic de 200 de milioane de euro pe sezon, iar zvonurile indica cifre chiar de trei ori mai mari pentru echipa Ferrari.


    Ce legatura are insa un grup financiar cu bolizii de Formula 1? Pentru cresterea notorietatii brandului, proiectul a adunat cel mai mare „punctaj“, explica Isabelle M. Corner, ING Renault F1 programme managing director. Argumentul e legat de acoperirea larga pe care o asigura acest sport – 17 circuite in intreaga lume si 185 de tari in care sunt vizionate cursele. Or, tocmai de mai multa faima in cat mai multe tari are nevoie grupul olandez acum, cand isi indreapta atentia catre extindere. ING vrea sa inceapa in piata ruseasca si in Bulgaria afacerile cu asigurari de viata si sa exporte pe piata ucraineana modelul francizelor bancare, dupa reteta aplicata pe piata romaneasca. „Ca banca de wholesale e bine sa ai francize, ca sa ai statut de asociat, altfel, fara sistemul de francize e greu sa faci business“, afirma Connelly, referindu-se la costurile de extindere a unei retele bancare.


    Cu toate acestea, Connelly nu exclude posibilitatea ca ING sa recurga la preluarea unei banci pe piata romaneasca, fara a nominaliza insa o posibila tinta: „Ne uitam foarte atent si analizam daca are sens sa ne extindem si in continuare pe cont propriu“. In Romania, argumenteaza el, ritmul de crestere a pietei poate sustine in continuare o extindere prin forte proprii, pe cand alte piete din Europa Centrala si de Est sunt mult mai structurate, iar cota de piata mai poate fi sporita semnificativ doar prin achizitii. Pe piata romaneasca, principalul tel al ING Bank este cresterea cotei de piata pe retail si IMM, in conditiile in care „retailul creste acum cu o viteza mult mai mare“. In prezent, in businessul bancar al grupului, serviciile pentru clienti companii mari detin 70%, iar cele de retail si IMM – 30%.


    In Romania insa, lansarea sistemului de pensii private creeaza o noua sfera de interes, tinta declarata fiind de a atrage 1 milion de clienti din cei 2,5-3 milioane de angajati eligibili pentru pilonul pensiilor obligatorii.

    Acum, divizia de asigurari a ING are in cele noua tari din Europa Centrala si de Est 6 milioane de clienti, din care 4,1 milioane de clienti sunt contributori la sistemele de pensii, iar restul detin polite de asigurare. Din aproape 2 milioane de clienti „asigurati“ la nivelul regiunii, 262.000 sunt romani, ceea ce confera ING, conform reprezentantilor grupului, locul unu pe acest segment in piata romaneasca. La finalul anului insa, numarul clientilor romani ar urma sa creasca substantial de pe urma adeziunilor pentru sistemul de pensii obligatorii.


    Daca pe segmentul de pensii compania isi pregateste intrarea prin ING Fond de Pensii, cu divizia bancara olandezii sunt prezenti inca din 1994 pe piata romaneasca. Connelly spune ca la inceput, „pe corporate banking ne-am concentrat pe companii foarte mari, dar in ultima perioada am inceput sa ne uitam si la firme de dimensiuni mai putin mari, pentru ca au un ritm de crestere mult mai rapid“. Insa grupul vrea sa pluseze si pe partea de investitii imobiliare, cu ING Real Estate Investment Management (ING-REIM), care a intrat pe piata la sfarsitul anului trecut. „Pana la finalul anului vrem sa crestem fondul in functie de posibilitatile de pe piata“, afirma Connelly. ING-REIM a achizitionat de curand primul sau proiect pe piata romaneasca – galeria comerciala a proiectului de retail Felicia Shopping Center din Iasi. Tranzactia, estimata de surse din piata imobiliara la 40 mil. euro, este insa doar primul pas al ING-REIM pe piata romaneasca. Fondul, intrat in Romania la sfarsitul anului trecut, anunta la acea vreme investitii intre 200 si 300 mil. euro, in trei ani, in preluarea de cladiri de birouri in Capitala, dar si pentru proiecte comerciale si industriale in provincie. Divizia de investitii imobiliare a ING Real Estate este una dintre cele mai mari companii de profil din lume, cu un portofoliu de afaceri de 75 mld. euro.


