Blog

  • Udrea, pe blog: Trebuie sa-i facem pe romani sa vada mai repede lucrurile pozitive pe care le facem

    Presedintele PDL Bucuresti mentioneaza ca Institutul National de
    Statistica a facut publice datele economice ale anului 2010, doua
    dintre informatii fiind “incurajatoare”: crestere economica de 0,1%
    in trimestrul IV si contractie economica totala de 1,2%. “Daca la
    calculul total mai adaugam si inundatiile din vara anului trecut,
    care ne-au costat 0,6% din PIB, ajungem la o scadere a PIB de doar
    0,6%, desi FMI estima o contractie de 1,9%. Putem interpreta datele
    ca pe un semnal ca economia Romaniei incepe sa se stabilizeze. Mai
    mult, perspectivele unei cresteri economice in 2011 sunt cat se
    poate de concrete. Cu conditia sa alocam bani catre investitii in
    infrastructura, creand noi locuri de munca. Astfel vom scadea si
    presiunea pe Bugetul Asigurarilor Sociale. Fara turbulente
    economice majore in regiune si cu stabilitate politica interna,
    avansul economic de anul acesta poate fi chiar mai mare decat 1,5%,
    cat am estimat noi initial”, scrie ministrul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Viata intr-un call center: cum se „disciplineaza” studentii dupa un program corporatist

    Programul incepe dimineata la ora 9 si se incheie dupa fix 8
    ore, cronometrate la secunda odata cu logarea la un telefon, timp
    in care angajatii trebuie sa dea un anumit numar de telefoane.
    Exista si ture de noapte pentru cei care trebuie sa sune clienti
    din SUA, de exemplu. Angajatii cu norma intreaga au patru pauze de
    cate 15 minute fiecare, insa nu toti au pauza in acelasi timp.
    Birourile sunt de tip palier, unde pot fi si 40 de oameni, toti cu
    casti la urechi si vorbind fiecare limbi diferite, sub ochii
    vigilenti ai unui supraveghetor. “Tii seama de incadrarea in timp,
    limita fiecarui apel, repectiv eficienta, adica incerci sa castigi
    clienti, sa inchei si sa reziliezi contracte prin cat mai putine
    apeluri”, spune Elena R., absolventa a Facultatii de Limbi Straine,
    sectia romana-araba. In medie, un apel trebuie sa dureze cam patru
    minute. “Daca iti inchide in nas nu-i bine deloc, daca dureaza mai
    mult convorbirea, iar nu-i bine, inseamna ca nu esti convingator”,
    arata Elena R.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Doua companii chinezesti, care au construit cele mai lungi poduri din lume, ar putea construi autostrazi in Romania

    Reprezentanti ai companiilor chinezesti China State Grid si
    Shanghai Construction Group vor reveni in Romania, in cursul lunii
    martie, pentru a stabili care vor fi proiectele in care se vor
    implica, a declarat, pentru gandul, Liu Qiwei, consilier comercial
    al Ambasadei Chinei, la Bucuresti. Ministerul Economiei a
    confirmat, deja, oficial, existenta negocierilor cu cele doua
    companii (prima vizita, de tatonare, a oficialilor chinezi s-a
    consumat in luna ianuarie). Primaria Capitalei pastreaza discretia,
    dar exista suficiente elemente care arata ca discutiile se vor
    purta asupra unor proiecte majore, precum celebra autostrada
    suspendata.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bancuri cu banci. Cum au ajuns bonusurile bancherilor noua vanatoare de vrajitoare