    De pe piata romaneasca lipseste deocamdata a treia mare divizie a grupului, ING Investment Management, prezenta in alte cinci tari din regiune – Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia si Ungaria. Odata facute insa cartile pe piata de pensii, olandezii isi vor putea gasi un nou filon de business in Romania.

  • INTERNET: Blogul va fi de nisa sau nu va mai fi deloc?

    Pe masura ce tot mai multi navigatori pe Internet descopera blogul si in calitate de autori, bloggerii cunoscuti remarca o descrestere a numarului de vizitatori. Sunt prea multi scriitori si prea putini cititori?

     

    Toate luminile sunt pe site-urile cu cele mai mari audiente, fruntasele topului dat de serviciul de monitorizare Trafic.ro. Dar e interesant de vazut ce se intampla si mult mai jos in topul in care niciun antreprenor online nu ar vrea sa se regaseasca: cele mai putin vizitate site-uri. Nu vorbim aici de pagini web unde apar razlet cativa zeci de vizitatori pe luna, ci de cele la care cinci vizitatori in plus inseamna o crestere de sase ori a traficului.

     

    Unul dintre campioni este „Clement“, care a reusit sa atraga pe blogul sau smarthome.weblog.ro un singur vizitator, conform datelor publice de pe Trafic.ro. Blogul este unul tematic, avand in atentie echipamentele necesare pentru dotarea unei case inteligente. Un exemplu pur de blog specializat care inca nu s-a intalnit cu publicul. „Perceptia a ramas ca blogul e un jurnal personal si aceasta creeaza cea mai mare atractie, dar astfel de bloguri nu sunt atat de valoaroase ca acelea specializate“, este de parere Carmen Holotescu de la compania timisoreana Timsoft, care exact acum un an a realizat RoBloggers Survey, singurul studiu cantitativ despre blogurile din Romania.

     

    Recensamantul RoBloggers Survey din 2006 a conchis ca in Romania exista intre 12.000 si 14.000 de bloguri, dar ca doar 1.000 dintre acestea sunt active, adica au o vechime mai mare de sase luni si autorii au publicat acolo de mai multe ori pe saptamana. Numarul celor active poate trece totusi de 4.000 daca se are in vedere o definitie mai laxa. Cate sunt acum? Carmen Holotescu spune ca se va apuca in curand de repetarea studiului, dar ca din primele impresii numarul blogurilor s-a dublat intre timp, spre 28.000.

     

    Datele extrase de Trafic.ro vin sa confirme cresterea numarului de bloguri. Fata de aprilie 2007, cand existau 864 de bloguri inscrise, la 22 iulie 2007 numarul lor ajunsese deja la 1.334 – o medie de 36 de bloguri noi inscrise de Trafic.ro saptamanal. In aceeasi perioada, numarul site-urilor din categoria mass-media a evoluat mai putin abrupt din punct de vedere numeric, de la 790 la 819. Avem deci o crestere mai mare a numarului de bloguri decat a site-urilor de media obisnuite. Teoretic, publicul ar fi trebuit sa urmeze acelasi traseu. Practic insa, numarul cititorilor a scazut chiar, la ambele categorii. Pentru bloguri, caderea a fost de la 28,4 milioane lunar in aprilie la 25,8 milioane in iunie, in vreme ce traficul pe site-urile de stiri a scazut cu 40 de milioane de vizitatori, pana la 408 milioane. Trebuie facuta mentiunea ca serviciul Trafic.ro considera drept vizitator un calculator care face o vizita intr-o zi. Daca a doua zi el va reveni pe acelasi site, inseamna  ca site-ul a avut in doua zile doi vizitatori, desi e vorba de aceeasi persoana. Astfel se explica cifrele mari din tabelul generat de Trafic.ro.

     

    Cat este insa de relevant acest serviciu de monitorizare pentru blogosfera romaneasca? Tot Carmen Holotescu de la Timsoft precizeaza ca pe Trafic.ro pot fi inscrise doar o parte a blogurilor din Romania. Argumentul tine de platforma web folosita, adica serverele si formatul pe care sunt gazduite blogurile, din care cele mai utilizate la nivel mondial sunt Blogger si WordPress. Primul poate fi inscris in Trafic.ro, dar al doilea nu. Statistic vorbind, o medie de 5% din numarul total de bloguri inscrise pe Trafic.ro, daca e sa luam estimarea Timsoft a numarului total de bloggeri, constituie o masa critica suficient de mare pentru a estima ce se intampla cu celelalte 95%.

     

    Vorbind de cifre mari, cel mai vizitat blog al momentului, Zoso.ro, il punea prin vara pe autorul lui in fata unei intrebari, postata de altfel acolo: „A trecut era blogurilor? Sau e doar vara si lumea sta mai putin online si mai mult pe afara?“. Cei care raspund dilemei comentand acest articol pe blog se impart in ambele tabere. Autorul blogului isi da singur raspunsul. „Eu cred in continuare ca n-am vazut nimic si blogurile isi vor vedea de treaba si in viitor, muscand cu pofta din audienta ziarelor“, spune Zoso.

     

    Alte pareri, pentru ca doar opinia empirica a celor care fac parte din blogosfera poate sa dea indicii despre evolutia blogurilor in lipsa unor mecanisme mai exacte, sustin ca resorturile sunt mai complexe. „Exista in continuare multa valva in jurul notiunii de blog si asta se va risipi intr-un an-doi, odata cu diverse experimente pornite din ideea «hai sa ne facem si noi, ca e gratis», insa blogul nu va disparea ca instrument de comunicare si mini-vehicul media“, este de parere Ionut Oprea, un specialist in comunicare cu un blog personal. „Pe langa moda blogului, mai e si cea a retelelor sociale. Insa vor rezista doar instrumentele care si-au dovedit utilitatea, si le vor folosi doar cei care inteleg, apreciaza si exploateaza aceasta utilitate“, continua autorul blogului Clickio.ro. Oprea se refera aici la faptul ca retelele de social networking care grupeaza comunitati de persoane cu interese comune s-ar putea substitui unei categorii a blogurilor.

     

    Intr-adevar, pentru o parte a bloggerilor, acest tip de interactiune nu este deloc o transpunere in mediul online a propriei persoane, ci reprezinta o unealta pentru sustinerea unei afaceri sau pentru a grupa persoane in jurul unui domeniu comun. GradinitaLittleOne.ro, de pilda, este pagina web a unei gradinite particulare din Bucuresti care combina o platforma de blogging, WordPress, cu formatul unui site obisnuit. Pagina de Internet a aparut imediat dupa infiintarea gradinitei, acum doi ani, cu o structura foarte simpla ce includea date de contact, fotografii si informatii de baza. Acum, pagina e folosita pentru a publica articole, ca intr-un blog, despre activitatile desfasurate pentru educarea copiilor. Blogul nu a fost facut pentru a atrage audiente mari, pentru ca publicul tinta e limitat. „Blogul ne ajuta in atragerea parintilor care cauta o gradinita. E un punct de atractie si informare. Avem parinti care ne marturisesc ca ne-au gasit prin intermediul paginii“, spune Mihaela Roman, directoarea gradinitei Little One. Publicul este, asadar, format din parintii aflati in cautarea unei gradinite si cei ai caror copii frecventeaza deja Little One.

     

    Ca si acest blog, apar altele, de nisa. Ro-Chris.eu abordeaza discutii despre sah, pasiunea autorului; pe TeatrulDeAzi.blogspot.com, Cristina Modreanu, sefa departamentului de cultura al cotidianului Gandul, vorbeste in calitate de critic de teatru, iar pe Rnzzz.blogspot.com sunt publicate insemnari despre tuning-ul auto. Niciunul dintre aceste bloguri nu se poate lauda cu audiente mari – mai important este sa capteze audienta potrivita. „Cazurile blogurilor de masa sunt exceptii“, spune Ionut Oprea. Scaderea traficului, pe de alta parte, nu inseamna o diluare a audientei, cata vreme audienta respectiva este definita doar cantitativ si nu calitativ. „Atat timp cat nu stii foarte clar cui te adresezi cu un blog, nu iti poti da seama daca o cifra de audienta, oricat ar reprezenta ea, e mult sau putin.“ Putin trafic deturnat unui blog cu audienta generalista se poate transforma intr-o comunitate profesionala langa un blog cu un scop mai strict. Daca fenomenul a inceput intr-adevar sa se manifeste in cifre absolute, vom putea vedea de-acum incolo, daca vedetele blogosferei nu-si vor fi recuperat publicul pierdut inca prin concedii.

  • GHID DE PENSII: Paza buna si primejdia rea

    Procedura prin care cei care doresc sa isi faca, incepand de saptamana viitoare, un contract de pensie privata e relativ simpla, iar cadrul legal in care ia startul aceasta piata este suficient de strict cat sa nu lase loc de greseli majore. Totusi, fiecare dintre cei ce decid (sau sunt obligati) sa intre in sistem trebuie sa fie atenti la cateva lucruri inainte de a semna orice contract. 

    Mai sunt doar cateva zile pana la data la care, in mod oficial, va incepe campania de subscriere pentru pilonul II al pensiilor private, respectiv al pensiilor obligatorii administrate privat. Din 17 septembrie si pana pe 17 ianuarie toti angajatii cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa incheie un astfel de contract; cei care nu isi vor exercita optiunea vor fi automat redistribuiti spre companiile cu cota de piata cea mai mare. Legislatia – cel putin cea care reglementeaza prima etapa din crearea acestui sistem, cea de subscriere – exista si este suficient de acoperitoare incat clientii sa nu fie prejudiciati in niciun fel. Totusi exista cateva lucruri la care fiecare dintre cei ce vor intra in sistem trebuie sa fie atenti inainte de a semna un astfel de contract.

    VANZATORII DE PENSII. Pe lista celor ce pot incheia contracte de pensii se inscriu: agentii de marketing ai companiilor, brokerii de pensii (companii ce au ca obiect de activitate exclusiv intermedierea de pensii private), bancile, brokerii de asigurare si societatile de brokeraj de pe Bursa. Fara exceptie, pentru a putea incheia contracte toti trebuie sa fie in prealabil autorizati de catre CSSPP, iar verificarea lor se poate face pe site-ul Comisiei, www.csspp.ro, la sectiunea „registru”. Agentii de marketing pot lucra doar pentru o companie, in timp ce brokerii de pensii pot lucra pentru oricat de multi administratori. Bancile, brokerii de asigurare si societatile de brokeraj pot desfasura activitatea de marketing pentru un singur administrator sau, dupa caz, pentru un singur broker de pensii private. Regula de baza: oricine vinde pensii private trebuie sa aiba, in prealabil, autorizarea CSSPP.

    LOCATIA. Contractul de adeziune la un fond de pensii se poate incheia oriunde, legislatia neimpunand o locatie anume.

    ADERAREA. Fiecare contributor incheie un singur contract pentru pensie obligatorie, aderand la un singur fond. Participarea la mai multe fonduri este permisa in cazul pensiilor facultative, dar nu si in cazul celor obligatorii. Actul individual de aderare semnat de catre contribuabil este ulterior validat de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), iar participarea la mai multe fonduri este anulata in cazul in care a avut loc. Persoanele care la finalizarea procesului de aderare initiala figureaza la CNPAS cu mai mult de un act individual de aderare semnat vor fi repartizate aleatoriu, la fel ca si cei care nu au subscris deloc. Aderarea la un fond de pensii administrat privat este o optiune individuala a participantului – nimeni nu il poate constrange pentru a opta pentru un fond anume sau pentru a-si exercita optiunea. In cazul angajatilor cu varsta de pana la 35 de ani, participarea este totusi obligatorie – in sensul in care toti cei care nu vor alege singuri un fond vor fi distribuiti automat in ianuarie. Pe de alta parte, angajatii cu varsta de pana la 45 de ani – pentru care aderarea la un fond de pensii nu este obligatorie – pot subscrie in orice moment in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca varsta de 45 de ani. Pe de alta parte, niciun administrator nu poate refuza acceptarea unui membru care are dreptul de a participa la fondul de pensii.