    In aceasta saptamana, cele mai mari banci din Marea Britanie isi
    anunta rezultatele financiare si, mai important, bonusurile pe care
    le acorda celor mai merituosi dintre angajati si sefi.
    Sentimentului de frustrare publica obisnuit in astfel de situatii
    (nici bonusurile de pe Wall Street nu sunt intampinate cu confetti
    prin mass-media) i se adauga de aceasta data o justificare
    suplimentara: contribuabilul britanic a platit in ultimii doi ani
    pentru salvarea sistemului bancar o naucitoare factura de 1.433,6
    mld. lire sterline (1.687,7 miliarde de euro), adica aproape 100%
    din PIB! Iar acum, tocmai acele banci pe care statul le-a
    rechizitionat partial sau total ca sa nu intre in faliment se
    pregatesc sa ofere bonusuri totale de 7 mld. lire (8,2 mld. euro).
    Asta in conditiile in care premierul David Cameron a venit in fata
    Parlamentului cu cel mai dur program de austeritate din istoria
    recenta a tarii, care include reduceri de cheltuieli si cresteri de
    taxe pentru contribuabilul de rand, pentru a aduce din nou
    deficitul bugetar, acum de 10%, in interiorul criteriilor de la
    Maastricht, sub 3%.

    Daca vi se pare putin nedrept ca bancile sa se lafaie tocmai in
    aceasta perioada cu bonusuri de milioane de lire sterline, s-ar
    putea sa gasiti totusi unii care sa va contrazica; printre ei,
    directorul executiv al Barclays, Bob Diamond, pe care toata lumea
    se asteapta sa-l vada plecand acasa zilele acestea cu un bonus de
    9,5 milioane de lire (11,2 milioane de euro) si care le-a replicat
    criticilor ca “a trecut vremea remuscarilor si a scuzelor”.
    Americanul Diamond, ajuns CEO al Barclays la inceputul acestui an
    dupa ce a condus peste un deceniu divizia de banca de investitii a
    grupului, Barclays Capital, a ajuns in centrul nemultumirii publice
    si pentru ca nu se sfieste sa arate prea putina compasiune pentru
    banii contribuabilului britanic.

    Va veti intreba, pe buna dreptate, cum se descurca guvernul
    conservator cu aceasta problema de imagine, in perspectiva
    alegerilor locale partiale din luna mai? Destul de prost, daca e sa
    luam in calcul ca militantii condusi de David Cameron erau printre
    cei mai vajnici contestatari ai bonusurilor din City-ul londonez
    inainte de a ajunge la guvernare. Inca mai poate fi gasita pe
    site-ul oficial al conservatorilor o declaratie din 15 februarie
    2009 a lui Cameron care sustinea ca niciun angajat al unei banci
    salvate de catre stat nu ar trebui sa primeasca un bonus anual mai
    mare de 2.000 de lire. Evident, multe s-au schimbat de atunci:
    Cameron a ajuns premierul unei coalitii de austeritate dintre
    conservatori si liberal-democrati, profiturile bancilor britanice
    au revenit in forta (anul acesta se asteapta un total de 20 de
    miliarde de lire) si, potrivit Biroului de Jurnalism de
    Investigatie de la Londra, donatiile City-ului londonez catre
    Partidul Conservator au ajuns, in primele noua luni din 2010, la
    11,4 milioane de lire, cam 51% din totalul donatiilor facute in
    acea perioada de institutiile financiare londoneze.

    Din acest motiv nu au fost multi care sa creada in indignarea
    bancilor, anuntate saptamana trecuta de David Cameron ca vor fi
    nevoite sa plateasca anul acesta drept taxe suplimentare pe profit
    circa 2,5 miliarde de lire sterline, cu 800 de milioane de lire mai
    mult. Desigur, au fost bancheri care s-au aratat suparati, folosind
    vesnicul argument ca investitorii se vor speria daca vad ca tara nu
    are o legislatie fiscala predictibila (in traducere: la care niciun
    guvern sa nu umble niciodata, decat daca scade impozitele) – si mai
    ales in timpul negocierilor cu privire la “proiectul Merlin”, un
    alt fel de “acord de la Viena” incheiat de bancile europene cu UE
    si FMI in 2009. Misiunea anuntata a proiectului Merlin era sa
    relanseze creditarea pentru companiile mijlocii si mici, sa
    stimuleze dezvoltarea unor regiuni mai sarace ale Marii Britanii
    (nordul uitat de investitori) si sa introduca transparenta in
    stabilirea bonusurilor bancherilor.

  • Energia eoliana, mit sau realitate?

    Daca facem o comparatie intre strategiile energetice facute de
    stat sau proiectele de termocentrale, hidrocentrale sau reactoare
    nucleare ce urmeaza sa vina si eoliene, cele din urma castiga
    evident cursa. Daca pentru prima categorie, 2010 a fost un an
    complet lipsit de stiri pozitive, a doua categorie a prezentat la
    bilant montarea a peste 200 de “mori de vant” in urma unor
    investitii de circa 800 de milioane de euro. In 2015, cele mai
    pesimiste scenarii mizeaza pe 3.000 MW instalati, adica in jur de
    1.500 de turbine si investitii de circa 5 miliarde de euro.

    Energia eoliana este unul dintre putinele domenii in care
    investitiile au inregistrat anul trecut un nivel record, banii
    fiind alocati de grupuri energetice gigant, asa cum este cazul
    cehilor de la CEZ sau al italienilor de la Enel. Mai mult,
    statisticile europene arata ca, in 2010, Romania a ocupat locul
    sapte in ceea ce priveste capacitatea nou instalata in proiecte
    eoliene, cu 448 MW, toti in zona Dobrogei. Cei 448 MW pot alimenta
    intr-un an, numai cu energie verde, peste 400.000 de gospodarii cu
    un consum mediu lunar de 200 de kWh. Practic, energia eoliana este
    singurul domeniu in care Romania poate spune ca a avut anul trecut
    o performanta mai buna decat Polonia sau Austria. “Romania are
    premisele ca anul acesta sa ajunga la o capacitate nou instalata de
    600-1.000 MW. Se poate ca la sfarsitul anului acesta sa ajungem la
    o capacitate mai mare decat Austria. Mai mult, in Romania s-au
    derulat anul trecut 5% din totalul investitiilor in parcuri eoliene
    noi la nivel european. Aceste investitii se fac in zona de inalta
    tehnologie. Nu cred ca sunt multe alte domenii in care Romania sa
    aiba o astfel de performanta”, spune Ionel David, consultant pe
    relatii publice in cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana
    (AREE), organizatie care este activa in domeniul de profil de 2 ani
    si care are 85 de membri.

    Fantanele, Agighiol si Pestera au fost cele mai norocoase
    localitati: din locuri uitate de lume au ajuns sa fie mentionate pe
    prima pagina a unor ziare precum Le Monde, iar rand pe rand CEZ,
    Enel si Energias de Portugal au ridicat proiecte eoliene de sute de
    milioane de euro. “Primariile acestor comune au de castigat enorm
    de pe urma acestor proiecte. Practic, 1% din valoarea investitiei
    revine primariei in momentul in care se acorda autorizatia de
    constructie. Ceea ce am observat este ca primariile din comunele cu
    potential au inceput sa-si faca birouri de urbanism, primul pas in
    acest sens fiind facut de primarul de Pestera. Apoi au urmat si
    alte primarii si astfel ele sunt cele care elibereaza autorizatiile
    de constructie”, explica David.

    Mai mult, lista comunelor care vor avea de castigat din faptul
    ca vantul bate cu putere pe suprafata lor va creste semnificativ.
    Potrivit celor mai recente date ale Transelectrica, la sfarsitul
    lunii trecute, primele 25 de proiecte eoliene ca marime care aveau
    contractele de racordare la retea semnate, fie ca este vorba de
    reteaua nationala de transport, fie de retelele de distributie,
    aveau o capacitate totala de circa 3.300 MW, fiind situate in
    localitati precum Cogealac, Casimcea, Daieni, Topolog sau Valea
    Dacilor. Dincolo de vestea buna legata de capacitate, un alt lucru
    demn de observat este ca majoritatea proiectelor sunt realizate de
    giganti precum Verbund (Austria), Energias de Portugal sau Enel,
    adica de companii care-si pot permite sa finanteze o astfel de
    investitie si care au dovedit ca nu sunt pur speculatori.