    CONTRACTUL. Se redacteaza in doua exemplare (ambele semnate in original), dintre care unul este pastrat de catre administratorul fondului de pensii si celalalt de catre contributor. Contractul trebuie sa includa, in mod obligatoriu, cateva elemente: o serie si un numar unic alocate de catre CSSPP, logoul administratorului, datele de contact ale administratorului. Introducerea altor elemente de catre administratori in acest act este interzisa. Semnarea contractului echivaleaza cu acceptarea participarii la fondul respectiv si a conditiilor din prospectul schemei de pensii private – asadar, inainte de a semna contractul este absolut necesara citirea cu atentie a prospectului. Prospectul fondului de pensii trebuie pus la dispozitia viitorului contribuabil de catre administrator in mod gratuit.

    La momentul semnarii actului individual de aderare, agentul de marketing are obligatia sa solicite viitorilor participanti la fond o copie a actului de identitate, cu semnatura olografa a persoanei – prin care, ulterior, se va certifica autenticitatea alegerii. Delegarea, imputernicirea sau reprezentarea participantului in relatie cu agentul de marketing nu este permisa.

    PROSPECTUL. Este sursa cea mai importanta de informatii pentru viitorii contribuabili. Cele patru luni in care se poate adera la un fond de pensii sunt suficiente pentru a permite oricarui contribuabil sa intre in posesia a (macar) cateva prospecte de la fonduri diferite. Chiar daca in esenta fondurile sunt destul de asemanatoare, diferente pot exista – iar unii dintre administratori au anuntat deja mici variatii la nivel de comisioane sau strategie de investitii. Ca principiu, in prospect sunt disponibile toate informatiile despre: politica de investitii a fondului respectiv; procedura de calcul al valorii activului net si al valorii unitatii de fond, nivelul maxim si structura cheltuielilor, respectiv comisioanele si taxele suportate din contributii si din activul fondului de pensii, modalitatile de transfer la un alt fond de pensii si valoarea penalitatilor etc. Sunt informatii care merita citite cu atentie, mai ales ca investitia intr-un fond de pensii este una pe termen lung si foarte lung si, cel putin pentru primii doi ani, transferul de la un administrator la altul costa. Si, dupa cum se vad lucrurile chiar dinainte de startul efectiv al sistemului, interesul companiilor pentru a administra banii de pensie ai romanilor e mare.

  • Puncte cheie

    OFERTA. Pana in prezent au fost autorizate 12 fonduri de pensii private obligatorii, respectiv cele administrate de AIG, Allianz-Tiriac Pensii Private, Aviva, BCR, BRD, BT Aegon, Generali, ING, Interamerican, Omniasig, OTP si Prima Pensie. Bancpost a fost, saptamana trecuta, autorizat ca administrator al unui fond de pensii (al carui prospect a fost si el autorizat), urmand sa parcurga etapa de autorizare a fondului in sine. In faza de asteptare pentru licenta se mai afla AG2R, KD Life, Marfin-Egnatia si Romexterra-Delta. Din informatiile disponibile pana in prezent, majoritatea companiilor vor oferi fonduri de pensii obligatorii cu risc moderat, respectiv fonduri care aloca aproximativ 20%-30% din active in actiuni listate si restul in instrumente mai sigure (titluri de stat, obligatiuni, instrumente de piata monetara). Generali a anuntat, in mod singular, ca va administra un fond cu risc ridicat. Pentru a putea vinde pensii obligatorii, agentii de marketing ai companiilor trebuie sa fie autorizati de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

     

    START. La inceputul saptamanii viitoare, pe 17 septembrie, incepe perioada de subscriere pentru pensiile private obligatorii, ce va dura pana pe 17 ianuarie. In decursul a patru luni toti angajatii cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa isi aleaga o companie spre care sa fie redirectionata o parte din contributia pentru pensie (CAS), care va fi administrata privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%. Sistemul pensiilor private obligatorii nu presupune niciun cost suplimentar pentru angajati.

     

    CONTRACTUL. Aderarea la un fond de pensii administrat privat este o optiune individuala a participantului si se face din propria initiativa sau in urma repartizarii sale aleatorii de catre Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS). Procedura e simpla: o persoana care indeplineste conditiile necesare dobandeste calitatea de participant la un fond de pensii administrat privat daca a semnat un act individual de aderare (sau a fost repartizat aleatoriu de catre CNPAS), actul individual de aderare a fost validat de catre CNPAS si a fost efectuata plata unei contributii la fondul de pensii administrat privat ales. Actul individual de aderare trebuie sa includa obligatoriu o serie si un numar unic alocat de catre CSSPP, sigla, logo-ul si datele de contact ale administratorului. In momentul semnarii contractului agentul de marketing are obligatia sa solicite contributorului o copie a actului de identitate, cu semnatura lui olografa. 

  • STUDIU DE CAZ: Cum a prins sistemul anglo-saxon la Bostina si Asociatii

    CONTEXTUL:  In ultimii ani, piata avocaturii de afaceri s-a dezvoltat foarte mult. Doru Bostina, fondatorul societatii de avocatura Bostina si Asociatii, a simtit o intensificare a presiunii din partea pietei si a clientilor.

     

    DECIZIA: Bostina a pornit, de la inceputul lui 2005, un sistem nou de organizare a cabinetului de avocatura dupa modelul anglo-saxon – o structura de tip corporatist.

     

    EFECTELE: Cresterea „in progresie geometrica a cifrei de afaceri“ (care a depasit in 2006 zece milioane de euro, fata de 6,4 milioane de euro in 2005) si o eficienta sporita a avocatilor.

     

    Sa conduci 100 de oameni ce profeseaza o meserie eminamente liberala poate fi extrem de dificil. Sa ii organizezi intr-un sistem corporatist, care se poate dovedi prea restrictiv pentru gusturile unor avocati, poate fi inceputul unui esec rasunator. Ca nu este asa o demonstreaza evolutia afacerilor casei de avocatura Bostina si Asociatii.

     

    Inca de acum trei ani, Doru Bostina, coordonatorul cabinetului de avocatura Bostina si Asociatii, s-a gandit ca are nevoie de o organizare a structurii firmei. „Era si este in continuare o presiune foarte mare din partea pietei“, spune el, aratand spre numarul din ce in ce mai mare de investitii si tranzactii ce au loc in Romania. „Acum se petrec lucruri care acum 4-5 ani nu se intamplau, au venit clienti la care nu visam atunci.“ In acelasi timp, piata avocaturii de afaceri nu s-a schimbat prea mult in aceasta perioada. „Sunt in mare aceleasi nume pe piata, chiar daca a crescut putin numarul avocatilor, dar ne confruntam cu o piata de 10, poate de 20 de ori mai mare decat acum 4-5 ani“, explica Doru Bostina.

     

    Lucrand cu firme de la Londra, el s-a gandit sa introduca in firma pe care o conducea un sistem de organizare imprumutat din cultura anglo-saxona, mai apropiat de structura unei corporatii, diferit de practica unei profesii liberale. Spre sfarsitul lui 2004, sistemul a fost definitivat, dar „implementarea continua“, spune Doru Bostina. In esenta, avocatii au fost impartiti pe departamente specializate – acum in numar de 13 -, iar sefii de departamente sunt implicati activ in management, nu numai in probleme juridice. Ei au urmat cursuri de project management. „Am constatat ca intram in proiecte tot mai mari care nu implicau numai chestiuni profesionale, ci si abilitati organizatorice“, isi justifica Doru Bostina decizia.

     

    Una dintre cele mai interesante optiuni pe care a avut-o coordonatorul casei de avocatura a fost angajarea unui cost controller, adus de la McDonald’s, care analizeaza activitatea fiecarui avocat. „El ne spune: departamentul acela are potential, celalalt si-a atins limitele, clientul X este nerentabil“, spune Doru Bostina. Cu alte cuvinte, „ai aceeasi senzatie ca atunci cand privesti plansa cu litere fara ochelari si apoi prin lentile“, descrie el situatia.

     

    Acestea nu sunt insa singurele schimbari produse in ultima perioada in casa de avocatura. Acum exista un sistem de management al clientilor, al dosarelor, sisteme de arhivare electronica. „Nu m-am gandit niciodata ca voi angaja doi oameni de IT“, spune zambind Bostina.

     

    El este de parere ca, odata cu numarul mai mare de lucrari pe care le au de rezolvat toti avocatii romani, in conditiile unor resurse – in special resurse umane – limitate, firmele de avocatura sunt fortate sa se schimbe, sa inoveze, sa gaseasca noutati, dar si solutii de crestere a eficientei. „Ca sa castigi mai mult, trebuie sa investesti mai mult. Ca sa investesti mai mult, trebuie sa ai mai mult. E un cerc vicios pe care inca nu l-a rupt nimeni“, apreciaza Bostina.

     

    Toate firmele de avocatura sunt in cautare de avocati, dat fiind numarul mare de proiecte, dar si complexitatea acestora. Acest lucru a dus la cresterea onorariilor, dar au creat si probleme – deoarece, cu putine exceptii, nu apar multi avocati noi. Piata isi va gasi un drum, dar nu se stie inca pe unde, spune Bostina: „Suntem prinsi in ritmul Ciuleandra – mergem din ce in ce mai repede -, dar nu stim ce se va intampla in final“.

     

    Schimbarile au fost adoptate uneori cu reticenta, dar fara mari perturbari ale activitatii. „Nucleul dur“ al firmei este aproape acelasi cu cel care functiona in 2000. Iar efectele au fost, crede Doru Bostina, spectaculoase: „Cifra de afaceri a crescut in progresie geometrica“.

     

    Anul trecut, Bostina si Asociatii a avut venituri de peste zece milioane de euro, cu circa 50% mai mult decat in 2005. In plus, cost controllerul a aratat ca si eficienta avocatilor s-a imbunatatit, spune Bostina. Pentru acest an, societatea de avocatura si-a propus o crestere de aproximativ 20%. „Prima jumatate a anului a mers foarte bine, avem o crestere in parametrii pe care ni i-am propus la sfarsitul anului trecut.“

     

    Lucrurile arata bine in lumina prezentata de Doru Bostina, dar este multumit de rezultate? De cele financiare este cu siguranta incantat, dar pe plan profesional ar fi loc de mai bine. Pentru ca, urmand modelul corporatist, Doru Bostina s-a transformat din avocat intr-un soi de CEO. Spune, cu o parere de rau in glas, ca nu a mai lucrat la un dosar de mai bine de un an de zile: „Incerc, dar nu reusesc sa scap de partea de administrare a resurselor“.

  • CUMPARATORUL: KAZMUNAIGAZ

    – KazMunaiGaz a fost creata in anul 2002, in urma fuziunii firmelor Kazahoil si Oil & Gas Transportation Company. Firma are birouri in state precum Marea Britanie, Elvetia, Spania, Ucraina, Lituania si China.

    – Se situeaza pe locul 21 in topul companiilor musulmane din lume, ca valoare a afacerilor – un top dominat de companii petroliere si de stat: 16 din primele 21 sunt in aceasta situatie, iar topul este condus de compania saudita Aramco.

    – Compania a raportat venituri de 3,3 miliarde de dolari (2,4 mld. euro) in primele cinci luni ale anului.

    – A extras in primul semestru mai mult titei decât productia anuala a României.

     

    In prima jumatate a acestui an, KazMunaiGaz a inregistrat o productie consolidata de petrol si gaz condensat de 8,2 milioane de tone, cu 1,5% mai mult fata de perioada similara din 2006. Totodata, KazMunaiGaz a rafinat, in intervalul analizat, 2,8 milioane de tone de titei si pentru acest an se asteapta sa prelucreze in rafinarii o cantitate in crestere cu 35%, la 5,75 milioane de tone. Pentru acest an, compania estimeaza o productie de 17,162 milioane de tone de petrol si gaz condensat.

    In afara de preluarea Rompetrol, KMG negociaza un joint-venture si cu compania croata INA.

  • CAPITALUL DE LUCRU

    Dinu Patriciu a infiintat in 1990 prima firma din Romania, Alpha. A activat pe piata de capital prin intermediul fondului de investitii Romania Moldova Direct Fund (RMDF), implicat ca actionar in multe alte afaceri. La 20 noiembrie 1998 a preluat Rompetrol, casa de comert care avea atunci o cifra de afaceri de 6,6 milioane de dolari si pierderi de 1,5 milioane de dolari. Negocierea primului transport de titei dupa preluarea rafinariei de catre Rompetrol a fost povestita de Dinu Patriciu la intalnirea cu presa in care a anuntat vanzarea companiei.

     

    „In momentul in care am pornit Petromidia, am platit primul avans, am pus toate garantiile la FPS si cand m-am uitat in spate nu mai era nimic. Si umblam la banci sa finantez capitalul de lucru. Ce am gasit in companie era total diferit de ce era in documentele FPS si aveam de ales sa cer banii inapoi sau sa imi asum aceasta chestie si sa merg inainte. Capital de lucru nu era. Rafinaria era goala, conservata bine, dar fara picatura de titei. Pe 26 ianuarie 2001, ziua in care a murit Horia Rusu (fruntas liberal, deputat PNL din 1990, n. red.), a trebuit sa plec la Viena sa ma inteleg cu o banca sau sa iau bani pentru primul vas cu titei. Mi-au pus conditia ca acest vapor sa vina din Irak, pentru ca banca avea controlul direct asupra acestui transport. Am negociat pentru primele 150.000 de tone, am terminat la opt seara si m-am suit sa plec la inmormantarea lui Horia la Timisoara. M-am trezit cand trenul pleca din gara Arad, de fapt am tras semnalul de alarma. Trenul facuse deja vreo 20 de kilometri, era viscol si eu in pantofi de afaceri. Am mers peste un camp, vedeam lumini la vreo doi kilometri de mine si am luat-o in directia aceea. La lumina lunii am vazut o multime de caini venind spre mine si am urcat pe terasamentul caii ferate. Am mers trei ore, am cazut, mi-am rupt pantalonii si aveam in cap ca aseara am luat 30 de milioane de dolari de la aia, si acum…

     

    Dimineata m-am urcat intr-un camion, m-am dus la gara, intre timp mi se descarcase si telefonul, si de la marire si decadere am ajuns la inmormantare. La o saptamana a venit vaporul; tin minte ca venit la mine un tanar intr-o pufoaica si m-a intrebat: «Da’ bani aveti?». Asa a pornit rafinaria. Dupa aia am pus in competitie doua banci, o banca austriaca care era invidioasa pe cealalta. Si a crescut capitalul de lucru…“.

  • KAZAHSTANUL, LA DOUA MARI DISTANTA

     

  • Cumparam doar o banca mare

    Grupul bancar italian Intesa Sanpaolo SpA este interesat de achizitia unor banci in Rusia si Ucraina. Antonio Fallico, seful subsidiarei ruse a grupului italian, spune ca banca ce va fi achizitionata va avea probabil active de peste 1,1 mld. euro.

     

    Fallico recunoaste ca momentan „suntem o banca mica in Rusia dupa active, marimea afacerii si alti indicatori“ – de aceea, un salt calitativ este posibil doar prin cumpararea unei banci cu un volum relativ mare al activelor. In Rusia, bancile cu active de peste 1,1 mld. euro sunt situate intre primele 50 de institutii de credit. Activele KMB-Bank (Small Business Credit Bank), in care Intesa detine 75% din actiuni, ating 1,3 mld. euro.

  • Sapte modele VW vor fi produse in Rusia

    Volkswagen va produce sapte modele la noua fabrica din Rusia pe care o ridica in orasul Kaluga, unde productia totala va ajunge la 150.000 de unitati pe an. In octombrie va fi lansat primul model, Skoda Octavia, cel mai de succes model al grupului german pe piata ruseasca.

     

    Din noiembrie vor incepe sa fie produse Jetta si Passat, iar din decembrie li se va alatura si Skoda Fabia. Din martie va incepe productia Tiguan, iar modelul bazat pe VW Polo dezvoltat special pentru piata ruseasca nu va intra in fabricatie mai devreme de februarie 2009.  In clasamentul vanzarilor din Rusia pe primele sapte luni, Skoda Octavia este urmata de Passat, cu 5.200 de unitati, Touareg cu 2.700, Fabia cu 2.600, Jetta cu 2.000 si Polo cu 809.