    Nici estimarile pe termen lung nu par mai putin optimiste, in
    cel mai prudent scenariu capacitatea instalata in proiecte eoliene
    la nivelul anului 2015 urmand sa ajunga pana la 3.000 MW, adica
    echivalentul in putere a peste patru reactoare ale centralei
    nucleare de la Cernavoda. In total, investitiile ar urma sa fie
    cuprinse intre 4,5 miliarde de euro si 5,4 miliarde de euro, tinand
    cont de faptul ca pentru fiecare MW nou instalat intr-un parc
    eolian sunt necesare fonduri de 1,5-1,8 milioane de euro. In total,
    ar insemna montarea a circa 1.500 de turbine eoliene, daca luam in
    calcul o capacitate unitara de 2 MW. “Volumul de putere instalat in
    centrale eoliene depinde de modul in care se va stabiliza schema de
    sprijin a acestora, aflata in prezent in analiza la Comisia
    Europeana, iar decizia finala va fi a investitorilor. Evaluarea
    noastra a fost de 2.500-3.000 MW instalati pana in 2015”, spun
    reprezentantii Transelectrica, transportatorul national de energie,
    companie care are un rol vital in integrarea proiectelor
    eoliene.

  • Basescu si sondajele: „N-am altul, decat acest partid. Increderea e de 11%. Cum ajung la 30%?!”

    “Nu va faceti ca nu stiti, marea dezbatere si in afara
    partidului, si in interiorul partidului este «dom’le ce ne facem cu
    Guvernul?» ca premierul Boc nu mai este agreat de populatie, nu mai
    aduce voturi, deci stiti acest lucru….Ne lansam intr-o demagogie
    daca nu raspundem exact subiectului, iar a raspunde subiectului
    inseamna o decizie”, le-a spus Basescu pedelistilor, traducandu-le
    acestora concluziile la care a ajuns in urma discutiilor cu sefii
    filialelor din teritoriu: “Ceea ce eu am discutat cu presedinti de
    organizatii judetene a fost: care este calea. Plecand inclusiv de
    la premisa unui nou premier cu un nou Guvern ca solutie de
    relansare a increderii”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Au fost descoperite primele filme 3D: sunt din 1936 si fac propaganda pentru Hitler

    Unul dintre filme, cu titlul “So Real You Can Touch It” prezinta
    secvente cu carne sfaraind pe gratar, iar altul care se numeste
    “Six Girls Roll Into Weekend” infatiseaza cativa actori despre care
    Philippe Mora crede ca erau celebri in acea perioada si lucrau in
    cadrul studioului Universum Film.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oxford Economics revine asupra estimarilor anterioare: Economia Romaniei va creste in 2011

    “Principalul factor de crestere continua sa fie exporturile
    (…) dar Romania ramane astfel vulnerabila daca cererea din UE
    scade”, se arata intr-o analiza a Oxford Economics. De altfel,
    economia zonei euro are o dinamica in doua viteze in aceasta
    perioada, cu performante solide in statele care au o situatie mai
    buna, in timp ce tarile “de la periferie”, cu datorii mari si
    deficite bugetare ridicate, continua sa se confrunte cu o
    activitate economica slaba si somaj ridicat. Totusi, Germania si
    Franta, cele mai mari economii din zona euro, au inregistrat o
    incetinire a cresterii in ultimele doua trimestre ale anului
    trecut, dupa cifre neasteptat de bune in trimestrul al doilea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Loganul, locul trei dupa vanzari in topul modelelor din Europa Centrala si de Est

    Astfel, potrivit JATO, Dacia a vandut anul trecut putin peste
    50.000 de autoturisme in regiune (Polonia, Cehia, Romania, Ungaria,
    Slovenia, Croatia, Slovacia, Cipru, Estonia, Lituania si Letonia),
    in scadere usoara fata de 2009. Lider regional este Skoda, cu peste
    127.000 de unitati vandute, urmat de Volkswagen (76.491), Ford
    (64.928), Renault (63.727), Opel (55.270), Fiat (51.202), Dacia,
    Toyota (45.121), Hyundai (42.304) si Peugeot (38.807).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro